1,700 matches
-
câteva momente tăcuți unul lângă altul. Nici frunzele nu se mai mișcau, nici păsările nu mai zburau, doar timpul îi neliniștea fiindcă pașii lui erau repezi. Nicol părea o păpușică frumoasă. Dinții îi erau strălucitori și albi, părul răvășit în șuvițe negre, iar buzele își pierduseră din culoarea lor naturală părând mult mai roșii datorită sărutărilor lui Alin. Acesta se simțea eliberat de starea aceea euforică de dinainte. Îi zâmbi lui Nicole și lăsă ochii să vorbească în locul lui. Nici unul, nici
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
mea. Cred cu tărie în fiecare cuvânt din toate câte le-am spus! Și eu cred! întărește Maria cu convingere. Copilul de casă, Chiribuță, intră și dă glas: Măria sa Domnul! Maria aruncă o fugară căutătură în oglindă, își aranjează o șuviță rebelă, își mușcă, își umezește buzele cu limba... Țamblac îi iese în întâmpinare. Alexandru se retrage lângă perete, în umbră. Ștefan intră ținând pe umăr o cazma cu pământ încă pe ea. E ud de ploaie. Bună dimineața Maria! îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
părul ei zălud picură, picură... Ștefan zvâcnește. Se luminează și spune cu bucurie: Voichiță!... O privește, fermecat, cum stă udă, slăbuță, stingheră, ca o pisicuță uitată în ploaie. Voichița, de emoție, gâfâie ușor, cu buzele întredeschise. Ștefan îi îndepărtează o șuviță lipită pe frunte. Voichița zâmbește, face o plecăciune și cântă încetișor presărând flori: De Sânziene, pentru Măria ta: cicoare, busuioc, sulfină, rozmarin, mărgăritar și... și "Nu mă uita". Cântă, după cum cere datina: "Să răsară florile, Să le-adune fetele, Să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să n-aibă moarte", murmură Ștefan. E trist... E frumos totuși... De aceea... și Ștefan o îmbrățișează, o strânge, o ține strâns. De-aș putea să opresc timpul... spune el și se smulge cu greu. Tăcere... Voichița îi mângâie o șuviță: Ți-au înflorit ghiocei la tâmple, Măria-ta Ștefane... Grijile, Voichițo, grijile... Patruzeci de toamne s-au scuturat... Uneori, mă simt atât de bătrân. Am trăit... cât pentru trei vieți am trăit.... M-am gândit, suspină Voichița, dar în glas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Aveți grijă să nu vă alunece basmaua de pe cap. Ați fi imediat recu noscută... Luă de pe zid o bucățică de tencuială Înnegrită de fum și mânji cu ea fața fetei. Apoi Îi legă strâns basmaua pe cap, ascunzând cu grijă șuvițele aurii. Îi puse În mână tava cu resturile de mâncare, o mai privi o dată cu grijă și o luă Înainte pe treptele În spirală. — Mergeți cu pas măsurat, fără grabă și sfială. Nu priviți cu frică Împrejur și siliți-vă să
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cârpa aia de spălat vase“ (multă vreme, într-adevăr, scoteam fără să-mi dau seama limba din gură când mă concentram la scris, așa cum nu mi-au lipsit ticurile: să-mi rod unghiile, să-mi încârlionțez cu disperare câte o șuviță de păr, să tresar din umeri ca și cum m-ar jena haina sau mi-ar fi căzut sub guler și s-ar fi lăsat pe spinare o muscă moartă - ticuri care, din fericire, totuși n-au fost simultane, ci s-au
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
urca în trăsură și dădea un ordin scurt: „Mână! Și bagă de seamă la Podu-Amărazii!“ Mi se strângea și mai tare inima; n-o uit pe fetița aceea slăbuță, cu o fețișoară mică și cu părul mătăsos care scăpa în șuvițe dezordonate, drepte, ce-i dă deau un aer nepieptănat (cât am mai suferit din cauza asta!). Încă mai credeam că Amărădia e cel mai mare fluviu din Europa (la 7 ani). Apoi, Melinești (Gura Ploștii!) - copilițele care ne ieșeau înainte, bătrânii
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
a bate cu aripi de vijelie, și o ploae viforoasă se năpustește. La adăpostul nostru, sub hambare, ne învelim în pelerine, cu glume, cu râsete pe când flăcăii regimentului, în goană își caută pretutindeni adăpost, pe când ploaea se învălue în lungi șuvițe resfirate, pe când vântul umflă girezile de grâu din apropiere, și le spulberă crestele ca pe niște capete îngrozite, cu părul vâlvoiu. Pe ploae mergem înainte, culegând cu cizmele tot noroiul drumurilor fără prund. La satul Plugari, prin umezeală, prin ploae
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
