1,282 matches
-
rupt din proprietatea obștească părțile Letea și Poporul, pe care le-au dăruit mănăstirii Trei Ierarhi din Iași, iar Precista Bacăului a devenit metoh al acesteia” (în anul 1741, pentru a stimula repopularea târgului, Grigore Ghica a dăruit băcăuanilor moșia Țarina orașului); „Miron vodă Barnovschi pe la 1630 vinde hatmanului D. Buhuș o bucată din hotarul localității Târgu Frumos pe patru cai, (...) iar Constantin Racoviță dăruiește vatra târgului Roman Episcopiei de acolo; Suceava a fost dăruită Mitropoliei; în anul 1795, domnul Mihai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ale orașului trădează din plin acest lucru. Autorul celui mai vechi plan al Bacăului - realizat în anul 1816 de inginerul hotarnic Frantz Kühnel - a avut în centrul preocupărilor delimitarea moșiilor din jurul său (în partea dreaptă a Bistriței - Precista, Izvoarele, Letea, Țarina Bacăului, Mărgineni, Leitenii și, în partea stângă a râului - Șerbănești, Săucești, Arămești). Prin dimensiunile lor, acestea ocupă în plan grafic poziții dominante. Grija pentru reprezentarea orașului este una secundară, aproape minoră. De altfel, privind această hartă, așezarea lasă senzația de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
comisiilor locale erau efectuate numirile pentru gestionarea diferitelor responsabilități administrative: pentru Starea Civilă, pentru comisiile de aprobare a rezultatelor licitațiilor, pentru constatarea, perceperea și urmărirea veniturilor, pentru fixarea prețului celor cinci zile de prestații comunale, pentru distribuirea terenurilor libere din Țarina orașului, pentru închirierea compartimentelor din Hala de victualii etc. Hotărârile consiliului comunal erau aduse la cunoștința opiniei publice prin intermediul Publicațiunilor și al Ordonanțelor. Prevederile ordonanțelor, ce aveau pe plan local putere de lege, se aplicau fie la nivelul întregii comunități
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
extinde astfel intravilanul spre Nord, peste apa Bărnatului, până la „podul Beizadelii Costache de la Săucești”, dar și spre Câmpul Poștei, acolo unde se va dezvolta mahalaua calicimii. În zona sudică și sud-vestică orașul nu s-a putut extinde datorită megieșiei cu Țarina comunală, rezervată exclusiv practicilor agricole ale locuitorilor. Dincolo de hotarul sudic al orașului, în anul 1890, s-a înființat Satul Nou (numit în perioada interbelică Domnița Maria), prin acordarea de loturi de pământ către însurăței - teritoriul dintre sat și oraș era
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
s-a oprit expansiunea urbană sugerează un apetit limitat al dezvoltării: în Nord - pârâul Negel (cu excepția străpungerii realizată de strada Bacău-Piatra), în Vest - linia ferată, dincolo de care nu se întrezărea nicio posibilitate a dezvoltării, datorită existenței moșiei Mărgineni și a Țarinei, în Sud - cimitirul comunal și, din nou, Țarina, în Est - râul Bistrița. Altfel spus, orașul Bacău încheie perioada modernă cu o reașezare în paradigma complexului moșieresc. Citadinitatea se poticnea, din nou, de pietrele hotarnice. În perioada interbelică suprafața Bacăului a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
limitat al dezvoltării: în Nord - pârâul Negel (cu excepția străpungerii realizată de strada Bacău-Piatra), în Vest - linia ferată, dincolo de care nu se întrezărea nicio posibilitate a dezvoltării, datorită existenței moșiei Mărgineni și a Țarinei, în Sud - cimitirul comunal și, din nou, Țarina, în Est - râul Bistrița. Altfel spus, orașul Bacău încheie perioada modernă cu o reașezare în paradigma complexului moșieresc. Citadinitatea se poticnea, din nou, de pietrele hotarnice. În perioada interbelică suprafața Bacăului a crescut tentacular fie prin parcelarea dirijată a terenurilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Bistrița. Altfel spus, orașul Bacău încheie perioada modernă cu o reașezare în paradigma complexului moșieresc. Citadinitatea se poticnea, din nou, de pietrele hotarnice. În perioada interbelică suprafața Bacăului a crescut tentacular fie prin parcelarea dirijată a terenurilor rezultate în urma exproprierii Țarinei orașului (cazul cartierului C.F.R., 1924), fie prin includerea în administrația urbană a localităților învecinate - târgul Podul de Fier, comunele Șerbănești, Letea Veche și Gherăești (ianuarie 1930). În cadrul administrațiilor comunale interbelice, Comisia Interimară condusă de averescanul Ioan Grigoriu avea să fie
