881 matches
-
părți e unitate-metru, sau împărțim un cot în o mie părți, raporturile matematice și geometrice între părți vor fi exact identice. Principiul independenței absolutului și începutul calculului infinitezimal. ELEMENTE DE CALCUL DIFERENȚIAL ["MATEMATICA E O ABSTRACȚIUNE... "] 2255 Matematica e o abstracțiune a mecanicei. Matematica este o abstracțiune a mecanicei. [INFINITUL] 2275B În adevăr infinitul, absolutul e neînțeles de mintea noastră. Dar nu trebuie să uităm că nici ni le închipuim altfel, nici este putința de-a le esprima decât prin negațiuni
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cot în o mie părți, raporturile matematice și geometrice între părți vor fi exact identice. Principiul independenței absolutului și începutul calculului infinitezimal. ELEMENTE DE CALCUL DIFERENȚIAL ["MATEMATICA E O ABSTRACȚIUNE... "] 2255 Matematica e o abstracțiune a mecanicei. Matematica este o abstracțiune a mecanicei. [INFINITUL] 2275B În adevăr infinitul, absolutul e neînțeles de mintea noastră. Dar nu trebuie să uităm că nici ni le închipuim altfel, nici este putința de-a le esprima decât prin negațiuni. Prin urmare, ceea ce nu este inteligența
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
întîmpla-n el - // mici * furtuni, *** ale unuia singur. ["ȘTIINȚA: O VECINICĂ CORECTURĂ"] 2275B Știința: o trecere și retrecere de unități foarte mici, când la un termen fracționar, când la cellalt: o vecinică corectură. Punctul de vedere: fundamentum divisionis e formatorul unității [ABSTRACȚIUNEA CA PROGRES] [1] 2255 Un subiect diviz prin o infinitate de cazuri - (o definiție, o noțiune cu atributele ei) - ajunge la estreme unde nu se mai potrivește, unde noțiunea trebuie lărgită pentru a încăpea și alte cazuri, și atunci cuvântul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
atributele ei) - ajunge la estreme unde nu se mai potrivește, unde noțiunea trebuie lărgită pentru a încăpea și alte cazuri, și atunci cuvântul își schimbă înțelesul, devine mai abstract; definiția însăși devine alta - mai exactă - și în acest proces de abstracțiune continuă consistă progresul spiritului omenesc. S/C = ajunge a însemna adeseori contrariul de ceea ce însemnase. Goethe despre legi și drepturi vechi [2] 2275B După psihologii moderni - inclusiv Maiorescu - pătura evolutorie e o pătură de abstracțiune. Copilul însemnează cu un cuvânt
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și în acest proces de abstracțiune continuă consistă progresul spiritului omenesc. S/C = ajunge a însemna adeseori contrariul de ceea ce însemnase. Goethe despre legi și drepturi vechi [2] 2275B După psihologii moderni - inclusiv Maiorescu - pătura evolutorie e o pătură de abstracțiune. Copilul însemnează cu un cuvânt tot ce vede, de ex.: cu papa. Acest cuvânt e unitatea: x. Toate noțiunile sunt deci Dar cel mai abstract din toate noțiunile e noțiunea unității, a numărului. [NUMERABILITATEA CLASELOR OMOGENE] 2275B Din momentul în
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
o dată cu reorganizarea teritorială, s-a spart în trei județe separate. Cât timp am fost copil și apoi adolescent, tata era mai mereu plecat "pe teren", cu mașina ziarului, prin locuri cu nume ciudate ca Videle, Alexandria, Călărași, Oltenița, tot atî-tea abstracțiuni pentru mine, dar abstracțiuni dense, insistente, căci mereu reiterate în discuțiile din casă. De vreo două-trei ori tata m-a luat și pe mine în deplasări mai scurte, de câte o zi, în vreo comună ilfoveană, și din aceste drumuri
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
a spart în trei județe separate. Cât timp am fost copil și apoi adolescent, tata era mai mereu plecat "pe teren", cu mașina ziarului, prin locuri cu nume ciudate ca Videle, Alexandria, Călărași, Oltenița, tot atî-tea abstracțiuni pentru mine, dar abstracțiuni dense, insistente, căci mereu reiterate în discuțiile din casă. De vreo două-trei ori tata m-a luat și pe mine în deplasări mai scurte, de câte o zi, în vreo comună ilfoveană, și din aceste drumuri cu masiva Volga neagră
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
și moale, bălos și obscen, când avem perfecțiunea cochiliei? Am făcut timp de zece ani critică modernistă, s-au scris cărți despre diverși autori aproape fără să li se mai menționeze 98 nici numele, până am obosit de atâta seacă abstracțiune. Ne-am dat seama că, de fapt, pe noi chiar ne interesează viețile scriitorilor, că am vrea să știm chiar și "de câte ori a căscat Cantemir", că ne-am da pielea de pe noi să-l putem vedea și auzi măcar câteva
