42,390 matches
-
ar mai cuveni poate subliniată, deloc ironic, o ultimă calitate a acestei cărți. E vorba despre contribuția ei reală la inițierea cititorului într-un alfabet al motivațiilor ascuns psihologice și al explorărilor nesimulate ale obscurului. Cititorul este pregătit astfel pentru abordări de natură să-l debaraseze de pasivitatea oricărei lecturi sfătos moralizatoare și să-l trezească din hipnoza părintească a atâtor recomandări în cascadă, lăsându-i loc în schimb pentru propriile constatări și pentru un spirit mai liber și mai critic
Cum să, cum să nu... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16765_a_18090]
-
basarabenilor puternice presiuni deformatoare, deopotrivă cu caracter etnic și cu caracter ideologic. Primele contacte dintre Basarabia și patria-mamă au prezentat un aspect sentimental, într-un cadru în care a predominat festivismul, manieră comodă de-a amîna ori de-a evita abordarea chestiunilor de fond. "Podurile de flori", expresii ale efuziunii populare, regizate, totuși, pînă la un punct, ca și întîlnirile scriitoricești la care s-ar fi pretins o luciditate activă, au rămas în atmosfera unei factice "sărbătoriri", a unui "picnic" folcloric
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
o întrebare, ori să propună o metodă, ci să descopere o subtilă punte de legătură între întrebări vechi, metode existente și uneori contradictorii, să reconcilieze răspunsuri și să propună nu atît o soluție propriu-zisă, cît mai curînd o cale de abordare a unor probleme care îi frămîntă în primul rînd pe filozofi, dar nu ne sînt complet străine nici nouă, muritorilor obișnuiți. Lecturile lui Martin sînt cu precădere empiriștii secolului XVII și XVIII, de care se dovedește la fel de apropiat în spirit
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
să descopere care sînt reperele contiguității și unității între persoane-stagiu nesimultane. Odată stabilite asemenea repere putem ști ce anume ține laolaltă mai multe persoane-stagiu așa încît ele să formeze un singur individ. Dificultățile metodologice cu care se confruntă adepții acestei abordări, numită teoria reidentificării (reidentific o persoană-stagiu ca fiind contiguă și/sau egală cu cea de dinaintea ei) provin din însăși ambiguitatea conceptelor folosite. Cît trebuie să dureze un stadiu pentru a putea stabili că avem de-a face cu o persoană-stagiu
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
o persoană-stagiu: un minut, o zi, un an? Și la urma urmelor, care este noțiunea primară cu care operăm, pe care ne bazăm raționamentul, aceea de persoană, sau cea de persoană-stagiu? În funcție de cum răspundem la aceste întrebări, putem susține o abordare reducționistă, de tipul celei preferate de Derek Parfit, în viziunea căruia nu există persoană, ci doar persoane-stagiu, sau o abordare non-reducționistă, care mizează totuși pe existența unui concept de persoană pe care își propune să îl definească ca reuniune de
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
care ne bazăm raționamentul, aceea de persoană, sau cea de persoană-stagiu? În funcție de cum răspundem la aceste întrebări, putem susține o abordare reducționistă, de tipul celei preferate de Derek Parfit, în viziunea căruia nu există persoană, ci doar persoane-stagiu, sau o abordare non-reducționistă, care mizează totuși pe existența unui concept de persoană pe care își propune să îl definească ca reuniune de persoane-stagii legate între ele printr-o strictă cauzalitate psihologică (John Perry). Nevoite însă să lucreze cu noțiunea de persoană-stagiu și
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
însă îi reduc pe cei trei la unul singur. Cine are dreptate și cine se înșală? Martin se străduiește în această carte nu atît să găsească adevărul, cît să scoată la lumină premizele fiecăruia dintre răspunsuri, precum și utilitatea unei asemenea abordări. Problema identității, definită în chip de continuitate în timp între mai multe persoane-stagiu, are la origini profunde implicații metafizice și religioase, ne spune Martin. Încă de la Platon, care credea în nemurirea sufletului ca substanță imaterială, gîndirea occidentală a șovăit să
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
de pagini (527, în prezenta ediție) autorul își califică încercarea gastro-literară drept "o trăsnaie". Acest gen de relaxare ludică constituie probabil unul dintre motivele importante pentru care scriitura mioriticului urmaș al lui Brillat-Savarin poate trece cu naturalețe drept una dintre abordările cele mai inspirate ale acestui subiect... alimentar. Un alt motiv, complementar, este din capul locului mai străveziu: Radu Anton Roman lasă impresia că știe într-adevăr, cu fiecare virgulă și papilă, despre ce vorbește. În încurcata rețea de rețete tradiționale
Cartea poftelor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16801_a_18126]
-
o analiză curățată de inerții critice. Observațiile cu adevărat interesante le găsim în analizele "pe text" ale studiului: "Cu prima lui poezie adresată unui public larg (avînd în vedere audiența "Familiei"), Eminescu propune un model propriu, deși încă timid, de abordare a feminității, anume preluarea opticii civile asupra ei și canalizarea acestei optici către ceremonial și dubitativ." Dan Mănucă este un excelent stilistician. însă, în studiul de față lipsa referințelor reduce relevanța acestui tip de analiză. Cititorul trebuie să decidă singur
Măștile criticii tradiționaliste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16822_a_18147]
-
politică, de Răzvan Codrescu - purtător al ștafetei de extremă dreaptă. în concluzie, nu căutați critică literară în această carte; citiți-o doar dacă vreți partizanat ideologic sau viciu de percepție aplicat unor oameni de cultură ce ar fi meritat o abordare dacă nu ceva mai nuanțată, atunci măcar una mai onestă. Răzvan Codrescu, De la Eminescu la Petre Țuțea, Editura Anastasia, Colecția Dreapta Europeană, București, 2000, f.p.
