1,588 matches
-
susține absida altarului. Absidele laterale sunt pentagonale și încadrate de câte două contraforturi, iar absida altarului este heptagonală. Absidele sunt împodobite cu arcade oarbe, având deasupra lor două rânduri de ocnițe (mari și mici). Ocnițele mari se întind de la o absidă laterală la celalaltă, pe când ocnițele mici se prelungesc până în dreptul pridvorului. Acoperișul bisericii este din șindrilă și a avut două boltituri mici la capete. Ulterior, acoperișul a fost înălțat, boltiturile au fost suprimate, acoperișul turlei a fost făcut țuguiat (anterior
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
prin patru ferestre în stil gotic (câte două pe pereții de nord și de sud). Încăperea mormintelor are o boltă semicilindrică și este luminată prin două ferestre dreptunghiulare (una pe peretele nordic și una pe cel sudic). Naosul are două abside semicirculare în interior și pentagonale la exterior. În fiecare absidă laterală se află o fereastră dreptunghiulară (de dimensiuni egale cu cele din încăperea mormintelor). Deasupra naosului se înalță turla cilindrică în interior și octogonală la exterior. Absida altarului este decroșată
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
de nord și de sud). Încăperea mormintelor are o boltă semicilindrică și este luminată prin două ferestre dreptunghiulare (una pe peretele nordic și una pe cel sudic). Naosul are două abside semicirculare în interior și pentagonale la exterior. În fiecare absidă laterală se află o fereastră dreptunghiulară (de dimensiuni egale cu cele din încăperea mormintelor). Deasupra naosului se înalță turla cilindrică în interior și octogonală la exterior. Absida altarului este decroșată față de restul construcției, existând cele două nișe (proscomidiarul - la nord
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
Naosul are două abside semicirculare în interior și pentagonale la exterior. În fiecare absidă laterală se află o fereastră dreptunghiulară (de dimensiuni egale cu cele din încăperea mormintelor). Deasupra naosului se înalță turla cilindrică în interior și octogonală la exterior. Absida altarului este decroșată față de restul construcției, existând cele două nișe (proscomidiarul - la nord și diaconiconul - la sud). În axul absidei se află o fereastră dreptunghiulară identică cu cele din naos și încăperea mormintelor. Biserica a fost pictată în frescă în
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
de dimensiuni egale cu cele din încăperea mormintelor). Deasupra naosului se înalță turla cilindrică în interior și octogonală la exterior. Absida altarului este decroșată față de restul construcției, existând cele două nișe (proscomidiarul - la nord și diaconiconul - la sud). În axul absidei se află o fereastră dreptunghiulară identică cu cele din naos și încăperea mormintelor. Biserica a fost pictată în frescă în stil bizantin atât în interior, cât și în exterior. Numele meșterilor nu se cunosc. Picturile din interior datează din vremea
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
romanic (sec. al XIII-lea), specific bisericilor din nordul Italiei, din cărămidă aparentă (exterior și interior), cu acoperiș din olane turcești, la început, acum țiglă. DIMENSIUNI: lungime - 25 m; lățime - 14 m; înălțime - 16 m; campanila (turnul), înălțime - 32 m; absida bisericii, la interior - 7 m; rozasa (rozeta), diametru - 5 m. BAZILICA are trei navate, cu empore pe navele laterale; pe crucieră se ridică cupola, hexagonală la exterior, cu interiorul circular având un diametru de 7 m. CTITORUL Bazilicii „Sfântul Anton
Biserica Sfântul Anton de Padova din Constanța () [Corola-website/Science/309355_a_310684]
-
din acel an a fost probabil mult mai amplă, tot atunci pe latura de sud a bisericii construindu-se o prispă, cu stâlpi masivi, cu secțiune poligonală. Sub aspectul trăsăturilor, biserica de lemn din Chendrea avea un plan dreptunghiular cu absida pătrată. Butea bisericii era împărțită în încăperile obișnuite. Deasupra pronaosului și parțial deasupra naosului se afla cafasul(corul), loc în care tinerii stăteau în timpul slujbei. Tavanul pronaosului era tăvănit și se sprijinea pe o grindă sculptată în formă de valuri
Biserica de lemn din Chendrea () [Corola-website/Science/310414_a_311743]
-
din Noul și Vechiu Testament dar și de reprezentarea morții sub forma unui schelet uman cu coasă. În naos și pe bolta cilindrică ce îl acoperea erau pictate scede din Patimile Domnului Nostru Isus Cristos dar și scene din Vechiul Testament. Absida altarului era separată de naos prin iconostas. Altarul era foarte mic și avea tavanul drept. Turnul-clopotniță, așezat peste pronaos era scund și se termina cu o fleșă ascuțită. Iluminatul natural în biserică se făcea prin cele câteva mici ferestre pe
Biserica de lemn din Chendrea () [Corola-website/Science/310414_a_311743]
-
fost stabilită în urma săpăturilor arheologice din 1976, precum și a altora, de dată mai recentă (2003-2004). Construcția realizată din piatră nefasonată legată cu mortark are un plan dreptunghiular (lățime: 7,5 m în interior și 10 m în exterior), prezentând o absidă pentagonală și contraforți dreptunghiulari în exterior. Aceștia susțineau o boltă în cruce pe ogive. Fundațiile măsoară 1,30 - 1,40 m grosime, iar construcția în ansamblu prezintă similitudini cu cele de tip cistercian de la Cârța și din Bartolomeu. Acest fapt
