KorAP: Find »[drukola/base=șocat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...26 27 28 ...38 >

950 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687

într-un balonzaid bej și mă las ușor în jos, ca să nu mă vadă. Însă aceasta nu stă locului, și trebuie să mă mișc și eu după ea. — Dorești ceva ? Cerșești ? Se întoarce brusc și mă fixează suspicioasă. Nu ! zic șocată. Eu... ăă... Nu pot să zic „mă ascund după dumneavoastră”. Păi atunci lasă-mă în pace ! Se strâmbă la mine și pornește ofuscată spre Costa Coffee. Inima îmi bubuie tare. Sunt total expusă în mijlocul gării. Greg Parker s-a oprit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
e a treizecea oară când sună. Și de fiecare dată a lăsat un mesaj în care-mi cerea să-l sun înapoi ; mă întreba dacă am primit e-mail-urile lui. Nu am primit nici un e-mail de la el. Am fost atât de șocată, că mi-am lăsat Blackberry-ul pe birou. Nu am la mine decât mobilul. Vibrează din nou și mă uit la el câteva clipe. Apoi, cu o gheară în stomac, îl ridic la ureche și apăs pe Răspunde. — Bună. Am vocea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
îl ridic la ureche și apăs pe Răspunde. — Bună. Am vocea spartă. Eu... sunt. — Samantha ? Glasul lui incredul îmi răsună în ureche, spărgându-mi timpanul. Tu ești ? Unde ești ? — Nu știu. A trebuit să scap de acolo. Am... fost efectiv șocată. — Samantha, nu știu dacă mi-ai primit mesajele. Dar... Șovăie. Știe toată lumea. — Știu. Mă rezem de un perete vechi aproape prăbușit și-mi strâng ochii cu putere, încercând să blochez durerea. Știu. — Dar cum s-a putut întâmpla așa ceva ? Pare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
ocupa de curățenie, spălat rufe și gătit. Vei purta o uniformă și vei avea grijă să afișezi în permanență o atitudine curtenitoare și respectuoasă.. În calitate de... Oamenii ăștia cred că dau interviu pentru a deveni menajera lor ? O clipă, sunt prea șocată ca să vorbesc. —... masă și casă, tocmai spune Trish, și vacanță de o lună anual. Și salariul ? spune Eddie curios. O plătim mai mult decât pe fata de dinainte ? Trish zici că mai are puțin și-l omoară, chiar acolo, în fața

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
care formez linia directă cu Arnold. Nu e încă ora nouă, dar sigur e deja la birou. — Biroul lui Arnold Saville, răsună glasul vesel al Larei, secretara lui. — Lara, spun stresată, Samantha sunt. Samantha Sweeting. — Samantha ? Lara pare atât de șocată, că mă crispez toată. O, Doamne ! Ce s-a întâmplat ? Unde ești ? Toată lumea... Se oprește brusc. Nu... sunt în Londra. Pot să vorbesc cu Arnold ? — Sigur, e chiar aici. Glasul ei îi dă legătura lui Vivaldi, apoi se face iar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
opărit cineva. Cine spune asta ? N-am greșit în viața mea ! Ce tot vorbesc aiurea ? — Nu știu. N-am fost la ședință. Samantha... gândește-te bine. Ai mai făcut vreo altă greșeală ? Să mă gândesc bine ? Mă uit la mobil șocată și nu-mi vine să cred. Nu mă crede ? N-am greșit niciodată, spun, încercând dar fără să reușesc să-mi mențin calmul din voce. Niciodată. Nici una ! Sunt un avocat bun. Sunt un avocat bun. Spre maxima mea iritare, îmi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
din perete și se întoarce spre mine, cu aerul că nu-i vine să creadă. — Te pricepi la gătit din părți ! Totul e o cacealma ! Nu ești menajeră. Nu știu ce naiba ai de gând să... N-am de gând nimic ! răspund șocată. — Soții Geiger sunt oameni foarte cumsecade. Se întoarce cu fața spre mine. Și nu am să accept să îți bați joc de ei. Deodată, pare de-a dreptul agresiv. Ce-o fi crezând ? Că sunt vreo escroacă și vreau să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
Deci i-ai păcălit ca la carte. Da, zâmbesc. Habar n-au cine sunt. Și cine ești ? Întrebarea ei mă ia total pe nepregătite. Deschid gura, dar nu-mi iese nici un cuvânt. — Ăsta e numele tău adevărat, Samantha ? — Da ! zic șocată. — Scuză-mă, am fost puțin cam directă. Ridică o mână a scuze. Dar pune-te puțin în locul meu : într-un sat de la țară apare din senin o fată, care își ia o slujbă la care nu se pricepe... Se oprește

