3,030 matches
-
incident sau accident, nu este ceva hotarat de om. De aceea și vorbim de nebunia celor ce nu iubesc Sfanta Cruce! De ce? Pentru că Sfânta Treime a privit Crucea atunci când a zidit pe om! Și, luând cu mâinile Sale țărâna din țărână, a făcut omului mâinile care-l vor pironi pe Iisus Hristos pe Cruce. Și făcându-i gura, a știut că doar în acest mod va putea omul să strige "Răstignește-L!" Dar, cum totul este la Dumnezeu Iubire, atunci El
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
Căci sufletul,trăiește-n bezna negrului păcat! Săraci suntem,când,împroșcăm cu ură, Prin vorba neînțeleaptă,ce-o rostim, Săraci suntem,când ne învrăjbim peste măsură, Uitând porunca Domnului:să ne iubim! Sărac voi fi,când trupul îmi va fi țărână, Și sufletul,se va-nălța la ceruri,cât mai sus, Și-atunci,din tot ce-am strâns pe lume,o să rămână, Comorile,ce-n viața-am adunat ,pentru Iisus! Nu-i sărăcia,cea trupească,cea mai grea! Sărac ești,de
SĂRACI SUNTEM..... de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367519_a_368848]
-
Biserica Ortodoxă ne învață că moartea este "despărțirea sufletului de trup"; odată această despărțire săvârșită, trupul este dat pământului și putrezește. Așadar, ultima menire a omului pe pământ este moartea, despre care Sfânta Scriptură mărturisește astfel: " Și se va întoarce țărâna în pământ, de unde s-a luat, și duhul se va întoarce la Dumnezeu, la Cel ce l-a dat pe el" (Eccl.12,7). Moartea îl răpește pe om când a ajuns la termenul predestinat de judecata lui Dumnezeu pentru
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
e sete poți să bei Din doinele de-o seamă cu vecia, Ce plin de lacrimi e conturul ei, Precum e-al țării-mame, România! IANCULE-AVRAM, CEL VIUL... Mormântul de la Țebea s-a zvârcolit sub stele Și a gemut în lacrimi țărâna prea sărată, În Dorul lui, cel Unic, din dorurile mele Nu-l vor putea ucide nemernicii vreodată! Cei care îl visează și azi legat cu funii Și spânzurat de Cerul în care s-a ascuns- Prin Apuseni detună din rădăcini
OMAGIU LUI IANCU (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367649_a_368978]
-
spânzură postum- Ia de la mine, Doamne, plin de venin paharul... Iancule Avram, cel viul, precum mereu ți-am zis, Mai treacă de la tine durerea și ne iartă- Mormântul de la Țebea s-a zvârcolit în Vis Și a gemut sub stele țărâna prescurată... CÂNTEC PENTRU IANCU Cântec niciodată grav, Avram Iancu nu-i bolnav Și nici obosit din fire, Sfânta lui alcătuire Stă de veghe-acolo-n Munți Pentru dreptul celor mulți! Fluierul cu dor amar Pe o prispă de brutar N-
OMAGIU LUI IANCU (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367649_a_368978]
-
răsfir în vânt, văzând-o pe mama iar la poartă, câtă dragoste-n priviri și-n cuvânt, în sufletul ei și-n pâinea coaptă... Alerg pe cărarea spre grădină, prin romaniță, flori de busuioc, mă joc prin iarbă și în țărână, dorm în colibe din tufe de soc. În frunzele verzi și eu mai trăiesc, cu același zâmbet nevinovat, în amurg de vară mă regăsesc, sunt acasă... ce un gând minunat... Rătăcesc, dar urmele sunt goale, semnul ce separă două clipe
SUNT ACASĂ… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367671_a_369000]
-
o clipă, ca în piață!... XXIV. (PSEUDO)EU, de Alexandru Florian Săraru, publicat în Ediția nr. 1061 din 26 noiembrie 2013. M-am legat la ochi cu lacrimi Într-un semiinfinit de noduri, Poate așa distanțele se vor suprapune Peste țărâna invadată de morminte înguste, Poate așa aleile dintre zile Nu vor mai fi ceasurile, ci... Speranțele Degeaba îmi dai să beau secundă Când mie îmi este sete de clipă. Dacă mi-aș decripta viața Aș realiza infinitul de nimicuri sinergice
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
Doamne Pentru că mi-ai dat atâta inteligență Cât să îmi pot conștientiza neinteligenta Încă nu sunt EU Sunt ...( PSEUDO)EU ... Citește mai mult M-am legat la ochi cu lacrimiIntr-un semiinfinit de noduri,Poate așa distanțele se vor suprapunePeste țărâna invadată de morminte înguste,Poate așa aleile dintre zileNu vor mai fi ceasurile,ci...SperanteleDegeaba îmi dai să beau secundaCand mie îmi este sete de clipa.Daca mi-aș decripta viataAs realiza infinitul de nimicuri sinergice Universalitatea îmi provoacă metastaze
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
