887 matches
-
comunist, Stalin îi promovează în fruntea partidelor comuniste pentru a-i îndepărta astfel pe vechii conducători proveniți din rândul mișcării socialiste și pentru a asigura stalinizarea. Acum organizațiile comuniste de tineret - specializate și ele, la rândul lor (fete, studenți, tinere țărănci etc.) constituie rezervorul de cadre din care PC își recrutează și își selecționează viitoarele cadre de conducere. Acest fenomen devine aproape o regulă în anii Rezistenței*. Totuși, exact în sânul acestor grupuri începe să se manifeste criza comunismului occidental, și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mai ales despre țăranul român, comoara cea mai de preț a neamului nostru, inima și găndul meu se regăsesc integral doar în valorile eterne ale românismului. Negreșit, Trandafir de la Moldova este una din corzile extrem de sensibile ale sufletului meu de țărancă, plecat mereu în căutarea Satului Românesc Tradițional, acolo, unde se ascunde tezaurul cel mai de preț, Veșnicia .
LUMINIŢA SĂNDULACHE ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA. In: ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_494]
-
întunecă în treacăt fața cînd își aminti cum se împotrivise, ursuză, cînd a fost vorba să se însoare. Anumite vorbe disprețuitoare rostite de ea atunci încă îi mai stăruiau dureros în amintire; spusese odată despre Gretta c-ar fi o țărancă șireată - și asta nu i se potrivea Grettei de loc: Gretta era cea care o îngrijise în casa lor de la Monkstown în tot lungul timp al ultimei boli. Cît de bine a putut (ar putea adăuga, privind retrospectiv, un cititor
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
din neglijență pe zid, parcă pentru a-mi întârzia finalul de drum. Drum de penitență. Spun de zeci de ori în gând: curăță-mă și pe mine, Doamne, așa cum curăț eu bucățica asta de ceară. Tineri, femei în straie de țărănci, distinse doamne care nu mai au pe buze acel zâmbet de circumstanță, ci stau tăcute, demne, ca niște statui, așteptând parcă o ploaie de binecuvântări, să le îmbrace din creștet până în tălpi cu lumină, oameni de tot felul, au umplut
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
de la Iași, într-o ambianță mai adecvată pentru text, am înțeles mai bine să mă cer în illo tempore, ce spun se va închega, el era mecanic hidroenergetic, țăranii vin și ei, se așează pe locurile lăsate libere din vorbă, țărăncile delicat în dreapta, un bărbat așezat la coasta stîngă, altul în picioare leagănă trup și plasa din mînă, că merg să mănînc pe hol, repede te-a aprobat una, îți prinde gestul obișnuită de la copii, de la nepoți, bărbat de mîncare, rezumativ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
limbajului însuși! halta Supuru de Jos punct hidrologic, Cotele apelor rîurilor în copilăria radio, 11,57, după Cotele apelor Dunării, înaintea mesei de prînz, Crasna regularizări de maluri, lan de case vechi cu țiglă, locuitorii contururi ermetice, stropi, straturi grele, țărancele încearcă ușa, cerșetoarea țiganca deschide, mă! flutură prin vagon spre capătul celălalt, nemișcată în geam, țin fata de mînă și îmi urmez drumul, dacă trenul se urnește din șosea într-o varietate fizionomică a Sălajului, față rotundă, omega melancolic, bluza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
22 la sută din populația de peste șapte ani a regatului era alfabetizată, în sate rata analfabetismului atingând procentul de 84,8 la sută. Cu totul dramatică era situația literalității femeilor la sate. Doar 4,5 la sută din numărul de țărănci regățene știau să citească sau să scrie, în timp ce minimumul absolut era atins în Oltenia, unde numai 2,2 la sută dintre țărănci știau carte (Recensământul 1899, 1905, p. LXI). Tabel 15. Învățământul rural primar în perioada 1885-1915 Anul școlar Nr.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sută. Cu totul dramatică era situația literalității femeilor la sate. Doar 4,5 la sută din numărul de țărănci regățene știau să citească sau să scrie, în timp ce minimumul absolut era atins în Oltenia, unde numai 2,2 la sută dintre țărănci știau carte (Recensământul 1899, 1905, p. LXI). Tabel 15. Învățământul rural primar în perioada 1885-1915 Anul școlar Nr. de școli Nr. de învățători Înscriși Au urmat regulat Au promovat B F B F B F 1885/86 2.669 2
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de partid Iași, 1975, fila 63. 21 Din Colectivul pentru probleme de propagandă făceau parte: Chelaru Cristea (secretar al CJ al PCR Iași), Nagîț Dumitru (șeful UTC), Paraschivescu Viorica (șefa pionierilor), Huian Gheorghe (secretar comitet de partid CFS), Pleșca Maria (țărancă), Tiron Mihai (director IAS Bucium), Andone Ioan (șef CUASC Iași), Andronic Dumitru (inspector principal la Departamentul culte), Agheorghicesei Mihai (lector Universitate), Ceucă Constantin (locțiitor al secretarului de partid din Deleni), Chiriac Ioan (director CCTS), Florea Pavel (secretar Comitetul municipal de