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
Eddie să suporte toate eventualele sume ce le vor lipsi celorlalți investitori. Dar, din câte văd, fără vreo reciprocitate. Dacă lucrurile merg rău, Eddie va fi cel care plătește nota de plată. Oare își dă seama de asta ? Sunt total șocată. Impulsul de a lua contractul și de a-l face fărâmițe e mai puternic decât mine. Dacă am fi la Carter Spink, invidizii ăștia ar fi dați afară în șuturi după maxim două minute. Și nu numai că le-aș

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
din cap. Și Nathaniel trebuie să pice din clipă-n clipă... și o să mă vadă așa... Nu știu ! răspunde Eddie impacient. Cât sunt șaptișpe virgulă cinci la sută din șapte mii ? — O mie două sute douăzeci și cinci, răspund absentă. Urmează o tăcere șocată. Shit. Asta a fost o greșeală. Când ridic privirea, Eddie și Trish se uită la mine cu ochii cât farfuria. Sau... cam așa ceva. Râd ca să le abat atenția. Am zis și eu la întâmplare. Și... mai aveți și alte bijuterii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
avocați ? — Spune că tatăl său n-ar fi trebuit niciodată să intenteze proces. Eamonn continuă să ridice diverse cutii. Din păcate, după moartea lui Ben, au fost nevoiți să vândă unul dintre pub-uri. Ca să plătească pentru proces. Sunt complet șocată. Mă uit la Nathaniel care îl ascultă foarte încruntat pe un tip, în partea opusă a barului. — Ultimul avocat care a intrat în pubul ăsta... Eamonn se apleacă peste tejghea conspirativ. Nathaniel i-a tras un pumn în nas. — I-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
meu. Și acum mă trage ușor spre el. Închid ochii, pregătită să mă abandonez îmbrățișării lui. — Pentru numele lui Dumnezeu ! aud un glas prea binecunoscut. N-ai de gând s-o săruți odată ? Tresar și deschid ochii. Nathaniel pare la fel de șocat, și se trage instantaneu înapoi. Mă răsucesc pe călcâie - și, spre groaza mea, o văd pe Trish aplecată la o fereastră de la etaj, cu o țigară în mână și uitându-se fix la noi. Nu sunt o mironosiță, zice. Aveți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
un junghi de mâhnire, adânc îngropată. Visul ăla s-a sfârșit, spun grăbită. Partenerii nu fac greșeli care să provoace pagube de cincizeci de milioane de lire. — Cincizeci de milioane de lire ? — Îhâm. — Iisuse, rostește precipitat, părând de-a dreptul șocată. Habar n-am avut. Nu-mi pot imagina cum ai reușit să faci față unei asemenea... — E în regulă, o întrerup. Am trecut peste asta. Serios. Freya oftează. — Știi, am simțit eu că e ceva în neregulă. Am încercat să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
Iris și să uit tot. Asta ar trebui să fac. Însă în loc de asta, mă trezesc apucând mouse-ul și bătând „Samantha Sweeting” în căsuța de căutare. „Nici un rezultat”, îmi apare câteva clipe mai târziu pe ecran și mă uit la cuvinte, șocată. Nici un rezultat ? Nicăieri în tot site-ul ? Nici... în secțiunea Media ? Sau măcar la Arhiva de știri ? Clichez iute pe căsuța cu Tranzacții încheiate și caut Euro-Sal, fuziune, DanCo. Asta e o tranzacție de proporții de anul trecut, și eu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
totalitate chipul. E adevărat, mă fac să semăn destul de tare cu Elton John, dar o să supraviețuiesc. Ideea e că sunt de nerecunoscut. Când cobor scările, Nathaniel tocmai iese din bucătărie, cam supărat. Ridică ochii spre mine și se oprește absolut șocat. — Samantha... ce ți-ai făcut ? — A, te referi la păr ? Îl ating în treacăt. Am vrut să mi-l aranjez și altfel. — Ăștia sunt ochelarii tăi ? Se holbează la mine siderat. — Mă doare puțin capul. Mai bine zi tu. Care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
ați luat pur și simplu maul... — Stai, că încă nu s-a terminat ! spune Trish, arătând peste umărul meu, — Mulți ani trăiască... În spatele meu începe să cânte cineva și, la scurt timp, i se alătură cu toții. Mă răsucesc pe călcâie șocată și o văd pe Iris înaintând pe gazon, ținând în brațe cel mai uriaș tort aniversar cu două etaje. E acoperit cu o glazură în cea mai pală nuanță de roz, cu trandafiri și zmeură de zahăr caramelizat, în mijloc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
revin la căsuța de căutare și - spunându-mi întruna că n-ar trebui să fac asta - scriu „Samantha Sweeting”. Imediat, un miliard de povești despre mine apar din nou pe ecran. De data asta însă nu mai sunt chiar așa șocată. Parcă nici măcar nu mai e vorba despre mine. Scanez fiecare site în parte, și recitesc aceleași detalii. După ce clichez pe vreo cinci pagini, adaug la căutare și „Third Union Bank, BLLC Holdings”, apoi „Third Union Bank, Glazerbrooks”. Apoi, cu un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
să beau sau să mănânc ceva. Mă simt epuizată și trasă la față. Dar la simpla lui vedere mă ridic imediat în picioare și mă prind de zid ca să nu cad de amețeală. O clipă, Ketterman pare de-a dreptul șocat. Apoi își reia expresia obișnuită, impenetrabilă. — Samantha. Ce faci aici ? Cum stau așa în fața lui mă întreb dacă o fi auzit că am fost la birou. Probabil că da. Sigur a auzit fiecare detaliu penibil. Chiar dacă nu citesc nici cel