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
capela și construcțiile anexe sunt dărâmate, peste fundațiile ei fiind construite școala elementară și internatul studenților. Astfel, zidul de nord al capelei coincide cu fundația școlii (iar astăzi a clădirii edificate pe același loc între 1786 și 1793), iar zona absidei a fost ocolită prin arce de descărcare. De asemenea, osemintele aflate în acel loc au fost înhumate la loc în interiorul capelei și în cripte construite în ziduri la subsolul noilor construcții. Ele au fost regăsite în urma săpăturilor arheologice din 2003-2004
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
ceremonie de către Papă. De obicei are un plan longitudinal organizat în mai multe nave. Numele provine din termenul latin "basilica" și din cel grecesc "βασιλικὴ στοά" (tribunalul regelui). În Roma antică bazilica era un edificiu public în formă longitudinală cu abside, adiacent unui forum. Forma bazilicală a fost preluată și readaptată de primii creștini pentru construirea propriilor lăcașuri de cult. Este o biserică ortodoxă de mici dimensiuni. Paraclisele se regăsesc în special în mănăstiri. Este o biserică de mici dimensiuni sau
Biserică (edificiu) () [Corola-website/Science/306006_a_307335]
-
intrare. Este un spațiu acoperit în exteriorul sau în interiorul bisericii, situat pe partea de apus, care precede naosul. Este spațiul principal al bisericii, în care se desfășoară activitatea religioasă. În tradiția ortodoxă stranele reprezintă spațiile destinate cântăreților (psalților), situate în absidele de nord și de sud ale bisericii. Stranele sunt incluse în încăperea naosului. Este un perete compus din icoane și uși, prin care slujitorii bisericii (preoți și diaconi) au acces la altar. Iconostasul este un element caracteristic și nelipsit în
Biserică (edificiu) () [Corola-website/Science/306006_a_307335]
-
Este un spațiu subteran specific arhitecturii medievale situat de obicei sub prezbiteriu. În criptă se păstrează relicvele, obiectele prețioase de cult sau arhivele. Cripta poate avea și funcția de capelă. Este o galerie care înconjoară altarul. Sunt spații semicirculare. În abside, în tradiția ortodoxă, se află altarul și stranele. Calotele, cu formă de semi-cupolă, constituie acoperământul absidelor. Este un element structural arcuit care constituie acoperământul navelor. Două bolți intersectate în mod perpendicular formează o boltă în cruce. Este un element structural
Biserică (edificiu) () [Corola-website/Science/306006_a_307335]
-
relicvele, obiectele prețioase de cult sau arhivele. Cripta poate avea și funcția de capelă. Este o galerie care înconjoară altarul. Sunt spații semicirculare. În abside, în tradiția ortodoxă, se află altarul și stranele. Calotele, cu formă de semi-cupolă, constituie acoperământul absidelor. Este un element structural arcuit care constituie acoperământul navelor. Două bolți intersectate în mod perpendicular formează o boltă în cruce. Este un element structural exterior din zidărie al cărui rol este contraîmpingerea bolților sau arcadelor interioare, sporind rezistența zidurilor. Este
Biserică (edificiu) () [Corola-website/Science/306006_a_307335]
-
și clopotniță, cu trei etaje). Deasupra naosului se află o altă turlă înaltă, aceasta fiind înconjurată de 4 turle mici (câte două pe lateralele pronaosului și pe lateralele naosului). Cea de-a șaptea turlă se află deasupra altarului. Edificiul are absidele naosului drepte (încadrate de câte două turle pe fiecare parte) și o absidă a altarului semicirculară. În biserică se poate intra de pe trei laturi: pe latura vestică intră femeile, pe latura sudică intră bărbații, pe când intrarea de pe latura nordică este
Biserica lipovenească din Iași () [Corola-website/Science/306262_a_307591]
-
aceasta fiind înconjurată de 4 turle mici (câte două pe lateralele pronaosului și pe lateralele naosului). Cea de-a șaptea turlă se află deasupra altarului. Edificiul are absidele naosului drepte (încadrate de câte două turle pe fiecare parte) și o absidă a altarului semicirculară. În biserică se poate intra de pe trei laturi: pe latura vestică intră femeile, pe latura sudică intră bărbații, pe când intrarea de pe latura nordică este folosită doar la ocazii speciale. În curtea bisericii, lângă peretele altarului, se află
Biserica lipovenească din Iași () [Corola-website/Science/306262_a_307591]
-
-se astfel un spațiu semideschis ce apare pentru prima dată în arhitectura moldovenească. Această nișă exterioară de pe fațada vestică constituia, se pare, lăcașul clopotelor. Intrarea este poziționată pe partea laterală sudică a construcției. În interior, biserica are un plan fals-trilobat, absidele fiind două nișe arcuite în grosimea zidurilor laterale. Meșterii hatmanului Arbore au realizat pereți drepți, cu imense suprafețe netede, au introdus calote în naos și pronaos, eliminând semicilindrul inițial. Arcadele joase, fără spirale, pantele și sistemul de arce moldovenești conferă
