1,909 matches
-
puterea ca în Rusia". Părintele Henri-Dominique Lacordaire se autonumea în 1831 "pelerinul lui Dumnezeu și al libertății", prezentîndu-se în 1831 ca un "liberal nepocăit"9 în momentul lansării sale în politică, la Marsilia. Împreună cu alți adepți ai acestor teorii, ca abatele Gerbet, unul din stîlpii cotidianului L'Avenir sau Charles de Coux și bineînțeles Lamennais, Lacordaire a fondat în 1830 Agenția Generală pentru Apărarea Libertății Religioase; în noiembrie 1831, cînd a avut loc reprimarea din Polonia, ei au făcut apel la
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
un partid catolic format în jurul lui Montalembert, membru al Comisiei Superioare. De fapt, era vorba mai degrabă de un grup de presiune numit Comitetul pentru Apărarea Libertății Religioase, fondat în 1845 care, avîndu-i printre membrii săi pe Lacordaire și pe abatele Dupanloup, avea în vedere mai ales apărarea principiului libertății în învățămînt. Pentru prima dată catolicii se regrupau pentru a exercita o influență politică pe calea alegerilor: Comitetul a determinat, în 1846, alegerea a 146 deputați care s-au angajat să
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
în 1864, sistemul liberal și mai ales ateismul și materialismul, stigmatizîndu-le. În schimb, el propunea asociații muncitorești, intervenția statului, salariul minim, participarea muncitorilor la beneficii. El oferea o reflecție globală asupra societății și vedea în corporatism baza organizării societății. Apoi, abatele Adolph Kolping a activat în mediile populare, iar în cadrul Conferinței episcopilor de la Fulda din 1869, el a propus un program de lucru în avantajul muncitorilor. O școală austriacă era animată de baronul Karl von Vogelsand, convertit la catolicism de Ketteler
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
revistei Monatsschrift für christliche Sozial-Reform, Gesellschaftswissenschaft, volkswirtschaftliche und verwandte Fragen (1879), în care relua ideile episcopului de Mayence, condamna capitalismul și milita pentru reforma social-creștină. El a reușit să strîngă în jurul lui un grup deloc neglijabil din care făceau parte abatele Schindler, Karl Lueger, care trebuia să fie ales primar al Vienei în 1896, prințul Charles von Loewenstein care reunea grupul la reședința sa din Haid, între 1883 și 1888; el a publicat "tezele din Haid" în revista La Correspondance de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Léon al XIII-lea nu-și ascundea simpatia, să acționeze prin inițiative concrete și să dezvolte, să aprofundeze, să lărgească, să prelungească, să popularizeze discursul pontifical. Exemple privind aceste inițiative sînt activitățile desfășurate de părintele Léon Dehon 14 și de abatele Antoine Pottier. Democrația creștină, afirmă Jean-Marie Mayeur 15, se construiește plecînd de la "refuzul total al societății născute în urma Renașterii, Reformei și Revoluției, dominată de individualism și raționalism, de secularizarea statului, de știință și gîndire". Se schițează astfel, în mod clar
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Franceză, iar de Mun n-a acceptat Republica decît pentru a se supune papei și a rămas neîncrezător în ceea ce privește democrația. II Învățămintele anului 1848 Revoluțiile din 1789 și 1830 au încercat să lege libertatea și creștinismul de marile figuri ale abatelui Grigore și Lamennais, dar acestea erau izolate în cadrul unui curent general ostil Bisericii. În schimb, mișcările insurecționale de la 1848, cu revendicările lor naționale, sociale, democratice, se raportau la Evanghelie, iar preoțimea nu a trebuit să facă efortul de a binecuvînta
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a jucat un rol important în Adunarea Constituantă: Philippe Buchez a devenit președinte, guvernul era condus de Lamartine, iar Lamennais și Lacordaire făceau parte din Adunare, ca și Monseniorul Parisis. Ei erau sprijiniți de ziarul L'Ère nouvelle, fondat de abatele Maret cu sprijinul lui Ozanam, în efortul lor de a construi un viitor democratic și creștin. Prin părintele Lacordaire, care a preluat conducerea publicației, și Charles de Coux, vechi tovarăș al lui Lamennais la L'Avenir, ziarul al cărui prim
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și de demnitate umană care reiese din toate paginile, din toate preceptele, din toate tainele Evangheliei"2. În felul acesta, el prelua formularea lansată la Adunarea Națională din 13 septembrie 1848 de deputatul de Ariège, Frédéric Arnaud: "Creștinismul înseamnă democrație". Abatele Maret preconiza un Stat neutru în ceea ce privește religia, o garanție a libertății actului de credință, aducînd regimului laic o justificare teologică. Dincolo de această libertate, Biserica, spunea el, ar exercita o reală influență asupra societății fără să se lase înșelată de o