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
mulțumire că ați avut grijă de corespondența mea. — A ! Se uită la prăjitură bulversată. Samantha ! Cred că te-a costat o căruță de bani ! N-am cumpărat-o, zic mândră. Eu am făcut-o. Doamna Farley pare de-a dreptul șocată. — Tu ai făcut-o ? — Îhâm. Zâmbesc radioasă. V-o aduc și vă fac și o cafea ca să meargă alături ? Doamna Farley pare prea lovită cu leuca pentru a mai fi în stare să răspundă, așa că trec pe lângă ea și intru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
spun politicoasă, uscându-mă pe mâini. Păi, cred că trebuie să mă duc acum. Mai vorbim. Ies de la toaletă și tocmai mă întorc în sala de interviuri, adâncită în gânduri, când aud o voce. — O, Doamne, Samantha ! — Guy ? Ridic ochii șocată și îl văd grăbindu-se pe hol spre mine. Pare în formă și bronzat și zâmbește mai fermecător ca niciodată. Nu mă așteptam ca Guy să fie aici. De fapt, chestia asta m-a cam luat ca din oală. Ia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
cap. Un coș cu articole de lux. Sau chiar o vacanță. — Și prin urmare... Ketterman face o pauză. Dorim să-ți oferim poziția de partener egal în firmă. Care intră în vigoare chiar începând din acest moment. Sunt atât de șocată că aproape mă așez pe podea. Partener egal în firmă ? Deschid gura - dar nu-mi iese nici un cuvânt. Am rămas fără grai. Mă uit în jur neajutorată, ca un pește prins în undiță. Statutul de partener egal e cea mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
unui nou trend ? Un lucru e sigur. Samantha Sweeting e singura care ne poate răspunde la întrebare. Mă uit la ziar, încremenită de uimire. Cum au... de unde au... Cum ? Gândul îmi e întrerupt de flash-ul unui blitz. Ridic ochii șocată și-l văd pe individ că îndreaptă aparatul spre mine. — Stai ! zic îngrozită și-mi acopăr fața cu mâinile. — Mă lași să-ți fac o poză cu peria de toaletă, scumpo ? spune acesta, focalizând obiectivul. Cineva de la pub mi-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
ce părere ai despre feminism ? întreabă o fată foarte tânără. Femeile s-au luptat ani la rând pentru a obține egalitate de drepturi. Și acum tu le spui să se întoarcă la bucătărie ? — Nu le spun femeilor absolut nimic ! spun, șocată. E vorba doar de viața mea, pe care mi-o trăiesc cum vreau. Dar nu ți se pare incorect ca femeile să fie legate de chiuveta de la bucătărie ? O femeie cu părul grizonat mă fixează intens. Nu ! zic alarmată. Adică

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
tu ! explodează brusc. Samantha, e un travesti nenorocit. Ai mai multă minte decât toată lumea din camera aia și tu le servești pe ele ? Le faci reverențe ? Le faci curat în baie ? Pare atât de înfocat că mă întorc pe călcâie, șocată. E îmbujorat și i-a dispărut orice urmă de ironie. — Samantha, ești una dintre cele mai inteligente persoane pe care le cunosc. Glasul îi tremură de mânie. Ai cea mai strălucită minte juridică pe care a văzut-o cineva vreodată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
Poftim ? zic cu un aer tâmp. — Cei de la Samatron sunt încântați că te-ai întors și au cerut să vii și tu la fuziunea asta. Mâine plecăm la Hong Kong. Nu ți-a spus nimeni ? — Nu, zic, holbându-mă la el șocată. Nimeni n-a pomenit măcar de asta. Guy ridică din umeri. Credeam că știi. Cinci zile la Hong Kong, apoi înapoi la Singapore. Tu și cu mine avem sarcina de a atrage noi clienți. Ia o gură de cafea. — Trebuie să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]