795 matches
-
niște steluțe îndepărtate. Până la tavan se întindea un spațiu albastru, străin, huitor. în ultima fereastră rotundă, cea de lingă marea ușă stacojie scorojită și scrijelită, plină de cuie strâmbe și litere încîlcite, mi-am văzut deodată obrajii de bebeluș și țeasta aproape cheală, ochii umezi și cafenii umpluți în întregime de iris. M-am proptit cu umărul în ușa buretoasă și aceasta a cedat, 68 împrăștiind mii de cojițe de vopsea și un puf de lemn putred. Am intrat sub cupolă
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
încet, cu mișcări somnambulice, tot mai aproape de acei cheliceri din care pica dulcele și parfumatul venin omorâtor. înaintam prin culoarul plin de gelatină, mă zbăteam să înot printre corpusculi grețoși, printre mucilagii filiforme, către globul acela din inima inimii lumii. Țeasta mea se bomba, se alungea ca un perete de sticlă curba, se desfăcea într-o sfâșiere de pielițe, și creierul meu scindat, storcit, înstrăinat și totuși plin de o orbitoare fericire țâșnea din carnea dezumflată și flască și se lipea
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
se ating molatic sinapsele, unde chemoreceptorii se întind în cărnița transparentă ca firicelul negru din coarnele melcului, Lulu nu este el însuși un mesaj, ci trimite la un mesaj, Lulu e numele unui tunel, al unui coridor aflat adânc sub țeasta mea, un loc obligatoriu de trecere spre adevărata Enigmă. Pe culoarul Lulu sânt uși încuiate, cu lacăte stacojii, alte uși de sticlă, prin care pot vedea, câte ceva în camerele întunecate dacă îmi lipesc fruntea de sticla caldă și 87 îmi
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
dinăuntru. Drace, sperma e creier, e memorie. Parcă un canalicul ar lega direct carnea albă a minții de aparatul grotesc dintre pulpe. în aura orgasmului simți limpede cum substanța cerebrală e stoarsă și pompată în josul corpului, cum nivelul ei sub țeastă scade și cum apele sidefate încep să se rotească precum într-un bazin sau într-o cadă căreia i-ai scos dopul. Poate că aveam dreptate în reveriile mele: bărbații nu pot ajunge supraoameni și zei pentru că sânt supți, goliți
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
Pluteam în întunericul dens, mumificat în plase de păianjen, supt de toate lichidele din corp, cu oasele sfărâmicioase de vechime, transparente de otravă. Eram în spațiul deschis și fără limite. Nici stele nu se vedeau. Deodată am devenit conștient că țeasta mea e plină, deși creierul îmi fusese de mult devorat. Cineva 95 îmi locuia țeasta, era repliat în sine, acolo, în spațiul neted dintre oasele craniului, așa cum pagurul își varsă burta moale într-o cochilie de sidef. Am știut atunci
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
cu oasele sfărâmicioase de vechime, transparente de otravă. Eram în spațiul deschis și fără limite. Nici stele nu se vedeau. Deodată am devenit conștient că țeasta mea e plină, deși creierul îmi fusese de mult devorat. Cineva 95 îmi locuia țeasta, era repliat în sine, acolo, în spațiul neted dintre oasele craniului, așa cum pagurul își varsă burta moale într-o cochilie de sidef. Am știut atunci că în creierul meu locuia un mare păianjen, că îi fusesem dat lui, pradă vie
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
voluptății, a morții și-a vieții și-a agoniei. Galbenul, nevăzut cu ochii, și țipătul, neauzit cu urechile, aura exterminatoare, creșteau și pulsau și vibrau, păianjenul își smucea tot mai puternic labele, ca un pui într-un ou, până când oul țestei mele s-a spulberat în țăndări și pe tot necuprinsul, aruncând lumină de 96 flacără, cu labe de flacără, cu pântec de flacără, păianjenul și-a întins stăpânirea... M-am regăsit culcat cu fața-n sus, încă paralizat, pe patul
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
s-o ia de nevastă se cuvenea să fie fată mare sau nu. Mintea lor supura, avea acnee ca și pielea de pe frunte și de pe obraji. Buzele crăpate de o fierbințeală obscenă și ochii tulburați, ca de vite, aveau sub țeastă corespondentul unor 117 comenzi imperioase, unor curente de voință cărora nu puteai să nu te supui, dar pe care nu le înțelegeai, nu le deslușeai nici originea și nici scopul. Cât despre obiectul lor, femeia generică, infinită, fără însușiri, ea
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
