3,690 matches
-
ocupă locul 65 în clasamentul internațional, ceea ce o clasează pe ultima poziție la nivelul Uniunii Europene, la distanță considerabilă față de Ungaria (locul 55) și Bulgaria (44). Mai mult, România este depășită în topul global de state mult mai sărace, precum Șerbia (locul 36), Cuba (35) sau Belarus (26). Studiul are în vedere cinci indicatori: riscul de deces matern, mortalitatea copiilor sub cinci ani, anii de școlarizare petrecuți în sistemul de educație formală, PIB per capita, participarea femeilor la actul de guvernare
Raport Salvati Copiii: Romania, tara europeana in care este cel mai rau sa fii mama [Corola-blog/BlogPost/93401_a_94693]
-
Biserică Ortodoxă îi prăznuiește pe 21 mai pe Sfinții Împărați Constantin și mama sa, Elenă. Constantin cel Mare s-a născut în orașul Naissus (Nis, Șerbia) în jurul anului 274. A devenit suveran al întregului Imperiu Român după învingerea lui Maxentiu și a lui Liciniu. Potrivit mărturiilor lui Eusebiu și Lactantiu, în ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a văzut pe cer ziua, în amiază mare, o cruce
21 mai – Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena [Corola-blog/BlogPost/93414_a_94706]
-
12, ”L’ Indipendente”13, din 6 octombrie 1891, nr. 5182, p.2, ediția de dimineață, sub titlul”Lettere rumene - Una festa di studenți”: La Giurgiu a avut loc Congresul Studenților Balcanici, la care au participat tineri din Grecia, Bulgaria și Șerbia. La invitația studenților români, colegii lor au petrecut câteva zile la București, unde au vizitat câteva locuri importante din Capitală. Delegația a depus coroane și la mormântul lui Eminescu (”grande poeta nazionale”). Și, în sfârșit, un ultim detaliu semnificativ. În
1883 – Eminescu în presa italiană [Corola-blog/BlogPost/93514_a_94806]
-
deși, ceva mai susă arată că „Moldovenii adevărați sunt - afară de boieri Î fie târgoveți, fie țărani...” Când, într-o epocă mai îndepărtată de noi, marea majoritate a locuitorilor țării Moldovei erau oameni liberi și nu căzuseră în jugul nesuferit al șerbiei, atunci și țăranii liberi erau chemați la conducerea treburilor țării și la război, deoarece toți oamenii liberi aveau dreptul să poarte arme. Organismul politică numit Adunarea țării convocat de domnii Moldovei, la început, anual, apoi, mai rar, în momente deosebite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Romă, Como, Bari, Napoli, Macerata, Perugia, Anconă, Modena), Germania (Ludwigshafen am Rheim, Mannheim, Limburgerhof, Heidelberg, Berlin, Bochum, Köln, Regensburg, Düsseldorf, Dortmund, Bonn, Freinsheim), Austria(Viena), Rusia (Moscova), Polonia (Varșovia, Cracovia, Katowice), Olanda (Vlaardingen), Ungaria (Budapesta, Seghedin),Venezuela (Caracas), Bulgaria (Sofia), Șerbia (Belgrad, Novisad), Coreea de Nord (Phenian), Chile (Santiago de Chile),Uruguay (Montevideo), Maroc (Rabat), S.U.A. (Lehigh County - Pennsylvania, Gallery Betleem, Portland), Peru (Lima), Suedia, Norvegia (Oslo), Japonia (Tokyo, Hiroshima, Nagasaki, Nagoya, Osaka, Kyoto), Spania (Barcelona), Franța (Paris, Nișă, Grenoble, Avignon, Mantes la
POEME ÎN LUMINĂ ŞI CULOARE PORTRET DE ARTIST – VASILE PINTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363907_a_365236]
-
acestei familii, printre care „Al.Florin Țene- Literatura, ca mod de viață“, de Petrică Birău. Se redau articole apărute despre cărțile acestei familii, s-au despre evenimentele importante, cum ar fi acordarea marelui Premiu la Festivalul Internațional de Poezie din Șerbia, sau acordarea Diplomei de Excelență a Universității de Vest scriitorului și cărturalului Al.Florin Țene. Sunt amintite sutele de manifestări culturale organizate de acest scriitor și promotor cultural, ctitor de cenacluri literare, a 17 reviste, si a Ligii Scriitorilor Români
APARIŢIE EDITORIALĂ – „FAMILIA ŢENE” (DESTINE CONTEMPORANE) DE MARIANA CRISTESCU de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363939_a_365268]
-
