1,587 matches
-
actual, neschimbat din 1792. Interiorul bisericii este format dintr-un naos și două nave laterale care au păstrat vechea structură gotică. Capelele laterale au fost adăugate mai târziu. Edificiul oferă impresia unei clădiri tridimensionale solide, în ciuda înălțimii reduse a bisericii. Absida poligonală a fost înlocuit în secolul al XIV-lea (1327-1340) de către un altar în stil gotic timpuriu. Capelele atașate altarului central și celui nordic au fost reamenajate în stil baroc. Basoreliefurile din stuc în capela altarului centrale au fost executate
Biserica Sfântul Mihail din Viena () [Corola-website/Science/328663_a_329992]
-
Alexandru Lapedatu. În 1975 întreaga biserică a fost pictată (500 mp) în stil neobizantin, tehnica tempera, de către Titorenco Roman Simion din București. În 9 noiembrie 1980 a fost resfințită de arhiepiscopul Teofil Herineanu. Planul este răsăritean, navă dreptunghiulară cu două abside laterale care împreună cu altarul dau planului forma de cruce, biserica are o suprafață de 184 mp (8x23 m). Centrului de Inițiere a Străjii Țării din Predeal a cumpărat această biserică în anul 1939.În urma bombardamentelor din timpul celui de-al
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
se află decorații sculpturale. Pe baza pătrată se află un alt rând de firide. Pronaosul este luminat de câte două ferestre cu boltă semicirculară pe fiecare parte. În pronaos se află și un balcon pentru cor. Naosul bisericii are două abside largi și este luminat de câte o fereastră plasată pe abside. Deasupra naosului se află o turlă octogonală mare, luminată de opt ferestre mari, terminate în arc. Ea se află așezată pe trei baze: una pătrată și două stelate, fiecare
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
rând de firide. Pronaosul este luminat de câte două ferestre cu boltă semicirculară pe fiecare parte. În pronaos se află și un balcon pentru cor. Naosul bisericii are două abside largi și este luminat de câte o fereastră plasată pe abside. Deasupra naosului se află o turlă octogonală mare, luminată de opt ferestre mari, terminate în arc. Ea se află așezată pe trei baze: una pătrată și două stelate, fiecare având firide. Deasupra ferestrelor se află trei rânduri de firide, între
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
arc. Ea se află așezată pe trei baze: una pătrată și două stelate, fiecare având firide. Deasupra ferestrelor se află trei rânduri de firide, între care se află decorații bogate. Altarul este spațios, fiind luminat de 3 ferestre (une pa absidă și alte două pe lateral). Catapeteasma este confecționată din lemn de stejar și tei. Pe fațada exterioară a bisericii se află motive ornamentale turnate din praf de marmură, ciment alb și armătură de fier-beton, care le imită pe cele de la
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
erau inițial boltite în cruce, iar arcul triumfal semicircular a fost transformat în arc frânt odată cu boltirea navei. Colaterala estică are un frumos portal cu ambrazură cu arc trilobat în stil gotic târziu. Corul păstrează bolta inițială în cruce, iar absida o semicalotă. La început, corul era flancat de două capele cisterciene menite rugăciunii călugărilor, dar în secolul al XV-lea capela nordică a fost transformată în sacristie. Aceasta este boltită în leagăn cu penetrații și nervuri din teracotă. Bolta urcă
Hărman, Brașov () [Corola-website/Science/300946_a_302275]
-
războiul de țesut era indispensabil în fiecare gospodărie. Comună este străbătuta de trei drumuri județene: Ca și în alte localități de pe Valea Hârtibaciului, biserica ridicată în secolul al XIII-lea a fost o bazilica romanica din piatră cu corul pătrat, absida semicirculara și trei nave, cele laterale fiind închise dreptunghiular. Turnul era prevăzut cu o tribuna ce se deschidea spre navă centrală. În jurul anului 1500 s-au întreprins lucrări de fortificare a bisericii, în cursul cărora clopotnița a devenit turn de
Biserica fortificată din Chirpăr () [Corola-website/Science/324012_a_325341]
-
doar cu trei ani inainte. O dată cu acordarea indulgenței papale din 1390 este foarte probabil să fi început construirea bisericii - sală. Biserica este lungă și îngustă, ea fiind înconjurată de zece contraforți ridicați special pentru sprijinirea pereților sălii. De asemenea, colțurile absidei de formă pentagonală sunt întăriți de contraforți. Spațiul lăsat de către doi contraforți ai peretelui nordic al corului a permis construirea unei sacristii boltite ce are două travee cu nervuri de teracotă din care, astăzi, se mai păstrează doar câteva fragmente
Biserica fortificată din Valchid () [Corola-website/Science/326838_a_328167]
-