"Dreptăciuni" pseudocritice by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16840_a_18165]
-
pentru o hermeneutică a nostos-ului), romanul suedezului Eyvind Johnson (Răcoarea țărmurilor) și, inevitabil, Ulysses al lui Joyce. însă nici Biblia, nici Iosif și frații săi, nici Goethe, nici Război și pace sau Marin Preda cu Moromeții nu sunt ocoliți în abordările scriitorului orădean. Odiseea propriu-zisă face subiectul, în principal, al primului eseu (Cartea întoarcerilor), dar autorul revine, cum o va face și în cazul cărții lui Johnson, reluându-și ideile și dezvoltându-le dintr-un sentiment, mi se pare, al propriei
Ithaca by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16839_a_18164]
-
predarea limbii române, proces anunțat programatic de mulți ani, dar desfășurîndu-se lent avînd de luptat cu deprinderi didactice și formule tradiționale adînc înrădăcinate, pare a-și fi găsit, în sfîrșit, făgașul propice. Regîndirea programelor, dar și a materialului și a abordării metodologice, stimulată și de competiția manualelor alternative, începe să-și spună cuvîntul. Modernizarea procesului didactic în coordonatele impuse de dezideratul formativ, preocupare centrală în activitatea din ultimii ani a pedagogilor români, se manifestă, în măsură variabilă, la nivelul diferitelor "acte
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
tare pe semnatarul recenziei din "The Journal of Religion", pentru caracterul cu aer de New Criticism, chipurile, al demersului, într-o epocă a deconstrucției textuale. Bryan Rennie este însă de părere că de-construcția postmodernă (nu ca principiu metodologic de abordare a lui Eliade, ci principiu inclus în chiar sistemul de gîndire al acestuia) se află, mai ales la Eliade, într-o mutuală conexiune cu ideea de reconstrucție, de recreare ab initio, urmînd principiile unor structuri paradigmatice, într-o multitudine variată
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
nu le este accesibilă întreaga operă a gînditorului (formată din peste 1500 de cărți și articole, cum arată Mac Linscott Ricketts în prefață, excluzînd traduceri, republicări, precum și o serie de lucrări aflate în manuscris). Fără a-și asuma premisele unei abordări exhaustive a conceptelor operei eliadești, Rennie reconstituie configurația elementelor taxonomice esențiale - illud tempus, homo religiosus, hierofanie, coincidentia oppositorum, arhetip ș.a. Urmărind valorizările timpului arhaic și modern în diversele sale opere, autorul consideră concepția despre timp ca fiind la baza întregii
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
unei formațiuni disciplinare - științele umaniste - cu protagoniștii ei, pîrghii de putere, instituții, paradigme, concepte, habitudini. De asemenea, afiliațiile feministe ale Annettei Kolodny stau, probabil, la originea stilului argumentativ al textului ei: accentuat, dar nu agresivă ori trivial intimist, personalizat în abordare și adresare. Începînd cu prefața cărții, declarată cumva emfatic (pentru că ar putea părea futilă precizarea) drept sinceră, Kolodny își narează experiența de decan al unui important departament universitar cu veritabil pathos, în sensul pe care anticii îl confereau termenului. Detaliile
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
perspective diacronice, adică două amendamente: descoperirea unei consecvențe noiciene în ceea ce privește tratamentul literarului, operație care se opune "fugii după context" practicate de majoritatea analiștilor, interesați aproape exclusiv de scopul urmărit de grupul de la Păltiniș în încercarea de marginalizare a literarului. Următoarea abordare diacronică îi e consacrată lui Pleșu și poate fi astfel catalogată deoarece presupune reevaluarea scrierilor acestuia, considerate ca "iradieri" ale centrului reprezentat de Minima moralia. Și în cazul lui Liiceanu, Ștefan Borbely face exegeză împotriva curentului, accentuând tocmai caracterul de
Lupus in Fabula by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16875_a_18200]
-
un corpus masiv de incidente istorice, biografii, studii cronologice, de dezvoltări naționale". Multe ar mai putea fi notate pe marginea comunicărilor lui Iorga incluse în această monumentală carte. Dar spațiul e mereu limitat și de aceea, neprielnic multor și diversificate abordări. De aceea mă mulțumesc să subliniez opinia d-lui Andrei Pippidi potrivit căreia această carte (culegere, la urma urmei) care este Generalități... oferă, din plin, cheia înțelegerii locului ce i se cuvine lui N. Iorga în dezvoltarea istoriografiei nu numai
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