distanța dintre cer și pământ A întărit Domnul mila Lui prin veac Spre cei ce se tem de El are bun leac Cu puterea divină oricând înfrânt Că El a cunoscut zidirea noastră Și-a adus aminte c-am fost țărână Și-a ieșit din rai prin faptă păgână Cad din timp lacrimi de mir pe fereastră Îngerii Lui puternici în virtute Coboară-n suflet raze nevăzute PSALMUL 103 În strălucire și-n mare podoabă Te-ai îmbrăcat cu lumina divină
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367736_a_369065]
-
nu-s avid “ Cum fructa nu-și uită casa pomului “ Nu voi sui pe patu-mi de odihnă Ochilor mei nu voi da somn în tihnă Până nu voi afla locul Domnului “ De chivotul legii am auzit iar E în Efrata țărâna lui Iaar În locul unde i-au stat picioarele Scoala în chivotul sfinției Tale Casa Domnului nu va mai fi jale „Făclia unsului meu izvoarele“ PSALMUL 132 Iată acum ce este bun și frumos Decât a trăi frații împreună Roadele muncii
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
la mănăstirea Văratec. Simțea ca tot ce are mai scump pe lume sunt tot părinții. A sfințit mașina și a mai citit pentru cine știe a câta oară versurile dăltuite în crucea de marmură de la mormântul Veronicăi Micle. „ȘI PULBERE ȚĂRÎNĂ DIN TINE SE ALEGE CĂCI ASTA E A LUMII NESTRĂMUTATĂ LEGE NIMICUL TE ADUCE NIMICUL TE REIA NIMIC DIN TINE-N URMĂ NU VA RĂMÎNEA” (VERONICA MICLE - 4 VIII 1889) La despărțire, tatăl fetei i-a spus cu durere în
ÎNGER DE FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366916_a_368245]
-
punct de liman. Ajuns în rând cu contingentul său, având, de-acum, un orizont înșelător dinainte, copilul Părinților lui se va orienta, imaginar, tot spre pragul casei lui, lemn din lemnul pădurilor Țării cu care i se contopește identitatea, ca „țărână din țărână”. „Eu am seva nașterii în munții noștri cu păduri umbroase; / în câmpiile grele de păsări și spice; / în dealurile blânde ca o poveste”. Vatra care l-a pregătit și i-a dat, apoi, cu încredere, drumul din aburul
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
liman. Ajuns în rând cu contingentul său, având, de-acum, un orizont înșelător dinainte, copilul Părinților lui se va orienta, imaginar, tot spre pragul casei lui, lemn din lemnul pădurilor Țării cu care i se contopește identitatea, ca „țărână din țărână”. „Eu am seva nașterii în munții noștri cu păduri umbroase; / în câmpiile grele de păsări și spice; / în dealurile blânde ca o poveste”. Vatra care l-a pregătit și i-a dat, apoi, cu încredere, drumul din aburul poveștilor zise
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
pauză și îmi spune cu o voce calmă: „Dar până la urmă, tot Eminescu e cel mai mare! Și, printre altele, pentru faptul că a spus: Poți zidi o lume-ntreagă / Să dărâmi orice ai spune / Peste toate o lopată/ De țărână se depune”. Și-apoi continuă atenționându-mă subtil: „Niciodată să nu uiți lopata lui Eminescu! Mă uit la toți acești mari scriitori ai lumii: nu zic că nu au fost mari, însă nici unul nu a descris rostul vieții ca și
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
cumpărat atunci la Paris îl am și acum, nedesfăcut. În clipa aceea m-am lăsat de fumat, ca dovadă a faptului că sunt propriul meu stăpân”, povestea Paul Getty. „Fă binele și dă-l pe apă!” „Tatăl meu, fie-i țărâna ușoară m-a învățat să nu primesc pe nimeni la mine-n casă cu mâna goală, dar nici să nu calc pragul vreunui om fără a-i duce ceva”, iată o învățătură de care Dumitru Sinu a ținut seama pe parcursul
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
Sarea cu pâinea, soarele cu luna, Marea și Carpații dintotdeauna, Basmul din bătrâni și bolta albastră, Izvorul în munți și-n curte fântâna, Trei culori precum florile în glastră, Raza de aur ce bate-n fereastră, Sângele-n vene, sămânța, țărâna. Din gintă latină ne-ai făcut popor, Separându-ne de-o împărăție, Și ne-ai plămădit din dragoste și dor. Ține-ne mereu sub același tricolor, Curgi înainte ca o apă vie, Du-ne fără preget spre veșnicie ! Ceahlăul Ceahlăul
SONETELE LIMBII ROMÂNE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367103_a_368432]
-
încep să iasă din cușca lor, îmi invadează grădinița cu flori și în joaca lor colectivă până nu distruge fiecare fir de floare, nu se lasă. Se urcă pe ele, sau se culcă deasupra lor la răcoare, când soarele arde țărâna de poți fierbe un ou în ea. Nu știu ce voi face cu ei, deoarece munca și investițiile mele în bulbi și semințe de flori este o risipă inutilă. In zona mai sunt și alte 8-10 pisici de la blocul de vis-� -vis