acestei familii, printre care „ Al.Florin Țene- Literatura, ca mod de viață“, de Petrică Birău. Se redau articole apărute despre cărțile acestei familii, s-au despre evenimentele importante, cum ar fi acordarea marelui Premiu la Festivalul Internațional de Poezie din Șerbia, sau acordarea Diplomei de Excelență a Universității de Vest scriitorului și cărturalului Al.Florin Țene. Sunt amintite sutele de manifestări culturale organizate de acest scriitor și promotor cultural, ctitor de cenacluri literare, a 17 reviste, si a Ligii Scriitorilor Români
APARIŢIE EDITORIALĂ: FAMILIA ŢENE-DESTINE CONTEMPORANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364032_a_365361]
-
și unguri, de la unguri luăm aur »). O parte din turci ( cei veniți din Bulgaria ) se ocupau cu agricultura, mai exact spus cu grădinăritul ; fructele și legumele fiind comercializate în piețele din Orșova. O altă categorie de turci, cei veniți din Șerbia practicau meserii cu specific alimentar, prepararea zaharicalelor ( rahat, braga, halva și dulcețuri de smochine și trandafiri). Alte ocupații erau dulgheritul, țesătoria, croitoria și cărăușia cu barca de pe un mal pe altul. Odată cu secolul al XX-lea Ada Kaleh devine un
ANDREEA TĂRĂŞESCU,COMUNITATEA INSULARĂ ŞI ROMÂNII. RELAŢII INTERUMANE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363044_a_364373]
-
fost arestat la domiciliu. Eliberat de mulțimile ieșite în stradă pe 22 decembrie 1989, Mircea Dinescu a fost cel care a anunțat primul revoluția în direct, la televizor. A fost publicat în traducere în Marea Britanie, Germania, Olanda, Franța, Suedia, Rusia, Șerbia, Ungaria, Bulgaria. A primit numeroase premii naționale și internaționale, printre care premiul USR pentru poezie, Poetry Internațional, Herder. Între 1990 și 1993 a fost președintele USR; a editat revistele de satiră politică Academia Cațavencu, Plai cu boi, Aspirină săracului, Cațavencii
POETUL MIRCEA DINESCU VA INVITA LA O BETIE CU VIN SI POEZIE,LA LANSAREA VOLUMELOR ´´INTOARCEREA BARBARILOR´´ SI ´´ VINO IN ROCHIA TA SIMPLA DE STAMBA¨ de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1440 din 10 decembri [Corola-blog/BlogPost/363241_a_364570]
-
pe larg acum istoria acestui personaj misterios, Shaip Yusuf. În cartea lui Shaip Yusup, Români gramatika (Naša Kniga,Skopie 1980), citim cum 5 persoane au hotărât ce limbă să vorbească romii din România, adică un amestec între 3! dialecte din Șerbia. Aceste dialecte sunt NEÎNȚELESE de romii din România. “Această gramatică și lexicon sunt făcute după dialectele Arli, Djambashi și Burgudji....și din aceste dialecte așteptăm să fie limba literară a romilor din (Macedonia și Șerbia, n.n.), și din alte locuri
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
amestec între 3! dialecte din Șerbia. Aceste dialecte sunt NEÎNȚELESE de romii din România. “Această gramatică și lexicon sunt făcute după dialectele Arli, Djambashi și Burgudji....și din aceste dialecte așteptăm să fie limba literară a romilor din (Macedonia și Șerbia, n.n.), și din alte locuri unde trăiesc romii. Semnează autorul rom Shaip Yusuf și referenții W. R . Rishi (indian), Krim Toșev, Nedat Jasar, Nusret Sehaar. ”...Autorii ...care creeaza simbolistică sunetelor care se aud în dialectul Arli și Djambashi au concluzionat
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
R . Rishi (indian), Krim Toșev, Nedat Jasar, Nusret Sehaar. ”...Autorii ...care creeaza simbolistică sunetelor care se aud în dialectul Arli și Djambashi au concluzionat că sunt aceleași cuvinte cu ale romilor din Macedonia, și în cel mai mare loc, în Șerbia și Kosovo. Aceste dialecte trebuie să se ia că fundament pentru viitoarea literatura a romilor.” (pag. 18) Aceste planuri de a standardiza limba romilor au început cu peste 10 ani înainte de Convenția de la Varșovia, în 1990. Ceea ce sfidează logică și
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
au experență în mulsul limbii (o dushlipen la chibiako): „Te kerdǒl implementàcia e khetane rromane alfabetaqi, nakhindor prdal personàlo thaj politikane ćingara an-e verver Thema, odolesqe șo i barvali eksperiènca, misalaqe an-e Rumùnia, an-i Itàlia aj Frànca, an-i Șerbia, an-i Albània, an-i Kosòva thaj kola sikavdas șo akaja alfabèta și la evroputni dimènsia thaj baro rendimènto an-i relàcia lekhavipen-drabaripen. Lokhărel i komunikàcia thaj del pativ să e lektenqe.” „Să se facă implementarea alfabetului unic al romilor
