772 matches
-
efort. Printr-o astfel de educație, fiecare individ ar simți nevoile umanității și ar căuta soluții pentru satisfacerea lor. Înțelegerea educației ca o cucerire gradată a independenței oferă valoroase perspective teoretice și practice; aceasta mai ales în condițiile în care școlaritatea majorității tinerilor se prelungește, astăzi, pînă la 16-18 ani și cînd există pericolul unei educații care să cultive o dependență excesivă a adolescenților față de adulți. Pasiunea cu care a scris și activat pe tărîm pedagogic Maria Montessori este demnă de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
secolului al XIX-lea s-a impus ideea obligativității și gratuității învățămîntului primar cel mai adesea de patru ani acum, în primele decenii ale secolului XX, și îndeosebi în al treilea deceniu, a apărut necesitatea aplicării unei alte idei: prelungirea școlarității obligatorii. Statele cu economia cea mai dezvoltată și-au organizat un învățămînt obligatoriu de 8 sau 9 ani (Anglia, Elveția unele cantoane, Irlanda, Japonia aveau un învățămînt de 9 ani; Austria, Belgia, Cehoslovacia, Franța, Germania etc. de 8 ani; Bulgaria
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
punea problema adaptării acestor practici la specificul școlii românești. Propunerile lui Gusti privind învățămîntul primar rural cuprindeau o serie de elemente realiste, a căror legiferare s-a și încercat ulterior; a fost pozitiv faptul că se cerea o prelungire a școlarității tinerilor din mediul rural prin școlile țărănești, orientarea spre agricultură a școlilor rurale nu era realizabilă în primele patru clase, ci abia în clasele supraprimare și, mai ales, după vîrsta de 14 ani. Gusti însă supraevalua rolul atît al factorului
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
către mijlocul deceniului al șaptelea, învățămîntul a cunoscut pe plan mondial o puternică expansiune. A crescut mult numărul copiilor cuprinși în învățămîntul obligatoriu datorită, în primul rînd, reorganizării lui în țările atunci eliberate de dominația colonială și a extinderii duratei școlarității obligatorii în țările mai dezvoltate. Dacă în primele patru decenii ale secolului XX erau foarte puține țările care aveau un învățămînt obligatoriu de opt ani (Cehoslovacia, Anglia, S.U.A. etc.), cele mai multe state europene mulțumindu-se atunci cu o școală de șapte
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
adoptat două sau chiar trei reforme. Mai mult, unele țări, ca Suedia, se consideră într-o reformă permanentă. Dată fiind relația dintre dezvoltarea socială și educație, se urmărește o mai deplină adecvare a învățămîntului la exigențele dezvoltării economico-sociale. Prelungirea duratei școlarității obligatorii, pătrunderea tot mai puternică a disciplinelor tehnice și a activităților practice în planurile de învățămînt sînt o mărturie a acestei orientări. Efortul care se depune în numeroase țări este acela de a face din școală o instituție care nu
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de ,,instrument" al puterii politice, în 1956 printr-o hotărîre de partid și de stat (foarte frecvente în acei ani), s-au produs unele schimbări în structura sistemului de învățămînt și în conținutul procesului instructiv. Astfel, s-a prelungit durata școlarității de la 10 la 11 ani; s-a introdus mixtarea învățămîntului liceal (pînă atunci acest grad de învățămînt era organizat separat pentru băieți și fete). La nivelul claselor a X-a și a XI-a s-au creat secțiile reală și
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
intensificîndu-se astfel acțiunea de îndoctrinare a tinerei generații. Spre sfîrșitul anilor '50 s-a adoptat gratuitatea manualelor școlare pentru clasele I-VII. La începutul deceniului următor s-a reușit generalizarea claselor I-VII și s-a trecut la prelungirea duratei școlarității obligatorii cu încă un an. Se căuta în felul acesta, o "aliniere" a învățătamîtului obligatoriu românesc la nivelul învățămîntului european, care avea atunci durata de opt, nouă sau zece ani. În 1965 a absolvit prima promoție de elevi ai "școlii
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Națională", la 13 mai și votată în unanimitate a doua zi, 14 mai. Situație tipică pentru un stat totalitar, cu un partid unic. Noua lege păstra "principiile" formulate încă în 1948, dar introducea unele elemente noi în structura învățămîntului: durata școlarității obligatorii se ridica la 10 ani, se creau două tipuri de licee de cultură generală și de specialitate (acestea din urmă cu scopul de a asigura pregătirea profesională a elevilor). Se prevedea, de asemenea, intrarea la școală la vîrsta de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de licee și a numărului de elevi (în 1965/1966 erau 589 licee, cu 371 724 elevi, iar în 1970/1971 numărul liceelor s-a ridicat la 831 cu 505 891 elevi) (2). Aspirația spre un nivel mai ridicat de școlaritate se explică prin intensificarea procesului de industrializare și urbanizare, precum și prin generalizarea, în 1962, a "cooperativizării" agriculturii. Erau tot mai numeroși tinerii mulți de la sate care doreau să obțină o diplomă pentru a putea avea acces la muncă în industrie
