4,028 matches
-
cu ghinion? Pentru cine-i superstițios, poate, dar nu pentru noi. În definitiv, anul începe cu o Noche Buena și continuă cu Noche Vieja (Revelion, nu „noapte bătrână”). De ce să nu continue tot așa? Bătrână să ne fie cel mult țuica pe la mese, că de îmbătrânit n-avem nici timp nici chef acum! Merită sperat mai departe, chiar dacă poate nu ne-a „tocat” (tocar - a atinge, a veni rândul) lozul cel mare. El Gordo se traduce prin „grăsanul”, dar nu este
2012-2013 – SE ALEGE GRÂUL DE NEGHINĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_2012_201_gabriela_calutiu_sonnenberg_1356523094.html [Corola-blog/BlogPost/366084_a_367413]
-
Ion Untaru , publicat în Ediția nr. 1776 din 11 noiembrie 2015. La Mărginime de Sibii Scriam, mai tânăr, poezii Că poposeam ades la bar Și mai ciocneam câte-un pahar; Sau mai ales după chenzină Cu vinovații fără vină: O țuică azi și mâine alta Că știți voi: avea pește balta! Când fu cu gripa aviară M-au dat de la serviciu-afară Că vindeam pe veresie Și credeam că nu se știe: Formol, vaccinuri și pastile Și toate astea mie mi le
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_untaru/canal [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
tapaj Cu ajutorul de șomaj! Și-am luat din nou de coadă sapa ... Citește mai mult La Mărginime de SibiiScriam, mai tânăr, poeziiCă poposeam ades la barși mai ciocneam câte-un pahar;Sau mai ales după chenzinăCu vinovații fără vină:O țuică azi și mâine altaCă știți voi: avea pește balta! Când fu cu gripa aviarăM-au dat de la serviciu-afarăCă vindeam pe veresieși credeam că nu se știe:Formol, vaccinuri și pastileși toate astea mie mi leCu toții, puseră în cârcă:Primarul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_untaru/canal [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
subsuoară și cu o carte educativă în mână, spre a citi în liniște, alături de alți protestatari echipați cu același gen de „arme”. Și ce fac eu, în replică? La plecare îmi pun în bagaj brânză de burduf, slănină, cârnați și țuică de prună, toate direct de la producător și multe-multe cărți, reviste, albume, pliante, CD-uri, DVD-uri, calendare, pliante, cărți poștale etc. Într-un cuvânt: hrană. ---------------------------------------- Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG Benissa, Spania martie 2017 Referință Bibliografică: Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG - ROMÂNIA EDUCATIVĂ / Gabriela
ROMÂNIA EDUCATIVĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1489572721.html [Corola-blog/BlogPost/368992_a_370321]
-
toate încheieturile Pe osie,tristețea. “Mamă?”-am întrebat-o,când noaptea ardea pe pe rug... ea trăgea la jug și tata rătăcea prin gând. “Ce este Patria,mamă?” -Eee...! Ce vezi,muică! Eu trăgând la plug Taică-tău trudind la țuică. Patria?! E pâinea pe care nu o avem, E cuvântul de care mă tem. “Ce este patria noastră,mamă?” - întrebai, privind la Regele Mihai, din ramă. -Eee...! Sunt președinții ce ne amăgesc cu-n ciur de mălai să-i alegem
CE ESTE PATRIA, MAMĂ? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 by http://confluente.ro/Ce_este_patria_mama_.html [Corola-blog/BlogPost/373123_a_374452]
-
făcut multă lume fericită. L-au botezat pe băiat Mihai, fiindcă se născuse chiar de Sfinții Arhangheli. Baci Gligor avea și ceva pământuri, fânețe și livezi cu pruni. Din aceste prune bistrițe, cum se numesc prin aceste locuri, produceau o țuică foarte bună. Astfel că s-au gândit că nu ar strica să deschidă un fel de birt. Zis și făcut. Anii aceia de după război nu erau dintre cei mai luminoși. Ceva vreme totul a mers bine, însă cineva nu vedea
CĂSĂTORIA TUCHILATEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 610 din 01 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Casatoria_tuchilatei_mihai_leonte_1346490197.html [Corola-blog/BlogPost/343888_a_345217]
-