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
lekhavipen-drabaripen. Lokhărel i komunikàcia thaj del pativ să e lektenqe.” „Să se facă implementarea alfabetului unic al romilor, trecând peste certuri personale și politice din alte țări, pentru că avem experiență bogată, de exemplu în România, în Italia, si Franța, în Șerbia, în Albania, în Kosovo, etc, a demonstrat că acest alfabet are dimensiuni europene și mare randament în relația scris-citit. Ușurează comunicația și respectă toate dialectele." Autorul în verva să a uita să scrie „dialektenqe”, si a scris „lektenqe”, dar putem
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
guvernator. Un rol puțin știut îl are Carada în susținerea românilor din afara granițelor statului român de atunci. Cu banii dați de el sunt ridicate școli și biserici, ca, de pildă, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Brașov sau Catedrală de la Vârșeț, Șerbia. În împrejurări grele, când oamenii conducători ai țării libere nu puteau sau nu îndrăzneau să facă nimic pentru noi - cum spunea evocator Liviu Rebreanu în 1924, la ridicarea statuii lui Carada -, el plătea amenzile tribunalelor ungurești care ținteau să ne
EUGENIU CARADA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366951_a_368280]
-
nu poate exista libertate politică și dreptate socială fără libertate națională. Polemizând cu înfocare împotriva tezei eronate și mincinoase a conducătorilor revoluției ungare de la 1848 care promiteau românilor și altor naționalități din Transilvania un regim de libertate politică și desființarea șerbiei, dar fără recunoașterea libertății lor naționale, ci dimpotrivă, în schimbul dizolvării lor în națiunea unică ungară, el a susținut permanent că „libertatea cea adevărată a oricărei națiuni nu poate fi decât națională...nu există libertate atunci când nu-ți poți păstra și
SIMION BĂRNUŢIU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366941_a_368270]
-
de zălogire, hotărnicii de delnițe(moșii) etc.). Târgoveții, meșteșugarii, slujbași ai cancelariilor orășenești și sătești au fost interesați să învețe scrierea în limba română, limba maternă devenind un instrument de comunicare, de circulație internă generală. Lupta pentru eliberarea din rumânie (șerbie) dusă de țăranii rucăreni spre a deveni din nou stăpâni pe părțile lor de moșie deținute în devălmășie, acțiune pornită de la începutul secolului al XVII-lea, eliberare care a avut loc în acest sat prin hrisoavele domnești din 28 decembrie
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
la faza finală a World Summit Award Global Contest (www.wsis-award.org). Acoperind prin informația oferită întreg Banatul istoric, portalul www.banaterra.ro este acum dezvoltat în noua limbi. Echipa este formată din peste 60 de persoane din România, Ungaria, Șerbia, Germania, Franța, S.U.A., specialiști în diferite domenii de activitate. Baza de date accesibile în întreaga lume depășește 7 Gb. Pentru a le alină dorul de casă celor plecați peste hotare, dar și pentru a atrage vizitatori pentru enciclopedie, Asociația a
PROIECTUL BANATERRA – ENCICLOPEDIA BANATULUI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349078_a_350407]
-
satului la Radio Timișoara“. Inițiator și webmaster este Dusan Baiski, proiectul fiind dezvoltat de Asociația Proiectul Rastko România. Din echipa fac deocamdată parte: conf. dr. Ioan-Viorel Boldureanu, Aurel Turcuș, Adriahn Gerhard și Sergiu Boian (România), Ionel Stoiț și Vasile Barbu (Șerbia) și Sorin Olariu (S.U.A.). Portalul cuprinde deja sute de poezii și povestiri, texte teoretice, glosare, fișiere audio și video, dar și cărți integrale ale creatorilor în grâi bănățean din Banatul istoric și din S.U.A. Sunt în curs de inserare mai
PROIECTUL BANATERRA – ENCICLOPEDIA BANATULUI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349078_a_350407]
-
