783 matches
-
principiului "mulți văd, puțini cunosc", i-am plimbat pe cei doi, blândul Brâncuși și bătăiosul Vlad prin tot Uruguayul, minunând mii de vizitatori cu cele două expoziții "originale"! La cele de mai sus, ca pete de culoare, adăugam piese ceramice, ștergare, instrumente muzicale populare, ii, brâie, toate achiziționate din propriul buzunar și transportate în propriile bagaje. Expozițiile menționate, însoțite de conferințe, recitaluri muzicale, audiții de muzică românească populară și cultă, au stat la baza unei suite de "Zile" și "Săptămâni" culturale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
A venit Ștefan, șoptește ea. A venit! Ploaia încetase și umbrele înserării începuseră să se lase, dar în iatac era lumină, multă lumină de la lumânările arse pe jumătate, răspândite peste tot, ca în Sărbătorile Paștilor. Pe măsuța acoperită cu un ștergar alb, friptura din pulpă de căprioară se sleise și vinul adus din pivniță în carafă aburită se încălzise. Până și în cămin jăratecul începuse să se stingă, nimeni nu mai aruncase vreun vreasc, deși grămada era alături. Maria stătea pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
acea încremenire, în acea tăcere atât de adâncă de se auzea cum arde lumânarea de la căpătâi, pe marginea pătuțului. În iatac, era o răvășeală ca după o luptă: un lighean răsturnat, podelele ude, rufe aruncate peste tot, sticluțe cu leacuri, ștergare... În aer stăruia mirosul acru, înțepător al oțetului cu care mama frecase cu disperare trupușorul gol al puiului, ca să-i domolească fierbințeala ce nu voia să scadă. Acu se răcise de tot... "Tata căluțu!" Nu mai suportă ochișorii albaștri... Sărutarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
veche amintire de când am mâncat struguri, cu bobițe rupte direct de pe coarda viței, când abia se pârguiau. BUNICA ȘERBANA (BÂTA) era foarte mândră de mine pentru că mă pregăteam să devin preot. Înainte de a muri, mi-a pus pe gât un ștergar mare de borangic, țesut de ea cu alesături, și cu lacrimi în ochi mi-a zis: „ Ți-l dau ca să-ți aduci aminte de mine și să te rogi pentru iertarea păcatelor mele când ăi fi preot”. M-a prins
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
la Piscu, telegrama a ajuns în forma: „Vino mort Ionică la Galați”. Moș Anton a fost deci anunțat că Ionică a murit la Galați. S-a speriat, a plâns ca un copil, s-a pregătit pentru înmormântare cu lumânare și ștergar la lumânare, a mers cu trenul la Galați, și, istovit de durere și plângând, a urcat la etajul II și s-a oprit în fața ușii apartamentului lui Ionică și nu îndrăznea să sune. Când a sunat, i-a deschis
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
pe care-l încolăcea pe o hârtie de ziar și peste el cernea mălai, pentru ca firul să se așeze fără să se încâlțească, și apoi „depăna”, „urzea”,. .țesea pânză de „borangic”, din care făcea bluze sau basmale, dar mai ales ștergare lungi ormanentale, pentru împodobit icoanele de acasă și de la biserică. Cultiva, în grădină, cânepă, o ducea la „topit”, o punea la uscat, o „melița”, o făcea fuior, o torcea și ne făcea căptușală pentru hainele groase pe care le purtam
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
făcută din lemn de salcie, ne „lăia” pe cap, ne schimba rufele „negre” adică murdare. Vara umblam desculți, și era mult praf. Seara, la spălatul picioarelor, mămica ne cerea să stăm ca să se zvânte apa de pe picioare, nu ne da ștergar, ne spunea că dacă ne ștergem picioarele cu ștergarul, ștergem norocul. Motivul însă, am apreciat încă de mic, era că ștergarul se murdărea repede pentru că noi nu ne spălam decât superficial. În fiecare sâmbătă, după ce ne culcam, mămica „lipea” cu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ne schimba rufele „negre” adică murdare. Vara umblam desculți, și era mult praf. Seara, la spălatul picioarelor, mămica ne cerea să stăm ca să se zvânte apa de pe picioare, nu ne da ștergar, ne spunea că dacă ne ștergem picioarele cu ștergarul, ștergem norocul. Motivul însă, am apreciat încă de mic, era că ștergarul se murdărea repede pentru că noi nu ne spălam decât superficial. În fiecare sâmbătă, după ce ne culcam, mămica „lipea” cu lut amestecat cu baligă de cal pardoseala camerei în
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
praf. Seara, la spălatul picioarelor, mămica ne cerea să stăm ca să se zvânte apa de pe picioare, nu ne da ștergar, ne spunea că dacă ne ștergem picioarele cu ștergarul, ștergem norocul. Motivul însă, am apreciat încă de mic, era că ștergarul se murdărea repede pentru că noi nu ne spălam decât superficial. În fiecare sâmbătă, după ce ne culcam, mămica „lipea” cu lut amestecat cu baligă de cal pardoseala camerei în care dormeam și antreul. Casa noastră nu avea podele de lemn. Era
