1,046 matches
-
spune că spre bătrînețe stările emoționale sînt mai intense și mai ușor de provocat, ceea ce este adevărat. Inexplicabilă însă este intensitatea acestor emoții trăite în chiar momentul nașterii acelor povestiri, cînd nu aveam încă nici măcar patru decenii de viață. La șezătorile cu iz literar, pe care le aveam de regulă în familie cu soția și cu cei doi copii, citeam producțiile de amator de prin anii 1975. Emoțiile mele erau atît de puternice încît erau vizibile și auditoriului. Auditoriul se molipsea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
atelier de croitorie la noi în târg?! Da mi-aduc aminte. Deci s-a căsătorit cu el? - Da! o să faceți cunoștință, cred, în seara aceasta, că am înțeles de la fete, că în seara aceasta va avea loc și o mică șezătoare. Mai vin și alte fete, alde Valentina, Emilia lui cumnatul Alexandru, și Maria lui Ghiță Florea, poate și altele, după terminarea repetiției de la biserică, așa am înțeles de la Maricica. Se aude scârțitul portiței, pe care tocmai intra Vasile. - Ce faci
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
mamă, imediat. Și nu numai atât, dar avem de bătut și o strachină de grâu și una de grăunțe de porumb nemțesc, cum se zice, ca să iasă fiertura mai dulce, să le placă mai mult celor ce vor veni la șezătoare, că așa am înțeles de la Lențâca, că va fi în seara aceasta la noi, răspunde Vasile la îndemnul mamei. Feciorii, amândoi, se ocupă de treabă, comunicându-și întâmplările și preocupările lor din ultimul timp, din familie. Pregătirile continuă pe toate
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
gaz mai are fiecare, pe unele le completează, le mai șterge odată pentru a nu lăsa pete de petrol pe pereți sticlei, apoi cu multă grijă le pune în cuiele poziționate la mijlocul fiecărui perete a camerei unde va avea loc șezătoarea, coboară de pe pat și privește spre a avea o lumină corespunzătoare pentru fiecare participant la șezătoare. Pregătește două ceaune, unul pentru fiert julfa, iar celălalt pentru fiert grăunțele în amestec cu grâul, ambele bine bătute și vânturate de cojile devenite
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pete de petrol pe pereți sticlei, apoi cu multă grijă le pune în cuiele poziționate la mijlocul fiecărui perete a camerei unde va avea loc șezătoarea, coboară de pe pat și privește spre a avea o lumină corespunzătoare pentru fiecare participant la șezătoare. Pregătește două ceaune, unul pentru fiert julfa, iar celălalt pentru fiert grăunțele în amestec cu grâul, ambele bine bătute și vânturate de cojile devenite pleavă, pentru a « înflori » mai repede, dând un gust dulce și aromat, consumat cu multă plăcere
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de barbat. Săndel le iese în întâmpinare. Erau mai mulți de cât spusese maică-sa că vor veni, dar toate persoanele erau cunoscute de el. Așa că dădu mâna cu fiecare de bun găsit și bun venit, invitându-i în casă. - Șezătoarea e șezătoare, vine fiecare cu lucrul de acasă, dar unii din voi, observ că nu are lucrul de acasă. Eu n-am zis că fac clacă la ceva anume, dar observ că până la urmă nu vă voi lăsa să stați
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Săndel le iese în întâmpinare. Erau mai mulți de cât spusese maică-sa că vor veni, dar toate persoanele erau cunoscute de el. Așa că dădu mâna cu fiecare de bun găsit și bun venit, invitându-i în casă. - Șezătoarea e șezătoare, vine fiecare cu lucrul de acasă, dar unii din voi, observ că nu are lucrul de acasă. Eu n-am zis că fac clacă la ceva anume, dar observ că până la urmă nu vă voi lăsa să stați degeaba, zise
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
zis că fac clacă la ceva anume, dar observ că până la urmă nu vă voi lăsa să stați degeaba, zise Maria, după ce observă că și-au găsit fiecare locul ce i-a plăcut, și stătea bine unde se afla. La șezătoare fetele de la corul bisericesc au fost însoțite și de cântărețul bisericii, dirijorul corului, Talmaciu Constantin. El era persoana care încărcase numărul deja știut de Săndel, dar s-au bucurat reciproc de revedere, Talmaciu având cuvinte de laudă la adresa lui, vara trecută
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