a întrerupt povestea cât noi am băut berea și ne-am savurat micii cu muștar, de altfel foarte gustoși. Povestea Tuchilatei m-a impresionat destul de mult, încât ori de câte ori voiam liniște, veneam cu colegii în acel loc să bem câte o țuică de prună, sau să bem o bere, și să mâncăm mici. Magazionerul avea și alte povești despre oamenii locului. Multe le-am ascultat, dar aceasta a fost cea care mi-a rămas în memorie mai proaspătă. Referință Bibliografică: CĂSĂTORIA TUCHILATEI
CĂSĂTORIA TUCHILATEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 610 din 01 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Casatoria_tuchilatei_mihai_leonte_1346490197.html [Corola-blog/BlogPost/343888_a_345217]
-
a avut musafir pe șeful Postului de Miliție, plutonierul Marin Viorel. Erau obosiți după munca de o zi întreagă, dar l-au primit în casă, în camera „a bună” cum spuneau ei și i-au pus pe masă sticla cu țuică de prune și câteva bucăți de brânză de vacă, la care a adăugat Ioana, foarte curând, o azimă făcută repede la țest, câteva cepe, ouă fierte și murături proaspete, scuzându-se că au fost cu toții la câmp și nu au
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437037406.html [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
spuse... Mă gândesc eu că n-o să vă bucurați, dar trebuie să-mi fac datoria. Așa e rânduiala când ajung copiii flăcăi, fraților... - Dar ce necaz, omule, spune odată! S-a oțărât Vasile spre el cu mâna pe sticla cu țuică pe care tocmai o destupase și începuse să toarne în păhărele. Nu ne mai perpeli atâta! Ce boacănă a făcut băiatu’ meu? - Ai răbdare, omule! Ce, am zis eu c-a făcut boacăne? Nu face ăsta prostii. E flăcău cuminte
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437037406.html [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
târziu, fixând cu privirea nasturele metalic al unui buzunar de la pieptul vestonului sub care se vedeau câteva pete de grăsime. - Ei, deranj pe dracu’! Spune, băiete, ce te roade? s-a arătat subofițerul amabil, întinzând mâna după alt păhărel cu țuică. - Mă gândeam, știu și eu..., mă gândeam că poate este posibil să nu mă ia anul acesta și la anul dacă sunt student... - Oho! Bravo, băiete! Bravo, bă, nea Vasile! a exclamat cu voioșie forțată Viorel. Dai băiatu la facultate
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437037406.html [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
răul acesta din tot neamu’ meu și al nevestei mele... Că om avea noi alte păcate, dar nu hoția, Doamne ferește-ne și apără-ne!” Noroc, noroc, da’ ia și mâncare că nu mai faci tu pândă-n noapte asta cu țuica la cap! Ne-oi spune până mai încolo și ce se poate face, la ce te-a întrebat băiatu’ meu. Nu-l vezi cât de necăjit e? - Păi, văd! Că n-a băgat nimic în gură... Stai blând, fiule, că
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437037406.html [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
tu treci la culcare, băiete! Hai, că e târziu și eu am de vorbit cu omu ăsta și vremea trece. Mâine avem destulă treabă de făcut... Gabriel l-a salutat pe milițian și a plecat. După ce a adus sticla cu țuică și a mai strâns din resturile rămase pe masă, Ioana s-a retras tăcută și nevăzută, ca o stafie, după ce i-a mai tras o privire furișă, plină de silă și ură, omului în uniformă. „Până nu bagă în el
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437037406.html [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
în aceeași măsură, rușinat. Iar cu băiatu’.... Stau eu de vorbă. Vede el pe domnu’ dracu’! Bine, o să mai discutăm, tovarășa..., săru’ mâna! Acasă a fost furtună. Vasile a trecut pe la cârciumă și a dat pe gât două păhărele de țuică, pe nerăsuflate, ca pe apă, i-a salutat din mers pe cei ce sperau că face cinste, cum se mai întâmpla în zi de duminică, a îndesat pălăria pe cap și a plecat glonț pe ulița pustie. A convocat toată
