1,462 matches
-
vulpea. Se întălnesc mai rar, în locurile împădurite izolate, lupul, pisica sălbatică și cerbul lopătar. Animalele mici care populează dealurile din comună sunt: dihorii, viezurii, iepurii, aricii, nevăstuicile, șoarecii și șobolanii de deal. Dintre reptile, șarpele de apă, napârca și șopârla de deal sunt cele mai răspândite. Rare, dar extrem de periculoase, sunt viperele, întâlnite în locurile stâncoase. Păsările cele mai cunoscute sunt: mierla, privighetoarea, pițigoiul, rândunica, graurul, vrabia, gaița, cioara, codobatura, uliul, bufnița, corbul și cucul. Dintre pești, pe lângă cei cunoscuți
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
spinus"), sfrâncioc-roșiatic ("Lanius collurio"), presura galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatura ("Motacilla albă"), fluierar-de-zăvoi ("Tringa ochropus"), huhurez-mare ("Strix uralensis"), pitulice ("Sylvia nisoria"), . Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), vipră ("Vipera berus"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"). Floră rezervației este constituită din mai multe specii de arbori, arbuști, ierburi și flori; dintre care
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatura ("Motacilla albă"), fluierar-de-zăvoi ("Tringa ochropus"), huhurez-mare ("Strix uralensis"), pitulice ("Sylvia nisoria"), . Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), vipră ("Vipera berus"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"). Floră rezervației este constituită din mai multe specii de arbori, arbuști, ierburi și flori; dintre care unele rare și protejate la
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
8 și 10 °C. Vânturile bat în general dinspre nord (30,9%), sud (13,5%) și sud-vest (10,1%). Cel mai important curs de apă care traversează comuna pe direcția vest-est este râul Bârlad, afluent al Siretului. Specii de faună: șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis"), potârnichea ("Perdix perdix"), cârtița ("Talpa europaea"), popândăul ("Spermophilus citellus"), iepurele de câmp ("Leporidae Lagomorfa"), vulpe ("Canidae carnivora"), mistrețul ("Sus scrofa"), viezurele ("Meles meles"). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dumești se ridică
Comuna Dumești, Vaslui () [Corola-website/Science/301879_a_303208]
-
capreolus"), porcul mistreț ("Sus scrofa"). În Parcul Natural Porțile de Fier au fost semnalate 14 specii de amfibieni și 17 specii de reptile dintre care emblematică pentru parc este Țestoasa lui Hermann ("Testudo hermanni boettgeri"). Dintre speciile de reptile amintim șopârla de pădure ("Darevskia pontica"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șopârla de camp ("Podarcis taurica"), gușterul ("Lacerta viridis"), balaurul ("Dolychophis jugularis") și vipera cu corn ("Vipera ammodytes"). De asemenea au fost identificate 205 specii de păsări, din care 133 au statutul
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
În Parcul Natural Porțile de Fier au fost semnalate 14 specii de amfibieni și 17 specii de reptile dintre care emblematică pentru parc este Țestoasa lui Hermann ("Testudo hermanni boettgeri"). Dintre speciile de reptile amintim șopârla de pădure ("Darevskia pontica"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șopârla de camp ("Podarcis taurica"), gușterul ("Lacerta viridis"), balaurul ("Dolychophis jugularis") și vipera cu corn ("Vipera ammodytes"). De asemenea au fost identificate 205 specii de păsări, din care 133 au statutul de specii strict protejate (Anexa
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
Fier au fost semnalate 14 specii de amfibieni și 17 specii de reptile dintre care emblematică pentru parc este Țestoasa lui Hermann ("Testudo hermanni boettgeri"). Dintre speciile de reptile amintim șopârla de pădure ("Darevskia pontica"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șopârla de camp ("Podarcis taurica"), gușterul ("Lacerta viridis"), balaurul ("Dolychophis jugularis") și vipera cu corn ("Vipera ammodytes"). De asemenea au fost identificate 205 specii de păsări, din care 133 au statutul de specii strict protejate (Anexa nr. II a Convenției de la
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), vidra de rău ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus carolinensis"); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), vipră ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"), brotacul-verde-de-copac ('Hyla arborea"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), tritonul comun transilvănen ("Triturus vulgaris"), tritonul de
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
vulpe ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), vidra de rău ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus carolinensis"); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), vipră ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"), brotacul-verde-de-copac ('Hyla arborea"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), tritonul comun transilvănen ("Triturus vulgaris"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"); Păsări protejate: cocosul de mesteacăn
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