trecută fiind un participant foarte activ în formația corului, chiar antrenând și pe alți tineri în asemenea preocupări deosebit de apreciate de mulți gospodari ai satului. Nu a trebuit să treacă mult timp cu intrarea fiecărui participant la acest amestec de șezătoare cu ceea ce numim clacă, fiecare intrând în preocupările oferite de gazdă în asemenea situații. Numai bărbații parcă nu se acomodau cu ideea că și ei trebuie să ia câte o bucată de lână și să o scarmene, că altceva nu
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
calități muzicale, având posibilitatea perfecționărilor reciproce. - Dumneata vrei să spui că, în seara aceasta, ai venit cu fetele de la cor până aici ca să faci vreo mărturisire și asupra altor preocupări decât celor bisericești ? Ar putea fi nu numai o simplă șezătoare sau clacă, ci și un mijloc de cunoaștere reciprocă mai profundă a ceea ce urmăriți de fapt. - N-am zis nimic până acum deși m-am gândit la așa ceva, răspunde oarecum surprins Costică Talmaciu, de intuiția gazdei Maria, despre cântărețul de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de Talmaciu? Oricum, Săndel speră să nu fie ținta unor atacuri din partea surorilor sale. Cu povestiri, cu unele cântece, cu unele glume mai reușite sau mai puțin reușite, timpul a trecut, și foamea începuse a da târcoale celor prezenți la șezătoare, la clacă, și de ce nu la un schimb de idei, de cunoaștere, de cultură în general. Vasile, cel ce avea principala obligație a menținerii focului în așa fel încât să fiarbă bine, fără să se afume, fiertura boabelor de grâu
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
altă latură a activității a reprezentat-o activitatea cultural-artistică. Din procesele verbale de inspecție cât și din relatările părinților, a foștilor elevi reiese că învățătorul Ioan Marcu a desfășurat o bogată activitate culturală atât cu elevii cât și cu sătenii; șezători culturale specifice locului, serbări școlare, conferințe cu caracter socialeconomic, național și moral. Avea calități artistice, iubea portul popular, cunoștea obiceiurile și datinile locale. Așa se explică existența în școală, sub conducerea sa, a formațiilor corale, a dansurilor populare, a formațiilor
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
perioadă limitată, ci pentru o viață. Relația de apropiere între tineri începe de regulă atunci cînd cei doi își dau seama că între ei apar semne de atracție reciprocă, fenomen ce se remarcă fie la jocul de dumineca, fie în șezătorile fetelor, fie pe uliță în întâlniri mai mult sau mai puțin întâmplătoare, fie la lucru în câmp sau la clăci organizate. Feciorul, mai ales, care place o fată, trebuie să fie suficient de isteț, de abil ca să creeze situațiile în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în ace de siguranță sau își cos sumedenie de cârpe sau batiste frumos lucrate de fetele satului. De obicei, feciorul e ajutat să se îmbrace cât mai frumos pentru această ocazie, chiar de drăguța lui, fata lângă care stă în șezătoare, pe care o ține pe genunchi și cu care iese din când în când în tindă ca să-și facă confidențe și (dece nu ? ) să se drăgălească, feriți de ochii suratelor venite și ele la șezătoare. Cu multă vreme înainte de nuntă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fata lângă care stă în șezătoare, pe care o ține pe genunchi și cu care iese din când în când în tindă ca să-și facă confidențe și (dece nu ? ) să se drăgălească, feriți de ochii suratelor venite și ele la șezătoare. Cu multă vreme înainte de nuntă, fetele care vor fi invitate la ospăț se întrec în a coase și a broda acele batiste pe care le va purta călărașul pe haina lui, fiecare dorind ca batista ei să fie cea mai
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mergea cântând prin sat împreună cu muzicantul angajat și intrau la gazdele unde știau că fetele se adunau la lucru, cu furca, cu cusături, cu croșetatul, făceau un joc, două, și plecau apoi la altă gazdă. Seara se făceau vizite în șezătorile de femei, unde de regulă se aflau și fete și se repeta ceea ce făcuseră ziua. În zilele declarate sărbători, deci când nu se lucrează, se organiza joc fie în piața din mijlocul satului, fie în fața crâșmei, fie pe luncă. Se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
bijuterii ale creației populare locale, din care ne mulțumim să amintim numai căteva titluri : «Ajunul», «Sara-i mare», «Boerii s-o adormitu», »Scoală, scoală tu domn bun», «Maria lui Crai», «Nu te fată, spăimântară», «Pe seninul ceriului», «A Frâncului» 4. Șezătoarea fetelor în seara Anului Nou. In seara cumpenei dintre ani, fetele satului se adunau la o gazdă din timp tomnită, unde printre multe altele, ajutate de femei mai în vârstă, cu experiență de viață, făceau fel și fel de vrăji