introduceți 5g floare de sulf, prindeți paharul cu un clește de lemn și încălziți cu atenție conținutul acestuia până la fierbere. Observați cu multă atenție toate fazele prin care trece sulful în timpul încălzirii. Înainte de a ajunge la fierbere, turnați lichidul, în șuvițe subțiri, într-un cristalizor cu apă. Ce observați ? 5. Arderea sulfului Încălziți sulful într-o lingură de ars a cărei vergea traverseauă un capac de carton. Ce culoare are flacăra? Ce puteți spune despre produsul obținut? Introduceți lingura cu sulful
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
traversăm pe spinare de crocodil, neavând nici pe departe credința Sfinților, ci doar exemplul și mai cu seamă ajutorul lor. Valurile negre ale traversării noastre de Nil trec toate, lăsând în urma lor, fiecare, câte un rid adânc pe față, o șuviță în plus de păr alb și câte o rețetă de la medic, oricum prea scumpă pentru a putea fi cumpărată în mod regulat. Nu este însă o traversare în van... După toate acestea, rămâne știința că traversarea poate fi făcută în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
spre urbea Sibiului, paralelă cu linia ferată și râul Visa, ce coboară din stațiunea balneară Ocna Sibiului și Își leapădă apele În râul Târnava Mare. Visa este un râuleț pașnic, redus În anotimpurile secetoase la o curgere cristalină a unor șuvițe de apă, dar care se umflă ca un bivol sălbatec, ce distruge și cară tot ce-i iese În cale, după o scuturare mai puternică a Înălțimilor cerului. Așezarea comunei se prelungește În sus, spre răsărit, pe cele două părți
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
nu neam mai oprit decât În cubicul din fața casei. A urmat o Îmblânzire a ei din partea Tatei contrară legislației sanitar veterinare de ocrotire a animalelor și am devenit prieteni. După-amiezele Duminecilor de vară erau rezervate scăldatului În Visa, a cărei șuviță subțire de apă scădea adesea la câțiva centimetri. Pentru scăldat ne săpam gropițe, care erau umplute rapid cu nisipul cel mai fin, bogat În mică și siliciu. La ieșirea din apă eram adesea cu pielea argintie. Chiar și În aceste
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
corăbiile atacate ; Dixon a pictat, în 1901, și un tablou cu asaltul vasului Swallow asupra lui Royal Fortune, nava piratului Bartholomew Roberts). Edward Teach, poreclit Blackbeard datorită uriașei sale podoabe faciale, pe care și-o împletea cu panglici colorate în șuvițe, fusese corsar englez în Războiul Reginei Anna înainte de a deveni pirat în echipajul lui Benjamin Hornigold. După o reputație minoră în largul apelor de lângă New Providence, la concurență cu un Charles Vane și Henry Jennings, Teach a capturat La Concorde
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
care denumea vinul făcut din apă turnată peste strugurii striviți din care s-a scurs nepresat lichidul, de rom. molan „vin”, de pracrit. velli, vella „plantă agățătoare”, lit. vieloti „a se răsuci, a se încâlci”, de rom. pleată, față de viță, șuviță, de alb. rruvan „vie”, germ. Rebe, „viță de vie, butuc de vie, lăstar”, fr. grappe „strugure”, de rom. lăstar, vlăstar, vrej, loază, alb. vresht „vie, podgorie”. Este de menționat și faptul că apa curgătoare este apă vie sau vioară, forme
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
stână, 133 stânjen, 105 a stânjeni, 105 steag, 133 steajăr, 133 stei, 53 stejar, 105 stog, 105 strachină, 131 strai, 135 a strivi, 195 strugure, 130 strujan, 130 șchei, 51 șchiop, 99 șleahtă, 52 șleau, 52 șop, 51 ștevie, 105 șuviță, 129 tain, 56 talaz, 130 tarabă, 56 tare, 109 a tăia, 56 tărăboanță, 56 tărâm, 43 tărie, 56 tău, 103 a târî, 43 târn, 139 a târși, 195 teasc, 132 tei, 53 teren, 43 teslă, 132 a teși, 132 a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
concursuri de inteligență și perspicacitate, priveam împreună și nu simțeam cum fuge timpul. Parcă era o permanență. Iată-mă și în visul care nu mă lasă și mă duce într-o postură idilică. Mă apropii de Lenuța, îi așez o șuviță de păr rebelă, o privesc cu dragoste afișată, îi cite sc reciproca în ochii ei jucăuși, și, chemat, dau s-o sărut, să-i sărut lobul urechii, buzele, să-i provoc micul cutremur în trupuăi grațios, care miroase a primăvară
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