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Pastoret, Gayraud, Garnier, Dehon, Six. Descendenți ai legitimismului intransigent și social, ultramontani, mulți dintre ei trecuți prin Acțiunea Cercurilor, acești preoți tineri, născuți după 1850, s-au detașat treptat de cauza monarhiei. Cîțiva au intrat în Parlament, cum ar fi abatele Lemire, deputat de Hazebrouk între 1893-1928, sau abatele Gayraud. Numeroase scrieri traduc filosofia lor: părintele Léon Dehon, fondatorul congregației preoților de la Sacré-Coeur, preot al acțiunilor de la uzina din Val-des-Bois pe care o conducea Léon Harmel, a publicat Manualul social creștin
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
intransigent și social, ultramontani, mulți dintre ei trecuți prin Acțiunea Cercurilor, acești preoți tineri, născuți după 1850, s-au detașat treptat de cauza monarhiei. Cîțiva au intrat în Parlament, cum ar fi abatele Lemire, deputat de Hazebrouk între 1893-1928, sau abatele Gayraud. Numeroase scrieri traduc filosofia lor: părintele Léon Dehon, fondatorul congregației preoților de la Sacré-Coeur, preot al acțiunilor de la uzina din Val-des-Bois pe care o conducea Léon Harmel, a publicat Manualul social creștin în 1894 și un Catehism social în 1898
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
filosofia lor: părintele Léon Dehon, fondatorul congregației preoților de la Sacré-Coeur, preot al acțiunilor de la uzina din Val-des-Bois pe care o conducea Léon Harmel, a publicat Manualul social creștin în 1894 și un Catehism social în 1898, vulgarizînd astfel Rerum novarum; abatele Gayraud a publicat în 1899 Creștin-democrații. Doctrină și program, în care insista asupra aspectelor economice și sociale ale activității lor; Democrația și creștin-democrații, lucrarea din 1900 a abatelui Naudet, trebuie de asemenea menționată. Acestor lucrări trebuie să le adăugăm și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
în 1894 și un Catehism social în 1898, vulgarizînd astfel Rerum novarum; abatele Gayraud a publicat în 1899 Creștin-democrații. Doctrină și program, în care insista asupra aspectelor economice și sociale ale activității lor; Democrația și creștin-democrații, lucrarea din 1900 a abatelui Naudet, trebuie de asemenea menționată. Acestor lucrări trebuie să le adăugăm și o presă abundentă: Le Monde și La Justice sociale conduse de abatele Naudet; La Démocratie chrétienne, fondată în nord de abatele Paul Six și abatele Gaston Vanneufville în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
insista asupra aspectelor economice și sociale ale activității lor; Democrația și creștin-democrații, lucrarea din 1900 a abatelui Naudet, trebuie de asemenea menționată. Acestor lucrări trebuie să le adăugăm și o presă abundentă: Le Monde și La Justice sociale conduse de abatele Naudet; La Démocratie chrétienne, fondată în nord de abatele Paul Six și abatele Gaston Vanneufville în 1894, la care au colaborat majoritatea preoților democrați; Le peuple français al abatelui Garnier; La Quinzaine al laicului Georges Fonsegrive; L'Ouest-Eclair, fondat de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Democrația și creștin-democrații, lucrarea din 1900 a abatelui Naudet, trebuie de asemenea menționată. Acestor lucrări trebuie să le adăugăm și o presă abundentă: Le Monde și La Justice sociale conduse de abatele Naudet; La Démocratie chrétienne, fondată în nord de abatele Paul Six și abatele Gaston Vanneufville în 1894, la care au colaborat majoritatea preoților democrați; Le peuple français al abatelui Garnier; La Quinzaine al laicului Georges Fonsegrive; L'Ouest-Eclair, fondat de abatele Trochu și Emmanuel Desgrées du Loû, La Vie
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
din 1900 a abatelui Naudet, trebuie de asemenea menționată. Acestor lucrări trebuie să le adăugăm și o presă abundentă: Le Monde și La Justice sociale conduse de abatele Naudet; La Démocratie chrétienne, fondată în nord de abatele Paul Six și abatele Gaston Vanneufville în 1894, la care au colaborat majoritatea preoților democrați; Le peuple français al abatelui Garnier; La Quinzaine al laicului Georges Fonsegrive; L'Ouest-Eclair, fondat de abatele Trochu și Emmanuel Desgrées du Loû, La Vie catholique a abatelui Dabry
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
o presă abundentă: Le Monde și La Justice sociale conduse de abatele Naudet; La Démocratie chrétienne, fondată în nord de abatele Paul Six și abatele Gaston Vanneufville în 1894, la care au colaborat majoritatea preoților democrați; Le peuple français al abatelui Garnier; La Quinzaine al laicului Georges Fonsegrive; L'Ouest-Eclair, fondat de abatele Trochu și Emmanuel Desgrées du Loû, La Vie catholique a abatelui Dabry. Ei s-au lovit de violente ostilități, mai ales din partea catolicilor monarhiști, care îi numeau "cei
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Naudet; La Démocratie chrétienne, fondată în nord de abatele Paul Six și abatele Gaston Vanneufville în 1894, la care au colaborat majoritatea preoților democrați; Le peuple français al abatelui Garnier; La Quinzaine al laicului Georges Fonsegrive; L'Ouest-Eclair, fondat de abatele Trochu și Emmanuel Desgrées du Loû, La Vie catholique a abatelui Dabry. Ei s-au lovit de violente ostilități, mai ales din partea catolicilor monarhiști, care îi numeau "cei roșii", chiar comunarzi, în timp ce republicanii nu vedeau în ei decît niște clericali