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ursitoarele”, un ritual păgânesc, cu tămâie arsă, cu busuioc, cu apă sfințită în care au stins cărbuni aprinși, și, bine înțeles, cu o masă plină de mâncări și băuturi, pentru „ostenitoare”, cărora li s-a dat, după datină, câte un ștergar din tort (fir tors din cînepă topită). La această masă, „ursitoarele” au prezis că pruncul va trăi în lipsuri, că nu va avea decât strictul necesar, dobândit cu mult mai multă muncă decât alți oameni- pentru că s-a născut miercuri
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
tovarășa secretară? Ce oameni sunt și ăștia, să lase o femeie în ploaie, a exclamat femeia necăjită, în timp ce îmi usca părul cu un prosop aspru cu miros de brânză. De pe masa improvizată dintr-o scândură și doi țăruși, de sub un ștergar, femeia a scos un boț de mămăligă cu brânză de oi, un ou fiert și o oală prinsă, nesmântânită. Mi-a spus cu glasul blând: Luați de mâncați și apoi om vedea noi cu ce ajungeți până în sat, iar de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
pierdusem speranța că vom sta la masă. Două femei scunde, grase și crăcănate, transpirate, însoțite de milițianul care radia de fericirea misiunii îndeplinite, au apărut cu un ceaun mare, plin cu rasol și o mămăligă la fel de mare, acoperită cu un ștergar nu tocmai curat. „-Să trăiți! Aveți aici cinci găini făcute rasol, usturoi și mămăligă”, a spus milițianul mulțumit nevoie mare că și-a îndeplinit în cele din urmă misiunea. „-De ce a durat atât de mult?, am întrebat nedumerită și
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
la etaj unde erau expuse produse de larg consum într-o gamă la fel de diversificată și bogată. Cel mai apreciat a fost locul unde erau expuse produse 202 de artizanat, oale de lut, ceramică de Corunt și de Horezu, costume naționale, ștergare, împletituri și cergi din lână în culori naturale. Eșarfele diafane din borangic mi-au amintit de viermii de mătase la care aveam an de an plan. O suprafață însemnată era ocupată de mobilierul împletit din răchită, minunat executat în multe
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
țării de adopție, adesea izolați, cei din diaspora nu-și uită țara. Mediul familial este sanctuarul În care se adună mănunchiul părintesc al exilaților. Aici s-a rezidit o patrie. În multe case la intrare, pe perete se află un ștergar peste care stă o tavă de lemn Încrustat. În odăi fotolii acoperite cu perne și carpete cu motive românești. Pe unde se poate se etalează bibelouri: lupoaica, ploscuțe, un oltean cu cobiliță, păpuși cu fețe bănățene sau clopuri maramureșene, Învelitori
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
dar și realizatori din Argentina, Brazilia, Peru, Ecuador. Era un târg foarte "colorat", vizitat de mii de curioși. Fuseseră invitate să expună și ambasadele, așa că din te miri ce și mai nimic am încropit un "Stand al României" prezentam toate ștergarele, fețele de mese, carpetele, farfuriile și ulcioarele, fluierele, naiurile, cofele, strânse din ambasadă, plus afișele turistice, la care adăugam proiecții de diapozitive, muzică populară "pe casete" și din când în când câte un păhărel de țuică sau coniac. A fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
aveam acces la altar, iar preotul a despurcat clopotnița în care urcasem inocent, împreună cu alți copii cu sex just pentru un loc tabu). Singurele volume din casă erau Biblia și cărțile de la Oastea Domnului, așezate de bunica printre covoare și ștergare. Cu ochii de acum, aș vedea prima mea educație ca una de tip animist-creștin. Cea animistă mă făcea să mă simt o făptură vie, în rând cu alte făpturi, într-o democrație a biosferei. Cea creștină mă făcea să nu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Radu P. Vasile. Numeroși meșteri populari sunt și la Văleni, în primul rând țesătoare, care își desfac marfa în Vaslui și Iași: Luca Elena, Trofin Maria, Păuc Elena, Burlacu Elena, Beligan Elena, Jitaru Grapina, Luca Aneta, Stanciuc Maria, ele realizând ștergare, pichire, țoluri de lână. Lemnul este prelucrat de Țibireac Gheorghe, Velișcu Ticuță, Fitcoschi Viorel, Ciurușniuc Gheorghe, fierul de către Ocheană Ion și Trofan, pieile de către cojocarii: Moraru Ilie și Carp Mihai. La Văleni se confecționează și mături de către Bojoagă Dumitru, Bălănescu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
frumusețea sobră a costumului bărbătesc confecționat din suman. Pogoneștii sunt, în general, o zonă care cunoaște o spectaculoasă vitalitate, în sensul conservării și cultivării țesăturilor de interior. într-o lucrare dedicată acestui domeniu, Melania Ostap (12) remarca, în primul rând, ștergarele, care pot fi învrăstate, cu alesături, modele năvădite, cusături. Ele sunt realizate cu ornici colorat, folosindu-se motive vegetale (frunza viei, struguri, frunza arțarului, ghinda, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), aximorfe (curci, păuni, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