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
corpul magmatic al poeticii arată că problematica esențială a sublimării se întemeiază pe ecuația metaforă-poet-poezie, în care necunoscuta devine poetul. Recurgând la un exemplu ilustrativ în acest sens, Nichita Stănescu spune că poetul este asemenea moașei de țară care, ajutând țăranca pe câmp să nască, nu dă loc confuziei de merit între meseria moașei și miracolul nașterii, ceea ce însemnă că poetul este noua frontieră a sufletului uman33. El reacționează întocmai ca moașa și este atât de mult implicat în actul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
foarte relevante experiențele legate de locul care rămâne încă pentru mine întruparea fundamentală a ceea ce numesc "acasă". 2 În anul doi de masterat de Politici de Gen și Minorități am făcut o lucrare despre felul în care apelativele "țăran" și "țărancă" au căpătat conotație peiorativă. 3 Personal nu am avut mult timp conștiința acestei identități, dar am căpătat-o prin interacțiunea cu ceilalți și mai ales cu cei din comuna natală care nu de puține ori se uită la mine cu
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
În care „soldați - mahalagioaice”, cerșetori, „copii - miniștri - pungași de buzunare”, „bone - doici”, „nepoate - mătuși - Țațe - neni - unchi - veri - văduve - orfani”, măcelari, bețivi, „muște - popi - cocoane - mateloți - impiegați - pensionari - suprimați - popor - senior - dame - M.M.L.L. - A.A.L.L - târgoveți - târgovețe - Țărani - Țărance - intelectuali - artiști - poeți - prozatori - critici - burgheji”... Își pierd identitatea printre tot felul de obiecte scoase la vânzare și cumpărate. Târgul Moșilor din Bucureștiul celei de-a doua jumătăți a sec. al XIX-lea, ce Ținea oficial o lună, nu reprezenta
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
că avea harisme mari, cineva de la noi ne-a spus că la mormântul său se face căldură mare în jur, se topește zăpada iarna, simți și tu ca om o căldură în aer, când ajungi acolo.” Un grup de cinci țărănci din comuna Rușețu, județul Buzău. Par a fi dezorientate, obosite, speriate de ceea ce văd în jur. Este prima oară când ajung aici. „Aglomerație mare, măi mamă ! Nici măcar să traversezi strada să-ți iei un suc nu poți, nu te lasă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
la fel ca și majoritatea celor prezenți, oamenii au tendința de a se îndepărta rapid de locul unde cele două femei joacă mica lor piesă de teatru, trăgând însă avid cu coada ochiului la ceea ce urmează să se întâmple. O țărancă în vârstă scoate dintr-o sacoșă ponosită de cârpă o sticlă de plastic de jumătate de litru, plină cu agheasmă, și începe să toarne conținutul, cu un fir subțire, pe brațele și pieptul culcate pe pietriș. Se aud acum urlete
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cei cu care am discutat. Sau faptul că toate aceste „excursii” sunt organizate la limita legii, în limita gri a economiei, nefiscalizate, iar curiozitatea unui străin ca mine nu poate trezi decât suspiciune și teamă. O ultimă discuție cu o țărancă bătrână, originară dintr-un sat din apropiere, aș putea afirma că reprezintă pelerinul tipic al locului, după felul cum era îmbrăcată, straița de lână, mâncarea pe care o consuma așezată pe o bancă, sub unul dintre brazii seculari din parc
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
intrarea celor existente. Gestiunea „igienei pelerinajului” a continuat să rămână o provocare, din cele mai vechi timpuri până astăzi. Am întrebat intenționat „ce se întâmplă”, de ce este rând chiar la intrarea uneia dintre clădirile care înconjoară mănăstirea ? O pelerină, o țărancă în vârstă, a început să râdă, a fluturat din mână zicând apoi: „Pădurea, pădurea ! E mai ușor !”. O doamnă, genul femeie-de-afaceri-cu-BMW-X5-negru, oprește nărăvașul dispozitiv mecanic chiar la poarta mănăstirii, apoi intră în mănăstire, pe sub poarta boltită, de lemn. Mă întreb
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
oră. Apuc totuși să mai văd cum, dintr-un camion mare, negru, sunt descărcate celebrele garduri ale Jandarmeriei, iar în fața Catedralei Episcopale doi ingineri de sunet, secondați de tineri seminariști-teologi, fac probe de microfon, testând sistemul audio de lângă raclă. O țărancă din Muscel vinde pere. Mai multe soiuri de pere, mai dulci, mai acre, mai moi, mai tari - să poată fi păstrate peste iarnă. Kilogramul costă între un leu, cele mai ieftine, și 2,5 lei, sortimentele „superioare” să zicem, adică