ce poartă hramul Sfinții Arhangheli, a fost înălțată în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, luând locul, pe dealul de deasupra Crișului, lăcașului anterior. A fost model în ceea ce privește forma de plan, pentru noua ctitorie, dreptunghiulară, cu absida nedecroșată în prelungirea navei, formă căreia i-a dat dimensiunile cerute de sporul demografic al veacului. Spre sfârșitul secolului trecut, spațiul a fost alungit spre vest, probabil tot atunci s-au tencuit pereții, ascunzându-se aspectul plastic al bârnelor, al
Biserica de lemn din Ociu () [Corola-website/Science/316821_a_318150]
-
Medalia de Aur”. La sud-vest de clădirea bisericii se află un turn-clopotniță cu un etaj. Biserica "Sf. Dimitrie” din Călmățui este construită din cărămidă, având formă de cruce și cu două turle octogonale (una deasupra pronaosului și alta deasupra naosului). Absidele laterale au formă pentagonală. Pardoseala bisericii se află la 0,45 m sub nivelul suprafeței solului. Interiorul lăcașului de cult este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-o tindă joasă, de dimensiuni
Biserica Sfântul Dimitrie din Călmățui () [Corola-website/Science/323996_a_325325]
-
mai vechi din perioada La - Tène, așezare care a fost localizată exact pe dealul unde a fost ridicată biserica Sf. Mihail. Spre sfârșitul secolului al XII-lea începe să se ridice o biserică romanică scurtă, cu trei nave, corp pătrat, absidă semicirculară, absidiole în partea de est a navelor laterale și cu două turnuri proiectate în partea de vest a colateralelor, care n-au mai fost realizate decât parțial. Acest edificiu se află situat pe vârful stâncos al dealului, deal care
Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara () [Corola-website/Science/323818_a_325147]
-
amprentă pătrată pe care se sprijină câte două arce cu deschidere semicirculară ("arce în plin cintru"). Nava este iluminată cu ajutorul unor ferestre strâmte semicirculare și este acoperită de către o șarpantă aparentă, Navele laterale au bolți semicilindrice iar cele două absidiole (abside mai mici) aflate în partea terminală estică a colateralelor, sunt acoperite cu niște semicalote. Bazilica are un cor pătrat ce este boltit pe arce frânte în timp ce o semicalotă acoperă absida principală semicirculară. Pe peretele sudic al corului se regăsește o
Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara () [Corola-website/Science/323818_a_325147]
-
aparentă, Navele laterale au bolți semicilindrice iar cele două absidiole (abside mai mici) aflate în partea terminală estică a colateralelor, sunt acoperite cu niște semicalote. Bazilica are un cor pătrat ce este boltit pe arce frânte în timp ce o semicalotă acoperă absida principală semicirculară. Pe peretele sudic al corului se regăsește o ușă, în prezent zidită, pe care privirea descoperă urme de pictură murală. Cu toate că altarul bisericii a fost demontat, se mai păstrează un fragment sculptat din nișa centrală, fragment datat din
Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara () [Corola-website/Science/323818_a_325147]
-
mai scunde decât celelalte încăperi. La partea superioară a pronaosului se află cafasul, unde se ajunge prin urcarea unei scări aflate într-o nișă din zidul nordic. Deasupra pronaosului se află o turlă clopotniță cu acoperiș în formă de bulb. Absida altarului are formă semicirculară și este decroșată față de restul construcției. Biserica nu este pictată în interior. Singurele porțiuni pictate sunt pe cupola naosului și pe pandantivii cupolei. Pereții interiori sunt văruiți în culoarea albă. Iconostasul bisericii este vechi.
Biserica Sfântul Nicolae din Poieni () [Corola-website/Science/318882_a_320211]
-
și înfrumusețare a Bisericii. Resfințirea Bisericii s-a făcut de Î.P.S.Dr. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ MITROPOLITUL ARDEALULUI și de P.S. VISARION RĂȘINĂREANUL anul 1998. Pentru toate lui Dumnezeu laudă"". Biserica din Groapă este o biserică-sală (formată dintr-un singur corp) cu absidă semicirculară și cu un turn cu trei nivele deasupra pridvorului. Ea are fațade simple, singurele elemnete decorative fiind pilaștrii cu capiteluri dorice. Accesul în lăcașul de cult se face printr-un pridvor deasupra căruia se înalță turnul clopotniță. Interiorul bisericii
Biserica din Groapă din Sibiu () [Corola-website/Science/324036_a_325365]
-
acest prilej, s-a restaurat și biserica din cimitir. Biserica din cimitir are formă de navă, cu un pridvor deschis de formă poligonală. Pridvorul este mărginit spre vest de cinci arcade sprijinite pe patru stâlpi cu capiteluri simple de zid. Absida altarului are formă semicirculară și este sprijinită de un picior de contrafort aflat pe axa altarului. Fațada este împărțită în două registre de un brâu format din cărămizi. În interior, biserica este compartimentată în trei încăperi: pridvor deschis, naos și
Biserica Dragomirna Mică () [Corola-website/Science/325435_a_326764]
-