NORICA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367115_a_368444]
-
pur și simplu ruinele și molozurile cetății, plini de speranța unei reînvieri: „Sculându-te, vei milui Sionul - strigă către Domnul psalmistul - că vremea este să-l miluiești, că a venit vremea. Că au iubit robii Tăi pietrele lui și de țărâna lui de va fi milă.” [43] Iubirea negrăită a lui Dumnezeu pentru cetatea Sa trece repede peste toate infidelitățile israeliților. El își uită ușor mânia și este gata să întrevadă o desăvârșită restaurare prin intermediul pocăinței și mai cu seamă, prin
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
cărora le mulțumim că au existat sau că există pe lume. Sunt oameni cu sufletul înflorit ca o grădină ... XII. ȘTEFAN DUMITRESCU - BĂLCESCU FLUTURÂND (4) POEME, de Ștefan Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 904 din 22 iunie 2013. TUDOR Tudore, țărâna ta Stătea-n aer și cânta Clănțănea din dinți lumea Și venea un cal pe zare Cu un munte în spinare Trecea muntele trecea Și țărâna ta stătea Tot în ceruri și cânta IDEEA Bălcescu este forma dintre apus și
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
de Ștefan Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 904 din 22 iunie 2013. TUDOR Tudore, țărâna ta Stătea-n aer și cânta Clănțănea din dinți lumea Și venea un cal pe zare Cu un munte în spinare Trecea muntele trecea Și țărâna ta stătea Tot în ceruri și cânta IDEEA Bălcescu este forma dintre apus și țară Ea e însăși ideea dintr-o lume străină Și când apusul trece prin fața lumii noastre Umbra lui se vede pe dealuri de lumină Nouă doar
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
lume a Moldovă cum miroase Rămâi o clipă ca trăsnit pe zare Cum este sufletul adânc în trup Atâta pace și atâta milă Ca barza în apus pe o colină Parcă din bolta neamului mă rup ... Citește mai mult TUDORTudore, țărâna taStătea-n aer și cântaClănțănea din dinți lumeași venea un cal pe zareCu un munte în spinareTrecea muntele treceași țărâna ta stăteaTot în ceruri și cântaIDEEABălcescu este forma dintre apus și țarăEa e însăși ideea dintr-o lume străinăși când
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
și atâta milă Ca barza în apus pe o colină Parcă din bolta neamului mă rup ... Citește mai mult TUDORTudore, țărâna taStătea-n aer și cântaClănțănea din dinți lumeași venea un cal pe zareCu un munte în spinareTrecea muntele treceași țărâna ta stăteaTot în ceruri și cântaIDEEABălcescu este forma dintre apus și țarăEa e însăși ideea dintr-o lume străinăși când apusul trece prin fața lumii noastreUmbra lui se vede pe dealuri de luminăNouă doar ni se pare că a trecut prin
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
ale mierii, profund entuziasmat de lucirea acelui soare și copleșit de întreg mirajul rupt de lumea ta? Exaltare nebună a biciului printre coastele unse de ceara lumânării moi, și la fiecare pas zgomote de plumb, frică și entuziasm, răni adânci, țărână înțepătoare și chemări vioaie ale semnelor tocate de uitare și datorie ... Păienjenișul gândului țesut în noianul ăsta de vină, asumarea de a fi - o nimicnicie - credința este datoare a îndura jertfa pașilor târșâiți, lipsa literelor în cuvântări, vești fără noimă
DUMINICA DE IERI ... de LIVIA TIRON în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368626_a_369955]
-
-a luat ființă Tu erai și-aveai de toate Dinainte cunoștință. Și din neam în neam rămas-ai Dumnezeul nostru sfânt, Domnul munților și-al mării Și la toate câte sânt. Tu spui omului la vreme Să se-ntoarcă în țărână Și de vrei îl chemi cu Tine Pe vecie să rămână. Și la Tine timpu-i altul Un an este cât o mie, Ziua este cât o viață Noaptea cât o veșnicie. Tu ești ca potop de ape Peste lumea trecătoare
PSALMUL 90 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368733_a_370062]
-
să-mi justifice apartenența, propietatea și locul aici. În această periodă tulbure, dispar popoare întregi și propietățile lor, culturi și civilizații, dispare cel mai mare imperiu din vremea aceea, cel ce reușise să ridice omul, cât de cât, din praful țărânii prin care cotrobăia neputincios. Se instalează curând un haos lumesc, denumit de istorici,,ev mediu,, în care lumea parcă este obligată să o ia de capăt spre a ieși din întunericul în care furatul, jefuitul, războiul a aruncato în acel
INSTINCTUL PROPIETĂȚII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368725_a_370054]