1,266 matches
-
de lemne din curte luai în brațe câteva vreascuri le cărai în bucătărie și-ntre timp zorii deveneau amiază și lemnele pâlpâiau sub cuptorul în care se cocea pâinea ori cartofii timpul trecea prin fața ochilor noștri uimiți și dispărea în șura caldă încă multă vreme după ce apunea soarele noaptea regăseam sfiala mea în fața mării pe care n-o văzusem niciodată câți mă vor fi înțeles ce voi fi înțeles eu din tot ce trăiam habar n-aveam pe-atunci că ființa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
retrăi? Cu siguranță perioada copilăriei în satul meu de sub codru, Tireac. Aș da oricât să pot retrăi o clipă în care alături de sora mea mai mică, Maricica, tatăl meu Gheorghe și mama mea Irina, care nu mai sunt, veneau de la șură, închideau porțile, aprindeau lampa și așterneau masa. Aburii pâinii calde sau a laptelui proaspăt din șiștar îi simt și acum... A.B.Ce prieteni ați dori să revedeți? (mă refer la cei plecați în lumea dedincolo) ce le-ați spune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ajutat de soția sa și un fecior. Are un tractor, câțiva cai și 3-4 porci. Casa de locuit e din lemn cu pereții dubli din scânduri, parter și etaj. Are lumină electrică și calorifer. Grajdul de vaci are un pod - șură, spațios. Vacile stau pe două rânduri cu capul spre perete, cu un culoar mare la mijloc. Vitele stau pe podium, Înalt de 20 cm. E astfel calculat Încât excrementul să cadă pe culoar. Nu e deci un grajd ultramodern. Vitele
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
serie de fotografii. Îi povestesc părintelui de un țăran pe care l-am cunoscut la Drăguși (Făgărași), pe când lucram În campania monografică din 1929, sub conducerea prof. D. Gusti. Acest țăran era mândru de gorpodăria sa, dar mai ales de șura nouă ce o avea, cea mai mândră din sat. Șura asta, ne arăta el am ridicat-o cu dolarii câștigați În America, dar cu câtă muncă, nu vă puteți da seama. Pe când mă Întorceam, prin Germania, În tren, mi s
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
care l-am cunoscut la Drăguși (Făgărași), pe când lucram În campania monografică din 1929, sub conducerea prof. D. Gusti. Acest țăran era mândru de gorpodăria sa, dar mai ales de șura nouă ce o avea, cea mai mândră din sat. Șura asta, ne arăta el am ridicat-o cu dolarii câștigați În America, dar cu câtă muncă, nu vă puteți da seama. Pe când mă Întorceam, prin Germania, În tren, mi s au furat banii. Am venit În sat mai sărac ca
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
sa fusese și ea arestată) și are o fată. 1. Afirmația îi aparține, desigur, lui Bâgu însuși, însă numele colegilor de celulă nu se regăsesc în evenimentele de la Pitești, deci e puțin probabil să fie vorba despre vârfuri refractare. Alexandru ('Șura') Bogdanovici Unul dintre destinele cele mai tragice implicate în acțiunea de la Pitești, Alexandru Bogdanovici a fost inițiatorul 'reeducării' de la Suceava. Născut la 8 iunie 1924 în Soroca, Bogdanovici era cunoscut ca având simpatii și activitate legionară, fiind închis la Aiud
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
calce în picioare. Ulterior, a fost bătut și de ceilalți suceveni agresori, care s-au oprit doar cât să le permită lui Holdevici și Zaharia să-l reanimeze. Țurcanu l-a întrebat ciocănindu-l batjocoritor în cap: ' Vrei să mori, Șura? N-avea grijă, că n-ai să scapi. Ai vrea tu, dar n-a sosit încă vremea. Iar martir n-ai să devii niciodată, bandit ce ești!', apoi a continuat să îl lovească. Țurcanu s-a oprit din cauza unei convulsii
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
puțină mâncare și pentru câteva păhărele de vin plătim 7 lei. Ne întoarcem, ne culcăm în cerdac în culcușul pregătit de moșneag, dar dormim rău; sudoarea din timpul zilei mă învăluie ca o pânză de răceală. Ionică doarme afară, în șură, și din când în când îl aud vorbind prin somn și cioșmolindu-se în culcușul lui. 18 Iunie Duminică [POVESTEA PIATRA LUI ARON VODĂ] Vra să zică Aron flăcăul, nepotul călugărului Silvan, slovenindu-și psaltirea și urmându-și învățătura mai înnaltă cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