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
tânguia marele istoric, noi nu vom fi lăsat după noi nimic întreg, nimic armonios, nimic asemănător marei iubiri de gând care a fost în noi" (Scrieri, 1891, p. 381). O fierbinte iubire de gând se recunoaște la Maiorescu din anii școlarității la Theresianum și ea va fi, în ciuda surdinei pe care criticul a știut să o pună mereu, nota caracteristică a efortului său intelectual. Fără acest eveniment civic n-am putea înțelege opera lui Maiorescu, în esență un pedagog preocupat, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
numitor comun - formarea omului care înțelege fenomenele vieții, a omului dornic de autodepășire și autoaperfecționare, a omului de cultură. Dar, în ultimii ani s-a produs o lărgire a atenției și preocupărilor dinspre centrarea pe structura formală, instituționalizată a educației - școlaritatea - către un proces mai vast al învățării , se impune o nouă abordare a invățării deoarece: Noul curriculum nu duce imediat la performanțe în învățare; Învățarea nu are loc numai în școli. Familia, comunitatea, grupurile de joacă, de petrecere a timpului
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
o constantă a comunicării umane (că așa este, ne putem lesne da seama urmărind modul în care un prezentator la televiziune își mișcă mîinile fapt evidențiat uneori prin gros-planuri asupra mîinii ce ține stiloul, figurează ideea etc.) sau rememorînd anii școlarității cînd asociam fiecărui profesor o poreclă și un tic verbal sau gestual. De fapt orice mesaj "trece" datorită cuvintelor și gesturilor care îl însoțesc și uneori numai datorită gesturilor ("marile emoții mute", minutul de reculegere în memoria dispăruților, comuniunea îndrăgostiților
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în bucăți care poartă numele de "materii". Concepte care altfel ar trebui să se întrepătrundă precum curenții marini sunt despărțite în "lecții"". (Khan, 2013, p. 72) Dincolo de atacul la viziunea disciplinară asupra educației (cel puțin până la un anumit nivel al școlarității) a lui Howard Gardner, să remarcăm sugestiile implicite legate de planul motivației elevilor; de fapt, întregul proiect al lui Salman Khan se bazează pe convingerea că o instrumentare adecvată a școlii (acele dispozitive pe care copiii le utilizează în mod
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
face cunoscută experiența sa într-o problemă mai deosebită: Traumatismele abdominale închise la copil, dr. D. Vereanu, dr. M. Socolescu, dr. T. Steimbach (Chirurgia, anul V, aprilie - iunie 1956). Traumatismele abdominale închise sunt întâlnite la copii, mai ales în perioada școlarității, când impulsivitatea vârstei joacă un rol deosebit și mai ales în timpul jocurilor: o lovitură de picior, un pumn, sau când copilul cade cu abdomenul pe un obiect reliefat, o margine de trotuar, o treaptă de scară, un colț de bancă
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
cu anumite tehnici de investigare, îi obișnuiește să caute informațiile acolo unde trebuie; generează o formă de învățare activă, motivantă pentru elevi, cu consecințe benefice pe termen lung. Dintre neajunsuri menționăm următoarele: referatul nu este pretabil la toate nivelurile de școlaritate el putând fi utilizat cu rezultate bune la elevii claselor mari care au suficiente cunoștințe și informații și variate experiențe de învățare care le permit elaborarea acestor referate; referatul nu este compatibil tuturor elevilor, ci numai acelora care sunt bine
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Benza Aurel () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1136]
-
viteza de reacție scade de la 0,5-0,6 la 0,24-0,40. Koinzer (1978), citat de Weineck (1994) susține că “procesele nervoase la această vârstă, creează condiții favorabile dezvoltării capacității de viteză”. Din cele expuse se poate concluziona că pe timpul școlarității mici și mijlocii (8 - 14 ani), antrenamentul vitezei trebuie orientat spre dezvoltarea vitezei de reacție, spre dezvoltarea capacității de accelerare și spre îmbunătățirea capacității de coordonare. În această perioadă se poate acționa mai puțin spre dezvoltarea rezistenței de viteză. Această
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
planul vieții publice belgiene, precum Charles de Brouckère, Henri de Brouckère, Eugène Defacqz, Charles Rogier, Pierre- François Van Meenen ori Sylvain Van de Weyer 24. Așadar, Universitatea Liberă nu era o institutie gestionată de stat, astfel că anumite date ale școlarității, dar și ale administrației proprii, aveau reguli speciale, private, care trebuiau permanent coroborate cu reglementările legale referitoare la învățământul public, tocmai pentru că activitatea desfășurată acolo să fie recunoscută. Dar statutul ei s-a modificat în timp! Bunăoară, legile din 1876