cucoane snoabe, în gospodine șleampete, în profesoare refulate, în intelectuale masochiste, în muncitoare spurcate la gură, măritate, divorțate, gravide iar și iar, înghițind la anticoncepționale, schimbând la tampoane, primenind la scutece, mîncîndu-și cu toatele bărbații, golindu-i de pasta cenușie din țeastă. De ce trebuiau să cadă? De ce 125 măcar unele nu puteau rămâne mereu așa, naive, grațioase și senine? Căci numai ființa lor cunoștea minunea asta: corpul care se confundă perfect cu sufletul. De ce, pe când viermele hidos devine fluture, fetițele, fluturi gingași
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
până la ultima vibrație: "Iubitule, ești steaua mea polară..." Știam că totul e o prostie fără nici un sens, ca vorbele unui bețiv, dar eram eu însumi beat, eu însumi mă legănam și cântam cu ei. Aș fi vrut să-mi deschid țeasta și să-mi jupoi creierul de straturile de cortex, să arunc la gunoi, ca pe o placentă băloasă, substanța aia încrețită care dă seama de toată nefericirea noastră, să dau drumul pe un canal barierei aceleia interpuse între viață și
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
ca artificiile pe deasupra, frigul mirosea a sudoare, înghesuiala trecea în singurătate și singură ta tea-n înghesuială. Fața-mi era toată de lemn, cu ochii ca două găuri prin care culoarea curgea direct în creier, se depunea acolo pe pereții țestei... Și-atunci, Victor, a apărut Lulu. Și Lulu, Victor, era Femeie. Era curvă, era javră, era putoare, era târâtură. Se făcuse liniște și în mijlocul cercului stătea Lulu: buzele făcute în formă de inimioară, cu un deget de ruj unsuros, ochii
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
noaptea cu mandale de stele, șotroa-ne de stele, labirinturi de stele. M-am întins pe iarbă lăsând să-mi cadă pe față, ca o batistă, zaimful constelațiilor. Mă simțeam o clepsidră, cu nisipul stelar curgîn-du-mi încet prin pupile, umplîndu-mi încet țeasta cu mituri și cu fiare fabuloase și cu palida răcoare astrală. Ca un animal fugărit și-ncolțit, o dată scăpat nu-mi mai aminteam pericolul, pur și simplu respiram respirația rarefiată a stelelor. Iar dacă bolta era țeasta lui Dumnezeu și stelele
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
prin pupile, umplîndu-mi încet țeasta cu mituri și cu fiare fabuloase și cu palida răcoare astrală. Ca un animal fugărit și-ncolțit, o dată scăpat nu-mi mai aminteam pericolul, pur și simplu respiram respirația rarefiată a stelelor. Iar dacă bolta era țeasta lui Dumnezeu și stelele erau neuronii din cortextul său, credeam că pot desluși gândirea lui Dumnezeu după pâlpâirile și schimbările culorii lor. Iar dacă o stea descria brusc o elipsă pe cer, stingîndu-se în aerul întunecat, gândirea Lui eșuase timp
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
față, rozîndu-și brațele ochelarilor și numărîndu-și elevii. Tabăra, cu lumea ei pestriță și enigmatică, trecuse pe lângă ei fără să lase vreo urmă în mințile lor de adulți: cu fiecare an care trecea, se mai adăuga un strat de calcar în interiorul țestei lor, deveneau tot mai inanimați și mai triști, de parcă o proteză asemenea plăcilor dentare pe care le purtau în gură le-ar fi substituit emoțiile cariate, ideile cu nervul necrozat, paradontoza vieții lor absurde. Am urcat în autobuz printre ultimii
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
creierul, inima și sexul! Sânt sfâșiat în bucăți! Și bucățile sânt sfâșiate și ele-n bucăți! Dumnezeule, nu mai pot să respir, căci beregata mea e deșirată inel cu inel și zgârci cu zgârci. Coastele-mi străpung pielea toracelui și țeasta mi s-a desfăcut în parietale, în etmoid, sfenoid și occiput, risipite pe jos ca niște cioburi de faianță. Rinichii-mi sticlesc între limbi de carne și furtunuri de pieliță. Sânt zdrențe, sânt fîșii! Am fost unde nimeni n-a
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
birou. Lee îmi șopti: — Fă frumos. Ăștia doi sunt tare pe felie cu Loew. Priviți de aproape, cei doi semănau cu doi mijlocași scoși din circulație de la echipa de fotbal american L.A. Rams. Vogel era înalt și gras, cu o țeastă teșită, care îi ieșea direct din gulerul cămășii, și avea cei mai spălăciți ochi albaștri pe care-i văzusem vreodată. Koenig era uriaș, mai înalt cu câțiva centimetri decât mine, dar trupul lui de mijlocaș începea să se fleșcăiască. Nasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