într-un cort cu grabă făcut. Iar a doua zi dimineață pornim mai departe și ne oprim în sat la Mahlata, la dediu Andrei, care-i un tip foarte interesant. Aici văd pentru prima oară o gospodărie cuprinsă bulgărească, cu șurile acoperite cu țiglă, cu odăile murdare și goale și cu vatra la pământ, cu vedrele și tingirile de aramă, spoite și pe dinlăuntru și pe dinafară. Aici dediu Andrei ne spune de năcazurile poporului și din ce spune el se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ponoare smidă (sihlă) gligar = mistreț 3 Septemvrie. Bratca. Strâmtoare, sărăcie și năcaz. 4 Sept. Ceheiu Rontău. fântână (în loc de puț) pepene (crastavete) ciunt mascur șese șepte șerpe (fioară) vițioasă (vition) pântece inimă (p. stomah) vătămătură sfârtică isteț buhă ibovnic gangur jale. șură ne lovim (ne potrivim) brăcinar Satul Cristinești între Hotin și Noua Suliță. Basarabia Într-un sat din Orheiu un ungur dela Miercurea Ciucului păzitor la Nistru răspunde românește la întrebări ungurești Cum merge la Nistru? Merge bine. La Ismail poporul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
odată un jidov sărac și năcăjit cu numele Nuhăm, care avea de hrănit o balabustă și o mulțime de copii și neamuri. Trăia cu toți ai lui, într-o căsuță alcătuită dintr-o singură încăpere. În jur, nici ogradă nici șură. Ținea dinaintea ușii trei ființe ca vai de ele, singura avere; o vacă, o capră ș-un cucoș. Dar așa-i venea de greu, simțea o strâmtoare așa de mare, încât, cum e obiceiul, se hotărî să se ducă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lături pentru porc, în zoi până la gât. Noroc că n-a fost ferbinte, că mă opăream tot, biata mamă m-a scos, m-a spălat și mi-o dat altă cămeșă și nu m-a bătut. Odată am făcut o șura mică și am stricat multe cue. Și mama o spus: Când a veni tatătu, am să-i spun lui să te bată". A venit tata și ea nu m-a spus și numai nu cădeam de somn. Și mama m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a scos o pereche de ochelari și a început să-l ciorsăie 11 la gât. Și moșu a început a se văicăra și eu m-am spăriet că-l va omorî. Și când venea popa eu mă ascundeam în podu șurei la bunica sub o covată și acolo stăteam până pleca popa. Lui popa Ionică Grigoriu îi zicea Chișcarașu, că, chișca fetele în tinerețea lui. Mi-a spus gazda mea la Fălticeni, Casandra lui Ștefan a Rotăriței, când umblam la școala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
1890 am tras o foarte mare durere. Venisem de la Poiana de pe vale cu 2 care cu fân pe înserate. Tata a prins iapa noastră și m-a trimes acasă să aduc căpăstru. Eu m-am suit pe un pat în șură să iau căpăstru din cui și mi s-a părut că a strigat tata și de frică am sărit pe la celălalt capăt al patului într-un ceaun mare cu apă clocotită, până la genunchi. Și am vrut să mă duc la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
nostru 17 reviste și foi, în 87 de exemplare. Și dacă pământul nostru nu a fost așa de bun, prin munca noastră l-am făcut bun. Toți avem case ridicate din lemn de brad și acoperite cu șindrilă (draniță). Apoi șuri de cele mari cum au nemții în Bucovina, sub care ne adăpostim întreaga noastră strânsură de zeci de care, ca fân, ovăs, popușoi. Avem grădină în care avem peste 3000 de meri și peri tineri, toți altoiți în vârstă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
multe locuri și poeni poartă numele unor locuitori din Baia ca: Poiana lui Hulboană, a Păvălenilor. Și în curgere de atâta amar de vreme înaintașii noștri precum și noi am căutat și ne-am făcut înlesniri, poduri, șosele,pivnițe,case bune, șuri ca acele mari, grădini cu pomi de rară frumusețe iar pe locurile de fâneață avem zeci de mii de brazi, unii buni de făcut scânduri, iar alții tineri. Și n-am știut ce-i aceea lipsa de lemne. Așa că își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
ani îi pre de ajuns să se poată număra după degetele de la o singură mână și nu noi, care nu se știe de câte sute de ani suntem pe aceste locuri. Avem gospodării frumoase cu 2-3 case în ogradă (curte), șuri, pomi, vite. Avem Moldova aproape cu apa ei ca cristalu pentru scăldat și prins pește; poeni cu iarbă și flori, cu aer curat, cu dealuri frumoase. Și trăim din munca noastră zilnică grea și nu din mila nimănui. Și nimeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