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
din redacția avidă de știri proaspete. O urmează un cameraman îmbrăcat cu pantaloni largi, cu buzunare multe, o cămașă în carouri și o caschetă aruncată neglijent pe cap, total defazat față de „spiritul” locului. Tânăra găsește prada perfectă, un grup de țărănci așezate pe iarbă, îmbrăcate în port popular, cu splendide costume cu broderie neagră, ceea ce le conferă o demnitate naturală, aparte. Începe prin a le adresa obișnuitul set de întrebări „de pelerinaj” : de unde sunteți, câți ani aveți, pentru ce vă rugați
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
chinuitoare căutări de sine prin căutarea umanității și credinței celorlalți, depășindu-și cele mai multe îndoieli și frământări prin imersiunea uimitor cameleonică într-o lume a contrastelor, forțând limitele de plasticitate ale propriei persoane, fiind pelerin (mai exact : pelerini) - adică orășean fițos, țărancă profund credincioasă, milițian, interlop țigan, milițian, bucătar, preot (pelerin sau gazdă), reporter, antropolog, student, străin, „căpșunar”, teolog, chelner improvizat (dar el a făcut asta ca un adevărat profesionist la Geneva, pentru a se întreține în perioada studiilor doctorale), vânzător ambulant
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nimic. Trebuie să prindem aceiași oameni la graniță, altfel n-o să putem pleca. Și, Într-adevăr, am prins aceiași oameni și am trecut granița. Ea s-a dat jos, nu i-au dat voie, iar copilul a rămas. Mergeau niște țărănci - atunci se da voie să-ți lucrezi pământul dintr-o parte În alta -, i-a dat unul o sapă și a trecut cu ei. A doua zi pădurarul acela a fost omorât. Ei, un dezertor l-a omorât. Dar putea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
lucru, te mai duceai prin niște locuri unde mai mâncai niște cireșe, niște vișine și considerai că te-ai hrănit... Cred că mâncați mai mult ce aducea tatăl dumneavoastră... Da, ce aducea tata. Un țăran Îi aducea niște lemne, o țărancă Îi aducea, știu eu, o slăninuță... Ei, nu era mâncare normală, dar era atâta ca să nu mori. Că vedeai oamenii murind de foame și ăștia aveau un aspect groaznic: erau complet umflați și pielea parcă găurită - ne apuca groaza când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
urcat pe prici tremurând nervos. Croitorașul Ion Mânzală A mai fost introdus în cameră un tânăr croitor, din Mânzălești, Buzău, copil din flori, recrutat de partid căci avea origine sănătoasă, pentru a deveni ofițer de securitate. Biata lui mamă, o țărancă pe care o înșelase în adolescență un pădurar, nu știa ce face copilul ei în București. După trei luni de școlarizare, îmbrăcat în haine ofițerești, cu cizmele lustruite și caschetă pe ureche, s-a dus acasă, într-o permisie de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
păstreze identitatea națională de-a lungul vremurilor 135. Iorga a revenit adesea în Transilvania, publicînd "Neamul românesc în Ardeal și în Țara Ungurească" și Scrisori și inscripții ardelene și maramureșene 136. Iorga era cunoscut de către românii din Transilvania. O tînără țărancă l-a recunoscut (ca autor al unei cărți despre Transilvania pe care o citise) și i-a spus: Dacă dumneavoastră sînteți autorul acestei cărți, atunci vă sărut sufletul". Mergea împreună cu doamna Catinca în căruțe trase de cai din gospodărie în
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Carpaților, cu lacurile și rîurile. Așa părea stînd acolo, în mijlocul mulțimii. Nu era nevoie să vorbească: tăcerea lui era elocventă. Părea să fie mai puternic decît noi, mai puternic decît ordinul prefectului care îi interzisese să țină un discurs. O țărancă bătrînă cu părul alb și-a făcut cruce și ne-a șoptit: "Trimisul Arhanghelului Mihail!" Apoi, clopotul tristei bisericuțe a prins să bată și a început slujba care preceda întotdeauna întrunirile legionarilor. Impresiile profunde produse în sufletul unui copil se
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
împreună, cele cu studii gimnaziale separat și cele cu primare, separat... Și-aș-am și rămas până la urmă, că nu ne-o mai învălmășit. Nu știu de ce, da’ între timp se terminase colectivizarea, și-apoi vroiau să le educe pe țărănci să meargă să accepte colectivul, că foarte multe dintre ele s-o bătut cu cei care-o venit să le oblige să dea pământul. I-o bătut... Ce știu eu? Cic-o fost și crime... Care erau condițiile la Arad
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]