cu alesături, modele năvădite, cusături. Ele sunt realizate cu ornici colorat, folosindu-se motive vegetale (frunza viei, struguri, frunza arțarului, ghinda, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), aximorfe (curci, păuni, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe (fete), astrale (stele). Capetele ștergarelor sunt tivite cu găurele sau zigzaguri, cusături numite șătrăncuțe, târâieli, pâșitor sau fliștoneală. Aceleași modele le vom reîntâlni pe fețe de masă și prostiri. Fețele de pernă prezintă decoruri complexe, având drept decoruri centrale păsări, fete, ramuri cu flori sau
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
lăturași, „rostarul” și „cârjele” (gânjurile) de susținere a rostarului. Aproape exclusiv astăzi se folosește războiul orizontal (stative), schimbându-se sulurile, spețele, uneori ițele și călcătorul (în legătură cu ițele, care sunt două sau patru). Pentru acoperitorile de pat (pichere, cuverturi) și pentru ștergare mai groase se folosesc, uneori, ițe suplimentare (ițișoare), ce sunt ridicate pe rând, conform modelului, cu spata. Locul acestora este în spatele ițelor, pe firele de urzeală. Pentru țesături diferite ca lățime și grosime, se folosesc spete de număr variabil de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
și încheierea diferitelor părți componente ale cămășilor, confereau costumului popular o distincție deosebită. Din aceleași pânzeturi, dar cu accente de culoare adăugate la țesut (prin învrâstare, alesătură cu spetează și alesătură pe rost, cu acul), se confecționau și piesele tradiționale (ștergare, fețe de masă, prostiri) cu funcții utilitare și decorative în locuința țărănească. Efecte estetice puteau fi obținute și prin alternanță cromatică, realizându-se vrâstele prin bumbacul vopsit cu calacan. Acesta este înlocuit, acum, prin fibră sintetică. Tot pentru înfrumusețare pot
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
situații deosebite. în zona Pogonești Ivești originalitatea apare și în domeniul costumului bărbătesc, compus din pantalon de dimie (suman), cămașă scurtă și leibărică. Țesăturile de interior prezintă și ele o mare varietate tipologică și funcțională, în rândul lor înscriindu-se ștergarele, fețele de masă, fețele de pernă, prostirile, pichirile, velințele, lăicerele, țolurile, covoarele, etc. Ele înfrumusețează în primul rând interiorul, aspectele practice fiind situate în plan secund. între țesăturile de interior, ștergarele, așezate în fluture sau vertical, au o evidentă funcție
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
varietate tipologică și funcțională, în rândul lor înscriindu-se ștergarele, fețele de masă, fețele de pernă, prostirile, pichirile, velințele, lăicerele, țolurile, covoarele, etc. Ele înfrumusețează în primul rând interiorul, aspectele practice fiind situate în plan secund. între țesăturile de interior, ștergarele, așezate în fluture sau vertical, au o evidentă funcție estetică. După tehnicile de lucru, ele pot fi învrâstate, cu alesături, cu modele năvădite și cu cusături. Pentru confecționare se folosea bumbacul galbencafeniu, vopsit în calaican, bumbăcelul colorat diferit, învrâstele de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
prin bubuluci sau ridicarea cu spetează. Alesăturile cu acul se executau cu arnici roșu sau negru. Alesătura în agur se folosea la ornamentarea capetelor pieselor confecționate din bumbac sau borangic. Modelele năvădite, bine reliefate, se executau pe întreaga suprafață a ștergarului sau numai cu vârste numite drugușori. Cusăturile cu arnici, aplicate pe ștergarele de bumbac, foloseau numeroase motive: vegetale (frunza de vie, struguri, frunza arțarului, aguzele, ghindă, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), avimorfe (cuci, păuni, cocoși, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
arnici roșu sau negru. Alesătura în agur se folosea la ornamentarea capetelor pieselor confecționate din bumbac sau borangic. Modelele năvădite, bine reliefate, se executau pe întreaga suprafață a ștergarului sau numai cu vârste numite drugușori. Cusăturile cu arnici, aplicate pe ștergarele de bumbac, foloseau numeroase motive: vegetale (frunza de vie, struguri, frunza arțarului, aguzele, ghindă, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), avimorfe (cuci, păuni, cocoși, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe, astrale (stele). Capetele ștergarelor tivite cu găurele sau cu cusături
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]