două sau patru roți; 25 a ghivosî, a presa cu picioarele un obiect, ființă etc cu picioarele; 26 traistă, săculeț; 27 a pune șițe de brad (scânduri subțiri, dranițe); 28 La un sanatoriu; 29 loc unde se depozitează porumbul; șopron, șură; 30 Evenimentele din România anului 1907 nu au avut un caracter revoluționar; 31 autografia-procedeu prin care se reproduce pe piatră litografică sau pe o hârtie specială; 32 a văcsui-a unge încălțămintea cu vacs și a o lustrui; 33 luntre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cuibul drag al copilăriei și al adolescenței mele. Era o mică gospodărie constituită dintr-o căsuță scundă de cărămidă cu două cămăruțe (tinda și camera de dinainte), acoperită cu țiglă, peste care În ajunul “Sânzâienelor” aruncam coronițele de flori; o șură acoperită cu paie, care adăpostea Într-o treime din suprafață, grajdul bivolițelor, În alta carul și În a treia, depozitele de furaje, care făceau pod peste toată suprafața șurii. În spate era șira de paie și grădina de legume. Hărnicia
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
țiglă, peste care În ajunul “Sânzâienelor” aruncam coronițele de flori; o șură acoperită cu paie, care adăpostea Într-o treime din suprafață, grajdul bivolițelor, În alta carul și În a treia, depozitele de furaje, care făceau pod peste toată suprafața șurii. În spate era șira de paie și grădina de legume. Hărnicia tinerei familii s-a văzut curând. În prelungirea casei s-a construit bucătăria de vară, cuptorul de pâine, o pivniță cu demisol și pod pentru cereale. Șura s-a
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
toată suprafața șurii. În spate era șira de paie și grădina de legume. Hărnicia tinerei familii s-a văzut curând. În prelungirea casei s-a construit bucătăria de vară, cuptorul de pâine, o pivniță cu demisol și pod pentru cereale. Șura s-a Înălțat și s-a acoperit cu țiglă; În curte s-a săpat o fântână, s-au plantat pomi și apoi viță de vie. În grădinița din fața casei, de circa un metru lățime și patru metri lungime râdeau florile
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
integrarea În colectivul copiilor de pe uliță mi-a fost destul de rapidă. Mia, fetița vecinilor, Ana (Anuța) Radu, Nicolae (Culiță) Timariu, Milica Lupu, Sofica Munteanu, Lascu Ioan și Vasile Bichiș, vecini de vârsta mea, mi-au fost primii prieteni de joacă. Șurile, grădinile, cubicul și Visa au devenit domeniul nostru lipsit de orice restricție, chiar dacă mai spărgeam câte un geam, mai tulburam apa din ulucul vitelor, mai lăsam ușile grădinilor deschise, la dispoziția găinilor și alte năstrușnicii caracteristice vârstei. Numai paza puilor
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
de aceea li se și spune bunicelor moașe, iar bunicilor, moși ei erau soții celor care moșeau. În tot acest timp cât s-a chinuit mama cu mine, tata Ilie s-a rugat în genunchi lui Dumnezeu, pe pământul din șură, o zi și o noapte fără contenire, până am reușit să ies din viscerele născătoarei la lumină. Dar fiindcă arătam rău la facere și speriat de lumea străină, mama și moașa Ileana au crezut c-o să mor și m-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Cataluña, la Sitges, creatorul, la 4 februarie 1862, a firmei care-i poartă numele și respectiv a vestitei mărci de rom "Bacardi", având ca emblemă un liliac! Stabilit în Santiago de Cuba a cumpărat o mică distilărie, amenajată într-o șură, care, printre altele, adăpostea și o colonie de lilieci, aceștia devenind, la sugestia soției Amalia, emblema firmei! Don Facundo a inovat în multe aspecte fabricarea romului, printre acestea figurând utilizarea unor fermenți speciali, filtrarea prin cărbune vegetal, firma Bacardi devenind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
fost găsită corespunzătoare. Recomandările lui Fătu în această direcție sunt sumare, nefiind vorba de deficiențe mari. Exigentul inspector a notat doar câteva necesități: vasele de aramă, de la bucătărie, prea lungi și greu de manipulat, trebuiau prefăcute; era necesară repararea unei șuri ca și a gardului înconjurător. "În general, îndeplinirea acestor recomandații va completa aspectul în sine foarte satisfăcător". Mai importante sunt relatările privind "higiena și tratamentul medical al bolnavilor", despre care A. Fătu menționează: "Saloanele sunt spațioase, curate și bine aerate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]