s-a bâlbâit nonstop, apariția „uriașeiș Marina Hands la brațul micuțului regizor chinez care a fost președintele juriului de scurtmetraje (nu mă puneți să-i caut numele exact, sunt convins că nu vă interesează !) a stârnit o hilaritate de nestăvilit, șuvița ca un semn de întrebare din creștetul capului lui Fatih Akin la fel, Julian Schnabel (premiul de regie) a ținut să se întindă până la cele 15 minute de celebritate, așa că a tot tras (penibil !) de timpul de antenă, Stephen Frears
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
pentru ceea ce n-a făcut bun cât a fost printre noi. În acest scop, câteva persoane de acelaș sex cu el îi fac mai întâi o baie zdravănă, îi taie apoi unghiile, de la mâini și de la picioare, care împreună cu o șuviță de păr de pe cap se învelesc într-o bucată mică de pânză și se ascunde undeva în incinta gospodăriei, unde nimeni niciodată nu le va mai găsi. Acesta e un obicei păgân care ne dă credința că mortul nu va
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
reușit să disting nimic în bezna aceea densă. Nu se vedea nici o boltă. Apoi au început să apară cărările laterale. De fapt nu erau chiar cărări, ci mai degrabă niște fisuri mari în zidul de piatră. Prin ele se prelingeau șuvițe de apă care se scurgeau în râu. Din curiozitate, am îndreptat lanterna spre una dintre fisuri, dar n-am văzut nimic. La intrare părea îngustă, dar se lățea pe măsură ce se adâncea. Nu m-a tentat să mă aventurez. Cu lanterna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
a ieșit fata cea dolofană din baie. I-am dat ei halatul și prosopul, dar a rămas goală pușcă, cu ele în mână. Părul proaspăt spălat i se lipise de frunte și de obraji, iar urechile i se vedeau printre șuvițe. Nu-și dăduse jos cerceii. Întotdeauna faci baie cu cerceii în urechi? am întrebat-o. — Doar ți-am mai spus asta! Mi-e frică să nu-i pierd. Țin foarte mult la ei. — Aha! Fata își atârnase lucrurile la uscat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
acopere luna), apoi își termină vinul și fără să scoată un cuvânt se rezemă de mine, iar eu am lăsat-o. Era o femeie frumoasă, arătând foarte bine pentru vârsta ei, și am privit-o în timp ce își trecea degetele peste șuvițele mai deschise din părul ei. Și cum tot nu spunea nimic, mi-am întors privirea spre sculptura din bronz a grifonului. Tăcerea Nadinei a reușit în sfârșit să mă enerveze, așa că plănuiam un subiect de conversație inofensiv (o, dar oare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
și „fapte“ pur și simplu îmi venea să râd. Trăiam într-un film, într-un roman, în visul unui idiot scris de altcineva și eram tot mai uimit - năuc - de spectacolul dezintegrării mele. Dacă ar fi existat explicații pentru toate șuvițele fluturânde ale acestei lumi ireversibile, aș fi ținut cont de ele (însă nu pot exista nici un fel de explicații pentru că explicațiile sunt plictisitoare, nu?) deși în acest moment data aș fi vrut ca totul să rămână blocat în această fundătură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
nu era câinele lui. Am insistat. - Victor, vino aici. Vino aici, Vic. Era doar alcoolul care făcea concesii. Conform lui Robby, în momentul acela m-a auzit murmurând: - Nu se poate. Avea un metru și era acoperit de păr în șuvițe negre și blonde și se deplasa pe niște picioare care nu erau vizibile. Când jetul de lumină l-a surprins a scos un alt sâsâit. S-a împleticit de-a lungul peretelui opus. Însă cu fiecare mișcare se apropia de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ce m-a făcut să mă gândesc la vremurile când eram atât de apropiați încât puteam să ne completăm reciproc frazele. Vroiam să-i spun că încă o iubeam, dar nu asta vroia să audă. Continua să-și îndese o șuviță de păr după ureche, un gest pe care nu-l văzusem niciodată la ea dar pe care l-a repetat în mod constant în cele patruzeci și cinci de minute petrecute în cabinetul avocatului ei. Eram atât de sus deasupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
clipă de clipă l-au văzut stingându-se fiindcă „în trupul acela chinuit de suferință multă”, „ai fi zis că nu rămăsese...nici o picătură de viață care să nu fi fost trăită, până la urmă, conștiincios și înțelept”, amintesc stăruitor neagra șuviță de păr care ca val de îndărătnică tinereță cădea peste fruntea muribundului, pentru a umbri scânteierea unor ochi ce nu voiau să se stingă...și sub evocarea acestei impresii ne dăm iarăși seama de înalta valoare morală a celui ce
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]