699 matches
-
liliacul de apă ("Myotis daubentonii"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu potcoava ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul de amurg ("Nyctulus noctula"); Păsări: găinușa de alun ("Tetrastes bonasia"), ierunca ("Tetrastes bonasia"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), aușel ("Regulus regulus"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martinus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), vânturel ("Falco vespertinus"), codobatura ("Motacilla
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
și făceau puțină concurență scenei. Însă la sfârșitul anilor 1920, filme ca "The Jazz Singer (film 1927)" (Cântărețul de jazz) era prezentat folosind sunete sincronizate, iar criticii se întrebau dacă cinematograful va înlocui teatrul complet. Muzicalurile Roaring Twenties (Anii douăzeci țipători), împrumutând din vodevil, music hall și alte divertismente ușoare, aveau tendința să ignore intriga în favoarrea evidențierii actorilor și actrițelor, protagoniști, sau stilului de dans și cântecelor populare. În prima jumătate a secolului XX, muzica populară a fost dominată de
Teatru muzical () [Corola-website/Science/316098_a_317427]
-
de mare răspundere în care entuziasmul îi este testat într-o serie de provocări spirituale și fizice. Deși împărtășește multe dintre temele de bază ale genului sabie și vrăjitorie, termenul de "fantezie eroică" este adesea folosit pentru a evita conotațiile țipătoare ale genului sabie și vrăjitorie. Florin Manolescu în "Literatura SF" consideră că "fantezia eroică" este o "variantă a operei spațiale (space opera) aflată la granița dintre fantastic și SF[...] ea recuperează motivația magică, elemente de acțiune și decor din literatura
Fantezie eroică () [Corola-website/Science/321037_a_322366]
-
control pentru echipamentele de semnalizare a fost păstrat și poate fi văzut funcționând în muzeul podului. Deși podul este un reper incontestabil, profesioniștii de la începutul secolului al XX-lea au fost foarte critici cu privire la felul în care podul arată. „E țipător și reprezintă viciul prețiozității, precum și o falsificare a stării reale a structurii" a scris H. H. Statham, în timp ce Frank Brangwyn a declarat că „o structură mai absurdă decât Tower Bridge nu a fost niciodată aruncată peste un râu strategic”. Istoricul
Tower Bridge () [Corola-website/Science/320874_a_322203]
-
păsările care cuibăresc în pădure și păsări răpitoare diurne. Cel mai frecvent zărit este șorecarul comun ("Buteo buteo"), dar se mai pot vedea și uliul păsărar ("Accipiter nisus"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), uliul porumbar ("Accipiter gentilis") și uneori și acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"). Mamifere care trăiesc în pădurile care înconjoară Piatra Șoimilor sunt: veverița roșcată ("Sciurus vulgaris"), pârșul mare ("Glis glis"), ariciul ("Erinaceus roumanicus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistrețul ("Sus scrofa"), liliacul comun ("Myotis myotis"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), viezurele ("Meles
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
ciuf-de-pădure ("Asio otus"), corb ("Corvus corax"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), soim călător ("Falco peregrinus"), brumărița de stâncă ("Prunella collaris"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), stăncuța ("Corvus monedula"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocârliea de câmp ("Alauda arvensis"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăza ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), scatiu ("Carduelis spinus"), sfrâncioc-roșiatic ("Lanius
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
de apăliliac de apă ("Myotis daubentonii"), liliac de amurg ("Pipistrellus pipistrelus"), liliacul cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliac urecheat ("Plecotus auritus"); Păsări: cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), găinușa de alun ("Tetrastes bonasia"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), aușel ("Regulus regulus"), mierlă ("Turdus merula"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martinus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), vânturel ("Falco vespertinus"), codobatură ("Motacilla
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață sulițar ("Anas acuta"), ("Alcedo atthis"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață pestriță ("Anas strepera"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rață roșie ("Aythya nyroca"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), gâscă-cu-gât-roșu ("Branta ruficollis"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
lingurar ("Anas clypeata"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), fâsă-cu-gât-roșu ("Anthus cervinus"), fâsă de pădure ("Anthus spinoletta"), lăstunul mare ("Apus apus"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), pietruș ("Arenaria interpres"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), ciuf-de-câmp ("Asio flammeus"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), mătăsar ("Bombycilla garrulus"), buhai de
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009; astfel: stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), acvilă țipătoare mare ("Aquila clangaa"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), gâsca de vară ("Anser anser"), rață mică ("Anas crecca"), rață cu ciuf ("Netta rufina"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață
Lacul Stânca - Costești (sit SPA) () [Corola-website/Science/325739_a_327068]
-
avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009; astfel: stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), acvilă țipătoare mare ("Aquila clangaa"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), gâsca de vară ("Anser anser"), rață mică ("Anas crecca"), rață cu ciuf ("Netta rufina"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață cu
Lacul Stânca - Costești (sit SPA) () [Corola-website/Science/325739_a_327068]
-
general critic față de Poe, numindu-l „vulgar”. Despre „Hruba și pendulul” în particular el a spus: „nu mi se pare a avea valoare literară permanentă de niciun fel... Analizați Hruba și pendulul și veți găsi un atac al spaimei fizice țipătoare asupra nervilor”. Prima traducere în limba română a fost publicată anonim sub titlul „Puțul și pendula” în ziarul "Independința", anul IV, 1861, nr. 17-21, aceasta fiind prima traducere în limba română a unei scrieri de E.A. Poe. Povestirea a fost