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de la amanet, numai că socotelile nu s-au potrivit! S-a întors la Bruxelles, și-a susținut ultimul examen, nu a avut însă toți banii pentru a împlini învoiala, astfel că nu a mai putut recupera bijuteriile... Nici taxele de școlaritate amânate nu a reușit să le achite în totalitate. De aceea nu a primit diplomă de doctor în drept, iar Secretariatul Universității Noi nu i-a eliberat nici măcar un certificat, care i-ar fi fost necesar pentru a-și justifica
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
1900. Să le luăm pe rând; întâi Universitatea Nouă, unde tânărul nostru trecea în iulie 1900 ultimul examen ce conta pentru obținerea unui doctorat științific în drept. Întrucât Secretariatul Universității Noi consideră că nu fuseseră achitate în totalitate taxele de școlaritate, refuză să-i elibereze proaspătului absolvent diplomă de doctor, dar și alte certificate școlare, unele obținute în România, care se regaseau în dosarul său de student. Până prin 1902 s-a derulat corespondență lui Petre Zlătescu (preluată la un moment dat
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
corespondență lui Petre Zlătescu (preluată la un moment dat de tatăl său, preotul Ilie, ce locuia în București, pe strada Sârbească, la nr. 8) cu Legația României din Belgia și cu Secretariatul Universității Noi din Bruxelles pe tema taxelor de școlaritate și a diplomelor ce urmau a fi eliberate după achitarea integrală a datoriilor. Așa cum deja am văzut în scrisorea reprodusa de noi mai sus, tânărul Zlătescu susținea că serviciile administrative / de secretariat ale universității interpretau în detrimentul sau (dar și al
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de năduf că "Univ. Nouă este un stabiliment de escrocherii și tot ce e imoral, dar nicidecum de învățământ superior"29. Câteva zile mai târziu, pe 16 / 29 noiembrie 1900, tânărul Zlătescu mai spunea că avea nevoie de documentele de școlaritate pentru a justifica lipsa să din țară în 1899-1900 când fusese la studii la Bruxelles și când fusese convocat să-și satisfacă stagiul militar obligatoriu. Consiliul de disciplină militară a reținut detaliile problemei, dar până la transmiterea documentelor doveditoare l-a
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Providența" i-o dăduse "în urmă decesului soției, [...] o a doua persónă bine voitóre, un alt părinte"34. Intervenția lui Eugen Mavrodi a făcut ca Universitatea Nouă, prin vocea consiliului sau profesoral, să accepte plata în rate a taxelor de școlaritate datorate de Petre Zlătescu. Astfel, tatăl acestuia, preotul Ilie, un om apăsat de greutățile unei familii numeroase (avea nu mai puțin de opt copii), trimitea Ministrului României la Bruxelles 400 de franci, urmând ca restul să-l achite în următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
pe 20 august / 2 septembrie 1902 Ministrul României la Bruxelles îi trimitea lui Ilie Zlătescu o misiva în care-i spunea textual că așteaptă "răspunsul de la Universitatea Nouă pentru eliberarea diplomei"37. Dar dincolo de problema diplomei și a taxelor de școlaritate, corespondență dintre Petre Zlătescu și Legația României de la Bruxelles avea ca obiect și recuperarea de către cel dintâi a unor bijuterii ce le pusese gaj pentru împrumutul contractat pe la sfarsitul primăverii anului 1900. În cursul lunii mai 1900, tânărul Zlătescu solicitase
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
și a eclampsiei; cu securitatea mijloacelor obstetricale și deci asigurarea sarcinii normale în cele mai bune condiții; cu profilaxia nevrozelor infantile, care necesită acțiuni din primul an de viață, continuate cu grijă și atenție pe toată perioada preșcolară și a școlarității micii; cu programe și metode de învățământ preșcolar adaptate ritmului personal de maturizare psihomotorie diferit de la copil la copil” și am adăuga noi, cu încadrarea preșcolarilor handicapați în grădinițe diferențiate, sub îndrumarea științifică a unor instituții complexe cu profil medico-psiho-pedagogic
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
prevenind și înlăturând astfel dificultățile lexice și grafice care-și au izvorul în cauze de natură bio-psiho social-pedagogice. Mai ales, pe fondul debilității mintale de diverse grade se impune desfășurarea unei munci sistematice, de ajutorare a acestora pe tot parcursul școlarității în vederea formării și consolidării funcțiilor de reglare perceptivă și a reprezentărilor auditive și verbo-motorii care se formează treptat. Credem că o bună parte din procedeele folosite în prezent în cabinetele logopedice, ar putea fi extinse în cadrul muncii individuale din clasă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]