vin. Nu era însă o discuție liniștită la sfârșitul prânzului, ci de hotărâri strategice pline de cruzime. Într-adevăr, Polemon, regele-poet, avea să fie alungat dincolo de graniță. A scris o epigramă despre el însuși, ascunsă printre paginile Antologiei Palatine: „Privește: țeasta asta a fost cea mai înaltă fortăreață a sufletului, învelișul minții ucise. Ea te invită: bea, bucură-te, încinge-te cu flori. Fiindcă și tu vei fi curând un înveliș gol“. Valerius Asiaticus înălță cupa: — Cât despre principele arab al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
gândeam la durere. - Aha... Asta. Aha... Asta. - Analizele sângelui ne vor edifica. Observă apoi un obiect de formă nedefinită aproape de tâmpla victimei. Avea o rană, care nu sângerase prea mult, ceea ce arăta că inima se oprise la puțin timp după ce țeasta îi fusese sfărâmată. - Nu, Rhyme. Tăietura pare a fi făcută după decesul victimei. Auzi vag cum Rhyme discuta cu asistentul său și îi spunea să noteze această informație. Spunea și altceva, însă nu putea fi atentă. Imaginea victimei o captivase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
căpșorul... - Aaaaauuuu... Tușind și înecându-se, fiind imobilizată de lanțuri grele de metal, Cheryl devenise aproape o jucărie; acum, era din nou trasă afară din apa opacă a heleșteului cu ajutorul unei frânghii și a unui scripete fixat undeva deasupra apei. Țeasta îi palpita în timp ce tot sângele îi năvălea în mâini. Stătea cu capul în jos de atâta timp. - Stai, stai! Oprește-te! încercă ea să țipe cu voce stinsă. Ce se întâmplase? Își amintea de Donny cum se cabrează, apoi cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
schimb, s-ar îndrepta cu mașina spre ea sau spre trotuar astfel încât să pună în pericol viața cuiva, ar trage în el. - Hei! strigă unul din adolescenții care rămăseseră pe trotuar. - Împușcă-l pe nenorocit! - Bagă-i un glonț în țeastă, păpușa! Nu trebuie să încercați să mă convingeți, băieți. Sunt pregătită, doritoare și, mai ales, capabilă... Decisese că dacă se va îndrepta doar trei metri spre ea, cu orice viteză, nu ar ezita să tragă asupra lui. Motorul Mazdei se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Îți cauți o ocupație ca să te scoată din letargie. Armezi și bagi cartuș pe țeavă. Stai rezemat cu bărbia În țeava puștii și manevrezi cursa oarbă de câțiva milimetri a trăgaciului. Dacă ai apăsa mai mult, glonțul ți-ar pulveriza țeasta. Și ai crăpa, fără doar și poate. Cui i-ar folosi Însă această sinucidere? Ar zice că ai Înnebunit, mai ales după visul cu șahinșahul. Poate că iubitei tale i-ar părea rău după tine, dar numai o vreme. Ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
te-ai întors jos în mizeria lăsată de ele, iar împreună cu tine s-a întors rucsacul tău acoperit cu abțibilduri. Două caiete au ajuns lângă marginea trotuarului într-o baltă neagră. Casca ți s-a rostogolit pe stradă ca o țeastă goală, nu o legaseși. Pașii cuiva s-au apropiat imediat de tine. Țineai ochii deschiși, gura murdară nu mai avea incisivi. Asfaltul îți intrase în piele, înțepându-ți obrajii ca o barbă. Muzica se întrerupsese, căștile walkman-ului îți alunecaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
mele trăgeam eu însumi rânduri pe zăpadă, două linii paralele, mergeam pe urmele animalelor, aveam să-mi folosesc bățul de schi drept harpon, mâinile mele reci aveam să mi le înmoi în animalul cald încă, să-i mănânc creierul din țeasta deschisă. M-aș fi întors ca un vânător plin de faimă înapoi la casele de zăpadă și mi-aș fi clădit în spatele arbuștilor de tuia un iglu, așa cum îl știam din ilustrații. Întrucât nu puteam găsi o lampă de seu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
transformat brusc într-o zi, către prânz, într-o răscoală. Un țipăt m-a atras la geam, am văzut cum vânzătorul de băuturi care trecea o dată pe zi pe bicicletă cu remorca lui se ridică pe pedale și-și pleacă țeasta cheală mult deasupra ghidonului ca să dispară cât mai repede, împreună cu zgomotul de sticle ciocnite care îi ajunsese până peste cap. Chiar în același timp, un trup masiv prins între osiile unui car își mână calul, într-un salt dement, peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
nu mai putea să încapă nici un fel de îndoială. L-am recunoscut și după izmenele lungi și largi cu șireturi înnodate în fundulițe deasupra gleznelor murdare, dar mai cu seamă după acel cap de păstârnac lunguieț, cu obrazul jupuit și țeasta pleșuvă, în creștet cu un moț de păr cenușiu. El l-a ucis pe bietul Ramses cu premeditare, prin surprindere, străpungându-l pe la spate cu frigarea în inimă, pentru că acesta a refuzat să-i împrumute abonamentul pe calea ferată, sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]