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
cu care te identifici sânt de fapt, un summum discontinuu de parametri. Nu e important cum arată ei - pozele îți arată cavaleri și cavalerițe de toate rasele și mutrele - , ci scalele valorice din spatele lor. Ai de ales, de fapt, între abstracțiuni cu punctaje diferite la diferite aptitudini: forță, inteligență, curaj, inițiativă... E ca și când ființa umană ar veni pe lume cu un anumit potențial vital fix, ce se poate subîmpărți în variabile. Dacă vrei să crești inteligența eroului tău, trebuie să-i
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
proces complex. Spre deosebire de noțiunile din alte domenii ale realității aceste noțiuni au un specific aparte, care determină și alte particularități ale procesului de formare a lor. Elementele de bază cu care operează limba română sunt cuvinte, care ele însele sunt abstracțiuni, generalizări. Se știe că, în genere, corpul sonor al cuvântului prezintă valoare, prin faptul că este purtătorul unor semnificații. Cuvântul, ca instrument al celui de-al doilea sistem de semnalizare, cuprinde totdeauna o semnalizare specifică. Cuvintele stilou, școlar, bancă denumesc
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
disjuncției (fie... fie) și ai ipotezei (dacă... atunci). La fel și subordonările, raporturile de la cauză la efect, ca și pe cele de contradicție. Mizele unei negocieri sociale sau diplomatice rațiunea ei de a fi, până la urmă sunt, pentru imagine, niște abstracțiuni. Nu și chipul negociatorilor, figuranții ei. Intriga contează mai puțin decât actorul. Imaginea nu poate proceda decât prin juxtapunere și adunare, pe un singur plan de realitate, fără posibilitatea unui meta-nivel logic. Gândirea prin imagine nu este ilogică, ci alogică
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
necesar, o logică multicauzală, iar nu una lineară. Atunci când vorbim de globalizare, ne referim în primul rând la aspectul economic, iar dimensiunea economică a globalizării este ghidată de ideea pieței globale. Globalizarea economică a încetat să mai fie o simplă abstracțiune; dimpotrivă, a devenit un fapt pe care omul contemporan îl resimte în viața cotidiană. Dar globalizarea economiei implică alte două dimensiuni ale procesului: cea politică, în al cărei centru poate fi localizată sintagma de politică globală, și globalizarea culturală, bazată
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Filosofia chaldaică (din afară) ce se oprește asupra aparențelor; 2. Filosofia simbolică: poartă spre adevărurile abstracte; 3. Filosofia apofatică: poartă spre realitățile spirituale. Fiecărui ordin de cunoaștere îi corespunde un organ cunoscător: a. Αἴσθησις - pentru aparențe b. Φαντασία καταληπτικη - pentru abstracțiuni c. Πίστις - pentru realități<footnote Pr. Dr. Florea Ștefan, Spiritualitate și desăvârșire la Sfântul Grigorie de Nyssa, Editura Asa, București, 2004, p. 306. footnote>. În timp ce sufletul ia contact direct cu divinul și este transformat după asemănarea Lui, sufletului nu i
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
-i tot." Zola, care vede în Ruy Blas, cea mai umană și cea mai vie din dramele lui Hugo, nu subliniază mai puțin neverosimilul situației și personajului. Ruy Blas, care nu are nimic dintr-un lacheu, nu este decât "o abstracțiune a domesticității care sfârșește pierzându-se printre stele"93. "Livreaua, în viață, a fost accidentul unei ore, scrie Zola în Autorii noștri dramatici. Poet în ajun, mare ministru a doua zi, el nu ține probabil deloc seama de scurta lui
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
un produs al solului, care nu mai este scăldat de aerul natal. Asistăm numai la lucrarea unei mașinării intelectuale, plasate de o parte, funcționând în abstract. Nu voi discuta aici dacă este mai nobil în literatură să rămâi în această abstracțiune a spiritului sau să-i redai trupului locul său important, din dragoste față de adevăr. Pentru moment, este vorba să constatăm simple fapte. Puțin câte puțin, evoluția științifică s-a produs, și am văzut personajul abstract dispărând pentru a face loc
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