După ce a fost „vânat” prin toată casa, robotul se strică ajungând în subsol, în timp ce casa intră în câmpul gravitațional al unei stele. Inexplicabil, casa s-a oprit din urmărirea stelei. Când Danny urmează, apar de nicăieri zorgonii, extratereștrii ca niște șopârle, și atacă casa. În mijlocul haosului, Walter primește un card pe care scrie 'Reprogramează' (care a încercat-o fără efect pe zorgoni), iar Danny a primit un card pe care scria "Salvează astronautul eșuat"; de aceea, apare un astronaut (Dax Shepard
Zathura (film) () [Corola-website/Science/326163_a_327492]
-
șerpi de mare din mările tropicale din sud ca, "Nerodia fasciata", hamsterul giungar (Phodopus sungorus), broasca cu ochi roșii (Agalychnis callidryas), salamandra chineză (Cynops orientalis), broasca țestoasă ornamentală (Chrysemys picta dorsalis), cameleonul cu corn (Bradypodion tavetanum), păianjenul tigru (Poecilotheria regalis), șopârla cu guler (Chlamydosaurus kingii), lăcusta australiană (Extatosoma tiaratum), păianjenul albastru din Burma (Haplopelma lividum), șopârla leguan (Anolis cybotes), broasca arboricolă vărgată (Epipedobates tricolor), vipera dungată orientală (Thamnophis sauritus sauritus), șopârla australiană cu ghimpi (Pogona vitticeps), păianjenul cu picioare roșii (Brachypelma
Terariu () [Corola-website/Science/329787_a_331116]
-
broasca cu ochi roșii (Agalychnis callidryas), salamandra chineză (Cynops orientalis), broasca țestoasă ornamentală (Chrysemys picta dorsalis), cameleonul cu corn (Bradypodion tavetanum), păianjenul tigru (Poecilotheria regalis), șopârla cu guler (Chlamydosaurus kingii), lăcusta australiană (Extatosoma tiaratum), păianjenul albastru din Burma (Haplopelma lividum), șopârla leguan (Anolis cybotes), broasca arboricolă vărgată (Epipedobates tricolor), vipera dungată orientală (Thamnophis sauritus sauritus), șopârla australiană cu ghimpi (Pogona vitticeps), păianjenul cu picioare roșii (Brachypelma auratum), sau scorpionul nord-african (Androctonus australis).
Terariu () [Corola-website/Science/329787_a_331116]
-
dorsalis), cameleonul cu corn (Bradypodion tavetanum), păianjenul tigru (Poecilotheria regalis), șopârla cu guler (Chlamydosaurus kingii), lăcusta australiană (Extatosoma tiaratum), păianjenul albastru din Burma (Haplopelma lividum), șopârla leguan (Anolis cybotes), broasca arboricolă vărgată (Epipedobates tricolor), vipera dungată orientală (Thamnophis sauritus sauritus), șopârla australiană cu ghimpi (Pogona vitticeps), păianjenul cu picioare roșii (Brachypelma auratum), sau scorpionul nord-african (Androctonus australis).
Terariu () [Corola-website/Science/329787_a_331116]
-
și un efectiv mai mare, graurii comuni și purpurii (oaspeți de vară). Dintre păsările cântătoare, în stepă trăiesc fluierarii (Tringa totanus), prigoriile (Merops apiaster), dumbrăvencile albastre (Caracias garrulus) și cunoscuta ciocârlie de Bărăgan (Melano sarypha calandra) 4) reptilele, reprezentate de șopârlele de stepă din familia Lacerta și de șerpii aparținînd genului Caluber. În ultimii ani a început acțiunea de colonizare a fazanului în pădurile din apropierea municipiului, multe exemplare din specia Fasianus colchycus fiind căutate pentru penajul lor cu un colorit aparte
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
și un efectiv mai mare, graurii comuni și purpurii (oaspeți de vară). Dintre păsările cântătoare, în stepă trăiesc fluierarii (Tringa totanus), prigoriile (Merops apiaster), dumbrăvencile albastre (Caracias garrulus) și cunoscuta ciocârlie de Bărăgan (Melano sarypha calandra) 4) reptilele, reprezentate de șopârlele de stepă din familia Lacerta și de șerpii aparținînd genului Caluber. În ultimii ani a început acțiunea de colonizare a fazanului în pădurile din apropierea municipiului, multe exemplare din specia Fasianus colchycus fiind căutate pentru penajul lor cu un colorit aparte
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
in România specia de ciupercă Agaricus fissuratus De asemenea, aici se găsesc și unele rarități faunistice , ca rădașca (Lucanus cervus), fluturele Evergestis ostrogovichi (în a doua localitate din lume), greierul împroșcător (Dinarhus desipus), vipera de stepa moldava (Vipera ursini moldavica), șopârla de câmp (Lacerta agilis chersonensis), precum și păsări: fașa de câmp (Anthus campestris), prepelița (Coturnix coturnix), mărăcinar negru (Saxicola torquata) sau ciocârlia de câmp (Alauda arvensis). La capătul rezervației se află Iazul Valea lui David (2 ha), unde pot fi zăriți
Fânețele seculare Valea lui David () [Corola-website/Science/316661_a_317990]
-
pădure ("Prunella modularis"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), turturică ("Streptopelia turtur"), mierlă ("Turdus merula"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima longissima"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), gușter ("Lcerta viridis"), năpârcă ("Natrix tessellata"), șarpele de alun (Coronella austriaca), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broască râioasă brună ("Bufo bufo"), broasca verde de pădure ("Rana esculenta"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"), tritonul