texte teoretice, glosare, fișiere audio și video, dar și cărți integrale ale creatorilor în grâi bănățean din Banatul istoric și din S.U.A. Sunt în curs de inserare mai multe antologii în grâi bănățean apărute în decursul anilor în România și Șerbia. Pe parcurs, vor fi cooptate și capitolele de pe Banaterra - Enciclopedia Banatului, dedicate graiului bănățean de limba germană și sârbă. De asemenea, în funcție de sprijinul financiar, portalul va cuprinde un capitol separat, dedicat publicațiilor din mediul rural din Banatul istoric. Persoanele care
PROIECTUL BANATERRA – ENCICLOPEDIA BANATULUI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349078_a_350407]
-
așa numitele «Agapes fraternelles», cu o bucătărie fină și vin, care completează festinele literare cu discuții interesante. Ediția a noua a festivalului a dat cuvântul a peste 30 de poeți și artiști din Argentina, Franța, România, Statele Unite, Tasmania, Peru, Armenia, Șerbia și Canada (Ottawa, Toronto, Montreal și din regiunea Laurentidelor. Scenă este instalată în partea mai înaltă cu o treaptă a sufrageriei duble, luminată de două candelabre și flancata de un șemineu stil vechi. Unul câte unul, participanții urca pe scena
CEL DE-AL NOUĂLEA FESTIVAL INTERNAŢIONAL AL SCRIITORILOR ŞI ARTIŞTILOR (31 MAI – 1 IUNIE 2014) de EVA HALUS în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349794_a_351123]
-
Poezie de la Trois-Rivières și Premiul Guvernorului General al Canadei pentru cunoscută ei carte: «Mai presus decât flăcările»/«Plus haute que leș flames», publicată în 2010, a lansat noua sa carte «Albumul multicolor», urmată de Ljubica Milicevic, poetesa și pictorița din Șerbia, trăind la Montreal și Louise Carson, care a citit din «Mermaid road»/«Drumul sirenei», cu o grațiozitate poetica desăvârșită. Jeremiah Wall, muzician și compozitor quebechez și deschizător de drumuri în arta și performanța orală a cuvântului, a cântat acompaniat de
CEL DE-AL NOUĂLEA FESTIVAL INTERNAŢIONAL AL SCRIITORILOR ŞI ARTIŞTILOR (31 MAI – 1 IUNIE 2014) de EVA HALUS în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349794_a_351123]
-
terrace of the residency with plenty of food and wine and high-spirited conversations. This year, for the ninth edition of the Festival, the Residency welcomed more than 30 poets and artists from Argentine, France, România, U.S.A., Tasmania, Peru, Armenia, Șerbia and from Canada (Ottawa, Toronto, Montreal and the Laurentian region). The stage is set on the upper part of a double living-room, lighted by two big chandeliers and flanked by an old style fireplace, and one by one the participants
CEL DE-AL NOUĂLEA FESTIVAL INTERNAŢIONAL AL SCRIITORILOR ŞI ARTIŞTILOR (31 MAI – 1 IUNIE 2014) de EVA HALUS în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349794_a_351123]
-
of Canada for her acclaimed book « Plus haute que leș flames»/ «Higher than the flames» published în 2010, launched her new book «L`Album multicolore»/ «The multi-colored album». at the Festival, followed by Ljubica Milicevic, a poet and artist from Șerbia living în Montreal, and Louise Carson- a gracefully poetic reading Jeremiah Wall, Quebec-based singer/songwriter and stalwart în spoken word production and performance, sang accompanied by Neil O`Connor, veteran of the British Punk scene în the lațe seventies. After
CEL DE-AL NOUĂLEA FESTIVAL INTERNAŢIONAL AL SCRIITORILOR ŞI ARTIŞTILOR (31 MAI – 1 IUNIE 2014) de EVA HALUS în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349794_a_351123]
-
interprétée par Luis Raúl Calvo 2. Luis Râul Calvo—poète, auteur compositeur, interprète (Buenos Aires, Argentine) — Présentation virtuel Louise Dupré—poétesse, (Montréal) Lancement de son nouveau livre de poésie “L'album multicolore”, éditions Héliotrope, 2014 4. Ljubica Milicevic -poétesse et artiste, (Șerbie/Montréal) 5. Louise Carson—poétesse, (Montréal) Jeremiah Wall-- poète, auteur compositeur, interprète (Val-David, QC) accompagnement musical Neil O'Connor Pause Eva Halus— poétesse et artiste (Roumanie/ Montréal) Diana Hambardzumyan—écrivaine, Erevan, Armenia 9. Frédérique Marleau—slam artiste (Morin Heights, QC
CEL DE-AL NOUĂLEA FESTIVAL INTERNAŢIONAL AL SCRIITORILOR ŞI ARTIŞTILOR (31 MAI – 1 IUNIE 2014) de EVA HALUS în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349794_a_351123]