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
parcul urmau să fie amenajate pe terenul situat în spatele Spitalului „Pavel și Ana Cristea”, elementele principale de încadrare fiind drumul spre comuna rurală Sărata și linia ferată „până spre fundul grădinilor orașului Bacău”. Terenul, ce urma să fie expropriat din țarina hrisovuliților, avea o suprafață de 31,5 hectare, dintre care 6 hectare erau alocate pentru amenajarea parcului, restul „urmând să se parceleze în loturi pentru construcția de case”. În ciuda faptului că Serviciul Tehnic comunal avea angajat un inginer proiectant licențiat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
noua administrație comunală - condusă de Leon Sakellary - să voteze anularea angajamentului de colaborare din 1921. Motivele acestei decizii, precizate de primarul Leon Sakellary în ședința din 14 martie 1922, formulau un adevărat rechizitoriu la adresa lui Ioan Grigoriu: terenul făcea parte din Țarina orașului - asupra căreia comuna nu avea titlu de proprietate; nu se știa care erau sursele de finanțare; lipsa aprobărilor din partea forurilor guvernamentale competente; în absența oricărui contract semnat între cele dou) părți, inginerul Budu a fost plătit din fondul de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Fodor, contra sumei de 900.000 lei, 45 de hectare din moșia Izvoarele Valea Seacă. În iunie 1922, la propunerea mandatarilor Obștei, Primăria Bacău a acceptat să ofere ceferiștilor, în schimbul terenului de 45 hectare, o suprafață de 30 hectare din Țarina orașului, aflată în imediata apropiere a gării. Totuși, prin decizia din 2 aprilie 1923, privind exproprierea întregii suprafețe cultivabile a Țarinei Bacăului, Comitetul Agrar de pe lângă Ministerul Agriculturii și Domeniilor a risipit toate speranțele funcționarilor C. F. R. Bacău. Sprijinul necesar obținerii tuturor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Obștei, Primăria Bacău a acceptat să ofere ceferiștilor, în schimbul terenului de 45 hectare, o suprafață de 30 hectare din Țarina orașului, aflată în imediata apropiere a gării. Totuși, prin decizia din 2 aprilie 1923, privind exproprierea întregii suprafețe cultivabile a Țarinei Bacăului, Comitetul Agrar de pe lângă Ministerul Agriculturii și Domeniilor a risipit toate speranțele funcționarilor C. F. R. Bacău. Sprijinul necesar obținerii tuturor aprobărilor guvernamentale a venit din partea ministrului Al. Constantinescu - pe atunci, ministrul Lucrărilor Publice și ad-interim la Ministerul Domeniilor, din cadrul guvernului prezidat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lucrările ce tratează istoricul localității, până în anul 1938, suprafața orașului a avut o creștere extrem de lentă. Edificatoare, în acest sens, sunt următoarele repere statistice: 1853 - 257 hectare, 1890 - 342,60 hectare, 1912 - 769 hectare (suprafața include și terenul nelocuit al țarinei orașului, de peste 400 hectare), 1925 - 382 hectare (suprafața include și cartierul C. F. R.ă, 1930-1938 - aproximativ 500 hectare (800 hectare cu tot cu țarină ). Cutumele și mentalitățile de factură medievală au fost atât de pregnante, încât, abia după instaurarea regimului comunist în România
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