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și abatele Gaston Vanneufville în 1894, la care au colaborat majoritatea preoților democrați; Le peuple français al abatelui Garnier; La Quinzaine al laicului Georges Fonsegrive; L'Ouest-Eclair, fondat de abatele Trochu și Emmanuel Desgrées du Loû, La Vie catholique a abatelui Dabry. Ei s-au lovit de violente ostilități, mai ales din partea catolicilor monarhiști, care îi numeau "cei roșii", chiar comunarzi, în timp ce republicanii nu vedeau în ei decît niște clericali. Congresele ecleziastice de la Reims și Bourges au fost o ocazie pentru
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
care simpatizase cu acest curent de idei, a trebuit să dispară, operele lui Lucien Laberthonnière au fost puse la index, iar ierarhiei Bisericii i s-a pretins un jurămînt antimodernist. În 1908, Sfîntul Oficiu a condamnat La Justice sociale a abatelui Naudet și La Vie catholique a abatelui Dabry. Or, această mișcare, care vroia, în numele creștinismului, să deschidă calea spre un angajament direct al laicilor în politică și în societate în ciuda indicațiilor date de conducerea Bisericii, care atrăgea un mare număr
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a trebuit să dispară, operele lui Lucien Laberthonnière au fost puse la index, iar ierarhiei Bisericii i s-a pretins un jurămînt antimodernist. În 1908, Sfîntul Oficiu a condamnat La Justice sociale a abatelui Naudet și La Vie catholique a abatelui Dabry. Or, această mișcare, care vroia, în numele creștinismului, să deschidă calea spre un angajament direct al laicilor în politică și în societate în ciuda indicațiilor date de conducerea Bisericii, care atrăgea un mare număr de tineri și chiar de seminariști și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
fondat o nouă revistă, La Democratie, și un partid (1912), Noua Republică, care nu afișa o etichetă creștină. Totuși, curentul creștin-democrat rămînea în fază embrionară, lovitura de la 25 august înăbușindu-l cu atît mai mult cu cît acesta era divizat, abatele Lemire animînd Federațiile republicanilor democrați; unul dintre responsabili, Paul Simon, fusese ales deputat la Brest în 1913. Experiențele creștin-democraților din Franța aveau în comun un slab ecou în țară, chiar dacă Sillon-ul se bucura de o largă răspîndire. Debușeul electoral a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
exista deja. Controlat de către conservatori, în sînul lui a apărut un curent creștin-democrat, unitatea partidului fiind cerută atît de Roma cît și de episcopi. Cu ocazia Congreselor de la Liège au fost apărate tezele progresiste susținute de Monseniorul Doutreloux și de abatele Pottier, figuri importante ale catolicismului social belgian, animatori ai "școlii de la Liège", care s-a desprins rapid de corporatismul tradițional, propunînd înlocuirea asociațiilor mixte patroni/muncitori cu organizații separate. După Rerum novarum, ea a interpretat în acest sens cuvîntul pontifical
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și Moravia, Monseniorul Jan Sramek, profesor la seminarul din Brno, a fondat în 1899 Partidul Social Creștin, care, în ciuda concurenței din partea Partidului Național Catolic Conservator, a avut 17 deputați la Viena în 1907; în Slovacia, care fusese reatașată coroanei Ungariei, abatele Hlinka crease o mișcare nu creștin-democrată, ci naționalistă, menită să apere identitatea slovacă, identificată cu catolicismul, în fața riscurilor maghiarizării. Aceasta i-a adus cîteva necazuri cu Biserica (el a fost suspendat după o campanie electorală tumultoasă din 1906) și cu
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Maffi, arhiepiscop de Pisa, pentru Giovanni Gronchi, fost președinte al Republicii Italiene; Monseniorul Endrici, arhiepiscop de Trento, pentru Alcide de Gasperi; părintele Fink, fost deputat al Partidului de Centru, pentru Helmut Kohl; Monseniorul Bentzler, benedictin ca și Monseniorul Schuster, fost abate la Maria-Laach, episcop de Metz, care l-a făcut pe Robert Schuman să descopere thomismul; fratele Médard, figură importantă a catolicismului alsacian, conducătorul unui cămin de studenți catolici, pentru Pierre Pflimlin, despre care fostul primar al Strasbourgului scria: "Imediat după
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
spun cei interesați, într-un partid neconfesional, acționînd ca un creștin, extrăgîndu-ți principiile acțiunii din creștinism. Asta nu înseamnă "să te folosești de enciclicile papei pentru a face din ele instrumente de propagandă electorală și programe pentru acțiunile politice", nota abatele Charles Journet în 1951, fiindcă "ar fi calea cea mai sigură de a greși atît față de Biserică cît și față de politică"15. Creștin-democrații au vegheat la separarea acestor domenii, avînd grijă să considere creștinismul ca pe o referință importantă din
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]