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
Mănăstirea Humor. Cele mai bine păstrate picturi murale sunt cele de pe fațada sudică. Înspre vest, intrarea în biserică se face printr-un pridvor cu cinci arcade: trei se deschid spre vest și câte una spre nord și sud. Cele trei abside exterioare - una la altarului și două ale naosului sunt împodobite cu picturi reprezentând scena rugăciunii tuturor sfinților, cărora li se alătură imaginile reprezentanților culturii clasice: Pitagora, Platon, Aristotel și Sofocle, considerați precursori ai creștinismului.Voievodul Petru Rareș, iubitor de artă
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
München pentru a realiza o zugrăveală provizorie într-o culoare gălbuie. Pereții interiori au fost zugrăviți cu motive ornamentale românești (romburi cu cruci în mijloc) pe pereții superiori ai naosului, cu panouri dreptunghiulare cu o cruce mare în mijloc (în absidele din fața altarului) sau cu motive în formă de steluțe pe un fond gălbui (în arcada din fața altarului și în conca altarului). Pictarea catedralei a fost extinsă și terminată abia în perioada păstoririi mitropolitului Nicolae Colan (1957-1967), când pictorul bănățean Anastase
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
un fond gălbui (în arcada din fața altarului și în conca altarului). Pictarea catedralei a fost extinsă și terminată abia în perioada păstoririi mitropolitului Nicolae Colan (1957-1967), când pictorul bănățean Anastase Demian a pictat locurile rămase libere deasupra altarului și în absidele laterale, renunțând ulterior din motiv de boală. Apoi a fost angajat pictorul Iosif Keber din Târgu Jiu care a definitivat pictura catedralei. Serbările prilejuite de sfințirea catedralei au început cu ședința festivă a sinodului arhidiecezan, convocat în sesiune extraordinară la
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
adică câte o clasă de 28 locuri în limbile română, respectiv maghiară. Hramul bisericii este „Înălțarea Sfintei Cruci” (14 septembrie). Biserica dispune de o singură navă, având un transept scurt cu două turnuri amplasate simetric la capătul acestuia și o absidă boltită în trei pânze. Fațada bisericii și turnul elansat contrastează cu volumele masive ale clădirilor laterale. Contraforturile de la baza turnului au și o funcție estetică, conferind turnului un aspect inedit, cu linii curbe și lungi. Turnul este prevăzut în partea
Liceul Piarist din Timișoara () [Corola-website/Science/313023_a_314352]
-
ansamblu în stil eclectic. Coridoarele de legătură ale bisericii cu cele două corpuri laterale sunt prevăzute cu un șir de ferestre trigeminate, geminate și simple ce se termină în arc în plin cintru. Pe partea din spate a bisericii, în dreptul absidei se află o decorație din ocnițe false stilizate după tradiția bizantină. Unitatea decorației constă în faptulcă motivele decorative ale fațadelor se regăsesc pe fațada bisericii, inclusiv cele șase linii orizontale. Greutatea pronaosului se descarcă prin coloane și pilaștri. Coloanele sunt
Liceul Piarist din Timișoara () [Corola-website/Science/313023_a_314352]
-
biserica ar fi fost construită de domnitor între anii 1417-1420, după înființarea Episcopiei de Baia. Biserica era construită integral din piatră fățuită și brută, fiind asemănătoare edificiilor gotice din Transilvania. Catedrala era de tip sală, terminată spre est cu o absidă poligonală. La vest, înspre intrare, era prevăzută cu un turn clopotniță. Nava, de dimensiuni mari (8,60x26,30 m - la interior), acoperită probabil cu bolți ogivale, se lărgea cu două încăperi ieșite în chip de transept. Arhitectul Virgil Polizu consideră
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
și prelucrează, aparent minimal, planul, arhitectura și decorația unor alte monumente premergătoare ca timp și aparținând în principal perioadei lui Ștefan cel Mare"". Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Baia este construită din piatră și cărămidă, în plan rectangular, fără turlă. Absidele naosului sunt înscrise în grosimea zidurilor, iar absida altarului, de formă semicirculară, este decroșată față de restul construcției. Ea are fațadele simple, tencuite și văruite și fără nici un fel de decorații și nici cornișă. Soclul este din piatră cioplita. Edificiul monument
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia () [Corola-website/Science/313076_a_314405]
-
unor alte monumente premergătoare ca timp și aparținând în principal perioadei lui Ștefan cel Mare"". Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Baia este construită din piatră și cărămidă, în plan rectangular, fără turlă. Absidele naosului sunt înscrise în grosimea zidurilor, iar absida altarului, de formă semicirculară, este decroșată față de restul construcției. Ea are fațadele simple, tencuite și văruite și fără nici un fel de decorații și nici cornișă. Soclul este din piatră cioplita. Edificiul monument istoric este împărțit în pridvor, pronaos, naos și
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia () [Corola-website/Science/313076_a_314405]