că a i se oferi celui ce răsfoiește un volum termenii considerați importanți de o instanță exterioară e neproductiv și pentru carte și pentru cititor. La fel de discutabile sunt scurtele ieșiri împotriva, de exemplu, condiției de cvasi-disidentă a Elenei Ștefoi, și abordările poetelor, abordări pe care le suspectez de oarece sexism. în rest, cronicile lui T. Coșovei nu sunt altceva decât notații ale unui poet pe marginea scrierilor altor poeți, jocuri plăcute de cuvinte ale unui cititor avid de poezie, ce i-
Un poet despre poeți by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16909_a_18234]
-
i se oferi celui ce răsfoiește un volum termenii considerați importanți de o instanță exterioară e neproductiv și pentru carte și pentru cititor. La fel de discutabile sunt scurtele ieșiri împotriva, de exemplu, condiției de cvasi-disidentă a Elenei Ștefoi, și abordările poetelor, abordări pe care le suspectez de oarece sexism. în rest, cronicile lui T. Coșovei nu sunt altceva decât notații ale unui poet pe marginea scrierilor altor poeți, jocuri plăcute de cuvinte ale unui cititor avid de poezie, ce i-a acaparat
Un poet despre poeți by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16909_a_18234]
-
a unității europene ce vine să-i ia locul nu poate naște decât ironie. Acestea nu sunt însă decât unele dintre temele imaginarului abordate de cunoscutul istoric român în ultima sa apariție de la Humanitas; ele au făcut deja subiectul unor abordări mai amănunțite: alteritatea (Entre l'Ange et la Bête. Le mythe de l'Homme différent de L'Antiquité è nos jours), milenarismele și apocalipsul (Sfârșitul lumii. O istorie fără sfârșit), spațiul cosmic (L'Exploration imaginaire de l'espace), imaginarul istoric
Jocul cu imaginarul by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16966_a_18291]
-
în imaginarul contemporan), religiile politice și contramiturile își dau întâlnire în această carte fără însă a-și epuiza potențialul de interes. Și aceasta pentru că autorul nu-și propune să dea o istorie propriu-zisă a imaginarului, ci un argument în favoarea unor abordări cât mai sistematizate în domeniu, o tot mai întinsă recunoaștere internațională. Editura Humanitas, cea care a mai publicat până acum o parte dintre lucrările lui Lucian Boia, își dovedește și de data aceasta excelența, în primul rând prin inițiativa sa
Jocul cu imaginarul by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16966_a_18291]
-
mai ales la cei mici, e necesară), cît în absolutizare. Lumea modernă este relativă și pluralistă. Acest patriotism bazat pe excludere și pe unicități este incompatibil cu dorința de integrare europeană și de cooperare cu vecinii. El provine din aceeași abordare mistică și tradiționalistă a temei, în care iubirea de țară este mai degrabă o chestiune de consangvinitate decît una de civism, mai mult una de specific local decît una de participare la o istorie comună. Ar mai fi de făcut
Ce fel de patriotism cultivă școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16976_a_18301]
-
începînd cu alcătuirea juriului - criticul Cristina Modreanu, dr. ing. Elena Ionescu, scenograful Helmut Stürmer, prof. dr. Calvin McClinton și regizorul Alexa Visarion - și pînă la orientarea spectatorului. Prof. univ. dr. Odette Blumenfeld și Tom Erskine au sugerat interesante unghiuri de abordare teoretică, dar și practică a ofertei repertoriale referindu-se la ""Celălalt" în dramaturgia americană" și respectiv "Corespondențele teatru-film". Dacă din motive obiective nu a fost posibilă "prezența" lui Sam Shepard mediată de lectura textului său True West, în schimb Little
Descoperind AMERICI cu Andrei Șerban by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16988_a_18313]
-
Negrici! Lucrarea O istorie a literaturii române a lui Ion Rotaru a ajuns la volumul 5, care nu este și ultimul. Autorul scrie zelos și nu se mai poate opri. Pierderea de sub control a dimensiunilor lucrării s-a produs odată cu abordarea perioadei postbelice. Motivul - explică Ion Rotaru într-o derutantă introducere - îl constituie cantitatea covârșitoare a cărților de literatură (poezie, mai ales poezie, proză, dramaturgie, memorialistică, eseistică sau/și critică) apărute în acest răstimp șperioada de după război, n.n.ț și continuând
Ceva care seamănă cu o istorie a literaturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16996_a_18321]
-
comentarii ale sale. În CURENTUL, Tia Șerbănescu a publicat un bref antologic spunând exact ceea ce era de spus: că atunci când au pe cine, alegătorii se duc să voteze, idee în care se întâlnește cu Cristian Tudor Popescu, cu diferențele de abordare și de limbaj știute. Emoționați probabil de alegerile locale, autorii subiectului de limba română pentru capacitate, au încurcat Vizită cu Dl Goe, ceea ce pentru un elev ar fi echivalat cu pierderea examenului. Pentru autorii acestei enormități, ea a fost taxată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16991_a_18316]