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fel și fel de vrăji, cele mai multe, prin care să afle câte ceva din tainele viitorului lor. Se începea de regulă cu Vraja blidelor. Pentru aceasta, una din fete așeza pe masă, cu fundul în sus, atâtea blide, câte fete participau la șezătoare. Sub fiecare blid se punea fără să fie observate de celelalte fete, diverse obiecte sau materiale existente în mod curent în gospodărie. Fiecare fată, apoi își alegea unul din blide. Dacă sub blidul ales găsea un cărbune, se știa că
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și în memoria multor gospodari de frunte ai satului. N-a pus niciodată pe hârtie cântecul pe care-l crea, avea întotdeauna totul în memorie, dar a oferit cu totală dăruire, un bogat material de cercetare specialiștilor în domeniu. În șezătorile boreselor a fost întotdeauna așteptată pentru spiritul ei animator în ale cântărilor. Reținem și de la Lonoaica câteva piese ce sigur a contribuit la îmbogățirea tezaurului folcloric al satului și al zonei noastre, parte din Țara Oltului. Cîntec de șezătoare Găzdiță
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
În șezătorile boreselor a fost întotdeauna așteptată pentru spiritul ei animator în ale cântărilor. Reținem și de la Lonoaica câteva piese ce sigur a contribuit la îmbogățirea tezaurului folcloric al satului și al zonei noastre, parte din Țara Oltului. Cîntec de șezătoare Găzdiță, găzdiță, gazdă ca pe tine N-am găsit pe nime să ne țîie ghine : C-un blid de pâsat, tu ne-ai săturat, C-o oală de poame, la ficiori li-i foame. Tortu ce l-am tors, fie
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
toate golurile, toate petele albe cu care noi, recunoaștem, rămânem datori. Demn de reținut pentru tinerii de azi și pentru viitorime este că a fost o vreme în care cântecele feciorilor, doinele risipite pe ulițele satului când se întorceau din șezători sau de la drăguțele lor, cu care se hârjoniseră-n portiță, îi făcea pe mulți oameni gospodari să deschidă geamul în miez de noapte ca să se desfete cu cântecul acestora. A fost o vreme în care pe hotarul satului și pe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
În urma lui Andrei Budac, haiducul din Cârțișoara, oamenii satului au plâns discret, în felul lor. Rapsozii satului au creat o o nouă legendă a satului lor și chiar o «Baladă a lui Budac», care multă vreme se va cânta în șezătorile fetelor ca și cele ale nevestelor. Astăzi, din păcate, foarte puțini o mai știu. Pe 11.05.1912, consiliul primăriei comunei Oprea Cârțișoara a luat în discuție solicitarea scrisă a fratelui lui Andrei Budac, Arsene, de a i se da
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
verde siminic, auzita-ți de-un voinic ? Foaie verde de secară, de Budac din Cârțișoară. El de tinerel băiat, tot prin codrii a umblat. Da-ntr-o zi pe înserat, Budac a intrat în sat. I-o vint dor de șezătoare și de crâșmuța din vale. -«Așa-mi vine câteodată dor de mamă și de tată, Așa-mi vine uneori dor de frați și de surori». Foaie vede foi mărunte, vine Budac de la munte Și intră la sora-n curte. Și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
plecat la crâșmulița din sat. La ora nouă pe seară Budac iese pân-afară. Atunci vărul lui iubit pușca de gloanțe-o golit. Cât era la ora zece, Budac se gătea să plece Ca să treacă peste vale la mândruța-n șezătoare. Când era să treacă valea, cinci jendari îi ținea calea. Iar Andrei Budac îndată își luă pușca să tragă. Când cocoșu-a slobozit, pușca lui nu a troznit Și la văr-so a gândit. Lăcomia vărului l-a trădat jendarului. Jendarii nu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
drumul acesta și mai târziu, căci știa bine cuibarul poveștilor. Și n-a nimerit rău: Mihai era la Iași. [...] Venind pe acasă s-a dus și pe la Gafton [mânăstirea Agafton, n.n.] și acolo într-o seară maica Fevronia a făcut șezătoare de tors lâna și au venit la acea șezătoare mai multe călugărițe, și una dintre ele, anume Zenaida, a spus povestea lui Călin. Mihai a ascultat-o, a luat notițe și a versificat 32. Era și Harieta acolo, care spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]