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437037406.html [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
gîndul că ea, care știa și piața și strategiile, nu avea cum să nu tremure de excitare, mai ales cînd aflase ce fețe se puneau la bătaie. O găleată de cafea, borcane - pentru că ceștile erau prea mici - două damigene cu țuică de afine, zece pîini, opt kilograme de banane și peștișori sărați, care i se topeau pe cerul gurii, pozele pregătite, șterse cu batista, mai lipseau fetele, dar uite-le intrînd în încăpere, una după alta, ca oile alea proaste, care
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_pusilor_de_portelan_49_52_ioan_lila_1339754507.html [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
ea, iar sexul își are și el implicațiile lui în deformarea plastică a cotidianului. Atîta știință de carte le impresionase pe fete, pentru că au început toate deodată să bea din borcanele alea cafeaua aromitoare, pe care o îndoiau cu o țuică sănătoasă, le luase valul, mușcau din pîine și zîmbeau fericite, se apropia clipa, dar micuța ștorfi Evrika voia să le povestească ultimele ei aventuri cu niște tipi care sigur că nu se puteau compara cu zeii pregătiți pentru licitația secolului
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_pusilor_de_portelan_49_52_ioan_lila_1339754507.html [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
rugăciunile femeilor îngenunchiate pe marginea drumului care își pierduseră băieții ori soții în război și care, în disperarea lor i-au umplut carul cu prescuri, cu pâine coaptă în casă, cu mere, cu prune crude și uscate, cu sticle cu țuică și fiecare cu ce-a avut. Vestea că n-a murit și se întoarce acasă nenea Mitică a ajuns sus la munte înaintea lui și mătușa mea, sora tatălui meu, nu s-a clintit de lângă stâlpul verandei până ce nu a
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1418364087.html [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
-l!...” iar ea crede că acolo mă duc, ha-ha!... dar o cotesc la stânga și intru în cârciumă la Floreasca, și mă dreg cu-un trăscău. Brezaia nu se mai apropie de mine, că vezi Doamne... nu suportă nici tutunul, nici țuica; dar cum se face că tot pe ăștia zglobii îi adună de prin șanțuri? Am făcut pariu cu ea că nu mă prinde cu una cu două...” și tușea de-i ieșeau ochii din cap, ca să adauge râzând. „O auzi
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_ultima_spoved_marin_voican_ghioroiu_1376459555.html [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
se amestece ale prune cu buruienile...” și pe frunte i se vedeau broboanele transpirației care îi cădeau în ochi, picături pe care le sufla când îi ajungeau pe buza superioară, și continua:„Dacă o vrea bunul Dumnezeu să fac o țuică bună, când am s-o beau la iarnă, he-he!... are să-mi ia cârceii din oase”. De-atunci, de când își făcea de lucru cu o săpiță, a cărei lamă se tocise de cât o tot bătuse, că ajunsese ca un colț
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_ultima_spoved_marin_voican_ghioroiu_1376459555.html [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
mai aștepte până-mi închei socotelile, ha-ha!... Păi cu mine și-a găsit ea, parșiva, să mă încerce? S-a lins pe bot. Cu mine nu-i ține, vericule!... Ce s-o fi grăbind, că nici n-apucai să fac țuica de prune?!... O cinsteam, doar mă știi că nu sunt așa zgârcit.Costică a zâmbit, prefăcându-se că l-aprobă, dar și-a văzut de drum; nu avea chef de vorbă. Junghiurile pe care le simțea Andrei că-i mănâncă
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_ultima_spoved_marin_voican_ghioroiu_1376459555.html [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