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
pyrrhula"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), turturică ("Streptopelia turtur"), mierlă ("Turdus merula"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima longissima"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), gușter ("Lcerta viridis"), năpârcă ("Natrix tessellata"), șarpele de alun (Coronella austriaca), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broască râioasă brună ("Bufo bufo"), broasca verde de pădure ("Rana esculenta"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"); Nevertebrate
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
În zonă trăiesc câteva păsări montane, precum: mierla gulerată ("Turdus torquatus"), forfecuța ("Loxia curvirostra"), alunarul ("Nucifraga caryocatactes"), pițigoiul moțat ("Parus montanus"), huhurezul mare ("Strix uralensis"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina") etc. Dintre reptile, sunt de menționat: vipera comună ("Vipera berus"), șopârla de ziduri ("Lacerta muralis") și șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), iar dintre amfibieni - salamandra ("Salamandra salamandra"). Alte animale specifice climatului din această zonă: mistreți, căprioare, lupi, râși, iepuri, ulii, vulturi, vulpi, urși. O curiozitate este faptul că locuitorii satelor din
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
precum: mierla gulerată ("Turdus torquatus"), forfecuța ("Loxia curvirostra"), alunarul ("Nucifraga caryocatactes"), pițigoiul moțat ("Parus montanus"), huhurezul mare ("Strix uralensis"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina") etc. Dintre reptile, sunt de menționat: vipera comună ("Vipera berus"), șopârla de ziduri ("Lacerta muralis") și șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), iar dintre amfibieni - salamandra ("Salamandra salamandra"). Alte animale specifice climatului din această zonă: mistreți, căprioare, lupi, râși, iepuri, ulii, vulturi, vulpi, urși. O curiozitate este faptul că locuitorii satelor din zonă își lasă caii în libertate
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
naturale sau făcute de dânșii: sub pietre, bușteni, în galerii. Galeriile sunt săpate astfel încât, pe măsura aprofundării, temperatura scade. În adapostori scorpionii sunt protejați de temperaturiele aride și de dușmani. Principalii inamici ai scorpionilor sunt păsările - mai ales bufnița -, chilopodele, șopârlele, șoarecii șobolani. Scorpionii au o durată de viața cuprinsă între 4-25 ani. Cel mai longeviv este considerat "Hadrurus arizonensis", care în sălbăticie poate ajunge până la 25 - 30 de ani. Scorpionii preferă să locuiască în zonele în care temperaturile variază de la
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
trăiește la temperaturi care variază de la 49,9 °C la -31 °C. Sunt activi noaptea, ziua se ascund în locurile umede. Scorpionii sunt prădători feroce și vânează diverse artropodelor mici ca insecte, alte arahnide, uneori speciile mai mari capturează și șopârle mici, șoareci etc, înregistrându-se uneori chiar și cazuri de canibalism. Trihobotriile (fire de păr cu funcție tactilă) ce acoperă pedipalpii, în special cleștele, sunt extrem de sensibili la mișcări ș oscilații, având un rol important în detectarea prăzii. Corpul scorpionilor
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
și căprioară. Fauna mai prezintă elemente tipice de stepă și silvostepă: popândău, șoarece de câmp, șobolan de câmp, nevăstuică și cârtița. Păsările sunt reprezentate de cioară, pițigoi, gaiță, ciocârlie, privighetoare, sticlete, cuc, găinușă, barză, rață pitică, nagâț, iar reptilele de șopârle și șerpi. Un loc important îl ocupă fauna piscicolă. Printre speciile care populează apele râurilor sunt: clean, scobar, crap, plătică, zvârlugă, țipar etc. precum și numeroase specii de batracieni, broaște țestoase etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Liteni se
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
oamenii - și cu longevitatea. De asemenea, pot avea puteri magice și supranaturale și sunt reprezentanți ai mediului acvatic. Ei personifică apa, fântânile, ploile și râurile. Unele culturi înzestrează dragonii cu darul vorbirii. Sunt de obicei înfățișați ca niște șerpi sau șopârle de dimensiuni mari, uneori împrumutând și trăsături de pasăre de pradă. Au corpuri alungite, solzoase, clocesc ouă. ii au aproape întotdeauna ochi mari, trăsătură care stă la originea cuvântului "dragon" în multe culturi. Adeseori, dar nu întotdeauna, au aripi și
Dragon () [Corola-website/Science/303891_a_305220]
-
și în T. Maiorescu și posteritatea lui critică (1943), unde apar însoțite de o serie de portrete reușite. O frază a făcut carieră, fiind citată și azi pentru frumusețea ei: „diminuarea succesivă a toxinelor pasionale ce umflau verdea gușă a șopârlei sale critice”. Lovinescu este puțin iritat de polemismul agresiv și nediferențiat al tânărului său confrate și observă mereu cu un ochi vigilent și expert evoluția „verdei guși a șopârlei critice”. E mulțumit, în fine, când spiritul vindicativ, vioi, pasionat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]