următoarele repere statistice: 1853 - 257 hectare, 1890 - 342,60 hectare, 1912 - 769 hectare (suprafața include și terenul nelocuit al țarinei orașului, de peste 400 hectare), 1925 - 382 hectare (suprafața include și cartierul C. F. R.ă, 1930-1938 - aproximativ 500 hectare (800 hectare cu tot cu țarină ). Cutumele și mentalitățile de factură medievală au fost atât de pregnante, încât, abia după instaurarea regimului comunist în România, Bacăul s-a putut extinde în zona de Sud, călcând în picioare tradițiile legate de Țarina orașului. II. B. Arhitectura orașului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
500 hectare (800 hectare cu tot cu țarină ). Cutumele și mentalitățile de factură medievală au fost atât de pregnante, încât, abia după instaurarea regimului comunist în România, Bacăul s-a putut extinde în zona de Sud, călcând în picioare tradițiile legate de Țarina orașului. II. B. Arhitectura orașului Peste tot în lume, momentul de debut al evoluției citadine a unei așezări a fost condiționat de întrunirea a cel puțin dou) criterii fundamentale: recunoașterea dreptului de proprietate pentru locuitori și angajarea majoritară a acestora
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
europene precum „The London Eastern Trade Bank”, Banca „Almosnino S.A.”, Banca de Credit anglo-cehoslovacă din Praga, Societatea de Credit „Adriatica” din Triest, dar și de investitori particulari din orașele Paris, Londra, Zürich, Varșovia, Haga, Bruxelles sau Genova. III. C. Agricultura. Țarina orașului - o „relicvă” a economiei de tip feudal Din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre, arealul climateric și geografic al județului Bacău a oferit locuitorilor condiții prielnice pentru creșterea animalelor și efectuarea muncilor agricole. Încremenită de milenii în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
general, cu mijloace rudimentare și randamente minimale, muncile agricole au fost caracteristice în special locuitorilor de naționalitate română. În orașul Bacău, locuitorii ce activau în sfera agricolă - cunoscuți sub denumirea de hrisovuliți - au cultivat cu precădere loturile din așa-numita Țarină a orașului, puse la dispoziție de Primăria Bacău. Având dimensiuni reduse, terenurile erau distribuite la cerere, anual, prin tragere la sorți. O altă categorie de agricultori, rezervată în special reprezentanților minorităților etnice sau naționale - în special bulgari și evrei -, era
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sau naționale - în special bulgari și evrei -, era cea formată din concesionari. Sumele încasate de autoritățile locale pentru acordarea acestor loturi erau modice. Spre exemplu, construcția bugetară pentru exercițiul financiar 1915-1916 ne oferă următoarele date statistice: Primăria a acordat din țarina orașului loturi de pământ pentru un număr de 757 locuitori, suma totală plătită în contul impozitului funciar fiind de 3.873,45 lei. Paza recoltelor era asigurată prin intermediul unui gardian, numit de către primar, la propunerea agricultorilor. Eligibilitatea era guvernată de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
să fie locuitor al orașului, să nu fie vreo bănuială asupra lui” și, în cazul în care acesta a mai lucrat în acea funcție, „să fi produs mulțumirea petiționarilor”. Situată în partea de Sud și Sud-Vest a orașului, moșia comunală (Țarina) se întindea pe o suprafață de aproximativ 300 fălci pământ arabil - 456 hectare. Având în vecinătate moșiile Letea, Mărgineni și Călugăra, aceasta a fost oferită târgoveților băcăuani de Grigore Ghica prin hrisovul domnesc din anul 1741. Ulterior, domnul Ioniță Sandu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
danie, precizând foarte clar limitele folosirii sale: „(...) acest pământ să fie pentru folosința târgoveților români și unguri din orașul Bacău, cu oprirea de a se face case”. Potrivit articolului 11 din hrisov, Eforia (Primăria) nu putea să vândă loturi din țarină și nici să le dea o altă destinație, „în afara consimțământului obștei orășenilor”. În intervalul 1823-1840, datorită modului defectuos de interpretare și aplicare a prevederilor hrisoavelor domnești, locuitorii Bacăului au hotărât înființarea unei „instituții” care își propunea să elimine orice nemulțumire