cunși o zi și-o noapte la preotul Ioan Marina, viitorul patriarh, după care au plecat la Bucu- rești „ca să facă 23 August”, povestea, așa cum am spus, arareori; pentru asta, trebuia să i se dezlege limba cu câteva ciocane de țuică la MAT sau la Trocărel. Firește, nu era crezut decât de foarte puțini, cei mai mulți dintre cei care-l ascultau povestind, oameni cu scaun la cap, îi spuneau că bate câmpii: - Hă, hă, hă, Mărian Frântu șî pretin cu Gheorghiu-Dej șî
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477326880.html [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
au terminat, precum și gagicile care umblă înfofolite în palton și încălțate cu galoși, ar fi câteva din motive, însă suficiente să te prăbușească. Din adâncurile întunecate ale fiecărui om, dintre scheletele a sute de sarmale, caltaboși, cârnați, kile de tobă, țuică, bere, vin și zeamă de varză, se ridică rânjind spectrul suicidului, iar gheara sa rece strânge beregățile poporului muncitor. Normal, poporul, după ce stoarce ultima picătură de zaț și ultimul fum din țigară, se declară pregătit să se arunce în golul
PUNGA DE PLASTIC-EXTREMĂ URGENŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Punga_de_plastic_extrema_urge_mihai_batog_bujenita_1385136465.html [Corola-blog/BlogPost/372331_a_373660]
-
se învârtea în jurul vulpii. Împreună se duceau pe la ospețe și chiolhanuri, unde primadona Dalila cântă frumos, iar unchiul Pândele juca până își făcea bășici în tălpi: Joacă tuțu' cu mutu', de tremura pământu', joacă și moșu' Martin c-a băut țuică și vin! Anii au trecut repede. Dalila s-a măritat cu Lache, un vulpoi de pește deal și au făcut o droaie de puișori. Fiind de soi bun, toți cântau frumos. Au înființat grupul vocal „Fox” cu care au dat
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ursul_si_vul_george_r_roca_1366994275.html [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
virtutea, decăderea cu demnitatea. Organizează orgii și chefuri, cutreieră mahalalele întunecoase și speluncile, dar întotdeauna păstrează o ținută rece, o mândrie aristocratică. Practică viciul cu demnitate, își satisfac patimile în mod lent, sunt desfrânați fără a cădea în trivialitate, beau țuică și șampanie, dar cu gesturi măsurate, pătrund în medii de corupție cu atitudini de rafinament aristocratic. Ei își presară chefurile cu visuri melodice, uneori privesc tăcuți, cu ochii rătăciți spre ținuturi îndepărtate. Pașadia este „jucător frumos, crai ahtiat, băutor măreț
MATEIU I. CARAGIALE-ROMANCIER de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 by http://confluente.ro/Mateiu_i_caragiale_romancier_ion_ionescu_bucovu_1364192922.html [Corola-blog/BlogPost/345437_a_346766]
-
toată țara să ureze Măriilor „La mulți ani!”. Ziua începea cu mersul la biserică, apoi cu întâlnirea din curte, sub bolta de viță, unde se punea masa: binecuvântată, copioasă. Se servea ciorbă de fasole, pâine de casă, must de mere, țuică de prune, pere zemoase și zmeură, toate din grădina bunicii. La masă cântam de la cântece de petrecere la cântări românești vechi, de suflet. Ascultate pe postul național de radio sau de televiziune, acele cântece ar fi părut devalorizate, banalizate, căci
LA SĂLIŞTE (POVESTIRI DIN VOLUMUL „DEPARTE DE ŢARA CU DOR”) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 by http://confluente.ro/Milena_munteanu_1402900096.html [Corola-blog/BlogPost/340916_a_342245]
-
apariția un adevărat șuvoi, pe măsură ce presai mai tare. Treverele erau date mai apoi la animale, să se bucure și ele de gustul mărului, chiar așa stors de sevă, plin însă de aromă. Mai ieșeam uneori la cules de prune pentru țuică. Ne învățasem să culegem pruna de jos, dar nu pe cea “înflorită”, căci amăra țuica. Totul făcea parte dintr-un tabiet, o rețetă de trai frumos și cumpătat. Nu la întâmplare, ci cu chiverniseală, cu băgare de seamă și recunoștiință
LA SĂLIŞTE (POVESTIRI DIN VOLUMUL „DEPARTE DE ŢARA CU DOR”) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 by http://confluente.ro/Milena_munteanu_1402900096.html [Corola-blog/BlogPost/340916_a_342245]