planul simplu, treflat, caracteristic multora dintre monumentele bisericești înălțate în vremea lui Ștefan cel Mare și Petru Rareș. Materialul de construcție folosit a fost piatra brută la zidurile drepte și la soclu și cărămida la conturarea ferestrelor și a ocnițelor. Absidele laterale și absida altarului au câte cinci firide mari, desupra cărora se află un șir de ocnițe care înconjoară biserica ca un brâu. Firidele și ocnițele se regăsesc și la turla aflată deasupra naosului. În interior, se constată eliminarea zidului
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
caracteristic multora dintre monumentele bisericești înălțate în vremea lui Ștefan cel Mare și Petru Rareș. Materialul de construcție folosit a fost piatra brută la zidurile drepte și la soclu și cărămida la conturarea ferestrelor și a ocnițelor. Absidele laterale și absida altarului au câte cinci firide mari, desupra cărora se află un șir de ocnițe care înconjoară biserica ca un brâu. Firidele și ocnițele se regăsesc și la turla aflată deasupra naosului. În interior, se constată eliminarea zidului despărțitor dintre pronaos
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
scene de pictură interioară s-au scos la iveală o pictură de un mare rafinament estetic. Sfinții militari sunt reprezentați în posturi marțiale. Sorin Ulea a remarcat o scenă interioară, din primul registru al picturii murale, plasată la vest de absida sudică, în care Maica Domnului cu pruncul Iisus în brațe este înconjurată de arhanghelii Gavril și Mihail într-o poziție de adorare. Arhanghelul Mihail are ochii ridicați spre cer și colțurile gurii coborâte, transmițând o stare de ușoară tristețe, cu
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
văd și astăzi în satul Jupa, în județul Timiș) Din sec al XIII-lea s-au păstrat o biserică la Densuș (1280) construită din piatră și cărămidă, cu formă dreptunghiulară, pe locul unui sanctuar daco-roman, despărțită în pronaos, naos și absida altarului și două resturi de bisericuțe, la Turnu Severin La Gurasada, județul Hunedoara, există o biserică zidită din piatră, finalizată în secolul al XIII-lea, cu hramul „Arhanghelul Mihail” dar începută în secolele X - XI . La Streisângiorgiu în județul Hunedoara
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: AB-II-m-B-00207. Biserica din Cojocani a fost înălțată în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în locul unui alt lăcaș de lemn incendiat. Are un plan simplu, dreptunghiular, cu absida poligonală, cu cinci laturi. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, nava a fost mărită spre vest.În secolul al XIX-lea, pe latura de sud a fost adăugată o prispă, cu stâlpi ciopliți, iar în 1939 un pridvor.Învelitoarea de
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
XVIII-lea, nava a fost mărită spre vest.În secolul al XIX-lea, pe latura de sud a fost adăugată o prispă, cu stâlpi ciopliți, iar în 1939 un pridvor.Învelitoarea de șiță a fost înlocuită cu țiglă, iar pereții absidei și ai navei au fost tencuiți la exterior, consolele a căror profiluri sugerează capul de cal fiind protejate. Pictura originală care a împodobit pereții lăcașului, realizată între 1769-1771 de Gheorghe Zugravul din Rășinari și de Crăciun Zugravul, se mai păstrează
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
fost tencuiți la exterior, consolele a căror profiluri sugerează capul de cal fiind protejate. Pictura originală care a împodobit pereții lăcașului, realizată între 1769-1771 de Gheorghe Zugravul din Rășinari și de Crăciun Zugravul, se mai păstrează în naos și în absidă. Tipul de plan al bisericii este cel dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală cu cinci laturi. Prispa, de pe latura sud, cu stâlpii ușor ciopliți, a fost adăugată în secolul al XIX-lea, iar prodvorul în 1939. Învelitoarea de șiță a fost
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
de cal fiind protejate. Pictura originală care a împodobit pereții lăcașului, realizată între 1769-1771 de Gheorghe Zugravul din Rășinari și de Crăciun Zugravul, se mai păstrează în naos și în absidă. Tipul de plan al bisericii este cel dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală cu cinci laturi. Prispa, de pe latura sud, cu stâlpii ușor ciopliți, a fost adăugată în secolul al XIX-lea, iar prodvorul în 1939. Învelitoarea de șiță a fost înlocuită cu țiglă, modificându-se și șarpanta. Pereții absidei, ca
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
cu absida decroșată, poligonală cu cinci laturi. Prispa, de pe latura sud, cu stâlpii ușor ciopliți, a fost adăugată în secolul al XIX-lea, iar prodvorul în 1939. Învelitoarea de șiță a fost înlocuită cu țiglă, modificându-se și șarpanta. Pereții absidei, ca și cel de nord al navei au fost tentuiți iar cel de vest îmbrăcat cu șiță. Au fost protejate consolele, a căror profiluri sugerează “capul de cal”. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, începutul celui următor, nava a fost
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]