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
melanopogon"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), lăstunul mare ("Apus apus"), acvilă-țipătoare-mare ("Aquila clanga"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), ciuf de câmp ("Asio flammeus"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), gâsca cu piept roșu
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
pentru păsări de pasaj cu specii de: stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), nagâț ("Vanellus vanellus") sau cufundar polar ("Gavia arctica"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis") sau acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"). În vecinătatea rezervației naturală se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice), astfel:
Lacul Știucilor () [Corola-website/Science/325236_a_326565]
-
munte ("Sorex alpinus"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliac urechiat ("Plecotus auritus"); Păsări cu specii de: cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), pietrarul cu creastă albă ("Oenanthe leucopyga"), gaia roșie ("Milvus milvus"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), presură de munte ("Emberiza cia"), fluturașul de stâncă ("Tichodroma muraria"), pupăză ("Upupa epops"); În vecinătatea rezervației naturale se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Biserica de lemn cu hramul „Sfântul Pantelimon” din Băile
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), jder de copac ("Martes martes"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), veverița roșcata ("Sciurus vulgaris"); - păsări: presura de munte ("Emberiza cia"), gaia roșie ("Milvus milvus"), cocos de munte ("Tetrao urogallus"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), pietrarul cu creasta albă ("Oenanthe leucopyga"), fluturașul de stâncă ("Tichodroma muraria"), șorecarul comun ("Buteo buteo"), mierla de parau ("Cindus cindus aquaticus"), lăstunul mare ("Apus apus"), pupăza ("Upupa apops"), fașa de pădure ("Anthus spinoletta"); - reptile, amfibieni și broaște
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]
-
capitolul 1 al cărții sale intitulate "Elvis" (1981), autorul descrie Graceland ca arătând ca un bordel: „parcă a fost ridicat dintr-un bordel de la începutul secolului [al XX-lea] din cartierul francez al New Orleansului.” El critică interiorul ca fiind „țipător”, „fals” și „de prost gust”, adăugând că „obsesia regelui Elvis pentru roșul regal ajunge la o intensitate care te face să-ți vină să vomiți”. Când „oamenii care proveneau din familii din clasa celei a lui Elvis Presley, și ale
Graceland () [Corola-website/Science/322177_a_323506]
-
lui Elvis Presley, și ale căror vieți au fost formate de muzica lui”, vizitau interiorul de la Graceland, scrie Greil Marcus în termeni similari, ei „se întorceau cu un singur cuvânt în mintea lor pentru a descrie ceea ce văzuseră: «strident». Strident, țipător, de prost gust — cuvinte traduși de alții ca "white trash"." În "Graceland: Going Home With Elvis", Karal Ann Marling tratează subiectul artei decorative care face ca vila lui Elvis să pară o creație artistică. Graceland s-a extins de la cei
Graceland () [Corola-website/Science/322177_a_323506]
-
Marmota marmota"), marmota ("Marmota marmota latirostris" - specie endematică a munților Tatra), căprioara ("Capreolus capreolus"), râs ("Lynx lynx"), nevăstuica ("Mustela rivalis") sau specii de lilieci; • păsări cu exemplare rare de: acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), fluturașul de stâncă ("Tichodroma muraria"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), barza neagră ("Ciconia nigra"), brumărița de stâncă ("Prunella collaris"), alunar ("Nucifraga caryocatactes") sau specii de șoimi din familia "Falconidae"; • reptile, amfibieni, pești și insecte.
Parcul Național Tatrzański () [Corola-website/Science/328033_a_329362]
-
punctat pe laterale de rare pâlcuri de copaci și arbuști de esențe diverse, după modernizare parcul Floreasca nu mai păstrează decît rare urme ale acelei "modernități": în centrul lui, judecat probabil prea gol, au fost amplasate jocuri masive, în culori țipătoare, pentru copii, au fost îndesite plantațiile de pomi, iar la intrarea dinspre Sala de Sporturi Floreasca a apărut un imens ceas floral. Toată sobrietatea elegantă și minimalistă a fost ștearsă cu buretele și înlocuită de o cacofonie de forme și
Parcul Floreasca () [Corola-website/Science/327183_a_328512]
-
din pictura românească, utilizând noi abordări. Florile sunt ingenios incluse printre peisaje, întregind imaginile despre natură cu grația și parfumul lor. Valeriu Pantazi a afișat o operă cu o paletă sclipitoare, în care complementaritățile sunt controlate cu îndemânare fără derapaje țipătoare, pictorul întrebuințând abilități deosebite în dispunerea fiecărei culori acolo unde-i este locul și într-o bună vecinătate cu celelalte. Totul se conjugă în final într-un izvor de lumină plină de vrajă și mister. Asemenea iluștrilor săi înaintași Dărăscu
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), liliac mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliac mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"); Păsări (protejate prin "Directiva CE 147 din 30 noiembrie 2009", privind conservarea păsărilor sălbatice) cu specii de: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de luncă ("Anthus pratensis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), ieruncă ("Tetrastes bonasia
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă țipătoare mare ("Aquila clanga"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), ciuf de pădure ("Asio otus"), ciocârlie de câmp ("Alauda arvensis"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), gâscă cu
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă țipătoare mare ("Aquila clanga"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), ciuf de pădure ("Asio otus"), ciocârlie de câmp ("Alauda arvensis"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), gâscă cu piept roșu ("Branta ruficollis"), șorecar
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/CE (anexa I-a) din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de păsări: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), ciuf de pădure (Asio otus), ciocârlie de câmp (Alauda arvensis), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), lăcarul de
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]