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
promovare a intereselor specifice ale localnicilor. Jurnalul boierilor și negustorilor poate fi echivalat cu un veritabil „manifest” de autoadministrare, sau, mai bine spus, de creare a unei instituții paralele Eforiei locale, un fel de „guvern din umbră”, menit să apere țarina târgoveților. Maniera de organizare, dar și nivelul de reprezentativitate, erau cât se poate de democratice. Astfel, pe lângă cei patru ocrotitori aleși, mai exista și un for de dezbatere, un fel de miniconsiliu, format din 18 membri - câte 6 aleși din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lumi, ce găsește în politica de conservare a moșiei comunale singura formă de exprimare a „rezistenței”. Din acest moment și până la apariția legilor de expropriere de la începutul perioadei interbelice, istoria Bacăului va fi guvernată de logica dezvoltării urbane în dauna țarinei locale. Evident, din nevoia de a suplimenta fondurile bugetului comunal, administrația orașului a facilitat procesul de dizolvare lentă a acestei moșii. Taxele și impozitele percepute pentru construcția de noi locuințe și, ulterior, pentru dezvoltarea industriei s-au dovedit a fi
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
rămăsese despre Bistrița pentru trebuința obștiei”. Pentru îndreptarea acestei situații, ocrotitorii au propus un set de măsuri, între care cele mai importante vizau clarificarea regimului proprietății și verificarea modului în care au fost acordate loturile de pământ - atât cele din țarină cât și cele din intravilan - în intervalul 1823-1840. Astfel, reprezentanții obștilor târgului urmau să alcătuiască patru Condici: „Condica pentru regularisirea locurilor din târg, cea pentru regularisirea locurilor de hrană din țarină, cea pentru veniturile din taxele pentru cutia târgului și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
au fost acordate loturile de pământ - atât cele din țarină cât și cele din intravilan - în intervalul 1823-1840. Astfel, reprezentanții obștilor târgului urmau să alcătuiască patru Condici: „Condica pentru regularisirea locurilor din târg, cea pentru regularisirea locurilor de hrană din țarină, cea pentru veniturile din taxele pentru cutia târgului și cea privind cheltuielile de la cutia târgului”. În privința modului în care loturile din țarină urmau să fie acordate s-au stabilit următoarele: „1. Tot târgovețul - român sau ungur - va avea dreptul de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
urmau să alcătuiască patru Condici: „Condica pentru regularisirea locurilor din târg, cea pentru regularisirea locurilor de hrană din țarină, cea pentru veniturile din taxele pentru cutia târgului și cea privind cheltuielile de la cutia târgului”. În privința modului în care loturile din țarină urmau să fie acordate s-au stabilit următoarele: „1. Tot târgovețul - român sau ungur - va avea dreptul de folosință la o parte din țarnă, dacă va fi proprietar de casă în oraș de cel puțin 10 ani; 2. Va pierde
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
În tot cazul, de-a lungul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea importanța și prestigiul instituției ocrotitorilor au suferit o depreciere constantă, astfel încât, potrivit unui regulament din anul 1891, locuitorii orașului au hotărât să treacă „managementul” țarinei la instituția Primăriei. Ritmul rapid al dezvoltării industriale a orașului, precum și imperativele din domeniul politicii de apărare a țării, au generat, spre nemulțumirea agricultorilor băcăuani, micșorarea treptată a suprafeței moșiei comunale. Cu excepția momentelor mai tensionate din primăvara anului 1907, locuitorii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]