reformăm regia scenică Craig, Arta teatrului Evreinov, Apologia teatralității Rouché, Arta teatrală modernă Craig, Despre arta teatrului Apollinaire, Prolog despre Mamelele lui Tiresias Appia, Opera de artă vie Stanislavski, Viața mea în artă Baty, Masca și cadelnița Schlemmer, Teatru și abstracțiune Piscator, Teatrul politic Claudel, Drama și muzica Stanislavski, Formarea actorului Artaud, Teatrul și dublul său Jouvet, Reflecții asupra comediantului Copeau, Teatrul popular Mauriac, Teatrul și ideea mea despre el Dullin, Amintiri și note de lucru ale unui actor Genet, Cum
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de vicii". Personajele caragialești sunt personificările acestor atribute etice (virtuți sau vicii). De aceea, ele nu reprezintă nici tipuri umane în genere, nici tipuri "naționale" în speță.[...] Ele reprezintă niște alienate așa cum vor proceda mai târziu și dramaturgii teatrului absurdului, abstracțiuni morale angrenate în situații cu adânc înțeles uman și cu o valabilitate estetică ce depășește cu mult sfera unui localism restrâns și efemer"23. Faptul că încercările taxonomice nu se pot susține până la capăt este ilustrat și de un "tablou
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
tragism vendetei justificate, ci dobândește trăsăturile unui monstru feminin neînblânzit, grotesc prin inconsecvențele, ezitările și plăcerea de a-și tortura victima prin întreținerea iluziei că va fi ajutată. Ca și în farsele tragice postbelice, personajele pot fi interpretate ca fiind abstracțiuni, ceea ce ar explica de ce nu se pot susține ca ilustrări ale specificului rural românesc. Astfel, Anca întruchipează justiția naturală imanentă, opusă oarbei justiții sociale, care are nevoie de dovezi irelevante, pe baza cărora se produc catastrofale schimbări de destin. Ca
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
concepută de către oameni, nu de către industria culturală, care propune doar "repertorii de texte", ori "resurse culturale" pe care diferitele formațiuni umane le utilizează ori le resping în procesul producerii propriei culturi.472 "Populația", atrage atenția autorul, nu există decât ca abstracțiune (ca dovadă că nu poate fi supusă studiului empiric), "populația", "popularul", "forțele populare" fiind seturi de loialități care transcend toate categoriile sociale (indivizi diferiți fac parte din diferite formațiuni populare la momente diferite, între care se mișcă fluid), și contează
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
s-a Întâmplat ceva? Este bolnavă? Iată Întrebări ce mă străbat fulgerător, dar Îmi dau seama acum că, de fapt, nu mă preocupa dacă ar fi sau nu bolnavă (atunci, acest lucru - Îmbolnăvirea - nu Îl receptam decât ca pe o abstracțiune Îndepărtată), ci de ce nu vine acum, când simte (trebuie să simtă!) că eu o aștept, că nu am traversat toată plictiseala vacanței decât imaginându-mi cum va arăta ea În prima zi de Întâlnire, cum mă va privi și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Începeam să ne temem; ne-am strâns unul În altul fără să mai privim, așteptând ca ugerul negru al apelor să se reverse peste capetele noastre. Atunci mi-am dat seama că visez. (luni) Trebuie să separi impurul cotidian de abstracțiunile ce se ridică dintre interstițiile literelor diafane, ce ți se lipesc de ochi, de privire, de trup ca să te apere de corpurile vii, languroase ale obiectelor pornite să te acopere cu formele lor materiale. O lectură este o abandonare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
trup din care se desfac larvele sunetelor invadând ereditatea materiei. (miercuri) Avenit poeta G.M., o fată foarte inteligentă, În seria noastră; s-a transferat de la „sorbonica“ direct În anul II. Discutăm foarte mult, e capabilă să mânuiască cele mai grele abstracțiuni, parcă-ar fi un Napoleon În fustă. De fiecare dată, Întârziem după terminarea cursului, răpiți de discuție. Azi a venit un bărbat tânăr, blond și foarte Înalt s-o ia de la curs. „Îți prezint pe poetul N.S.“, Îmi spune G.M.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Întuneric. Obiectele nu mi se trădează, nu Încep să facă parte din realitate, cât timp nu le văd. Mă concentrez și refac mental inventarul camerei; acolo trebuie să fie masa, acolo scaunul, acolo oglinda; dar toate acestea nu sunt decât abstracțiuni. Ce este masa? Ce este scaunul? Ce este oglinda? Iată Întrebări subconștiente, pe care nu le pot rezolva fără percepția vizuală nemijlocită. Senzația de plutire pe care mi-o dă pojghița de beznă a somnului mă aduce la o stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Învăluit de griji, fabrica scoate În continuare fum, după-amiază ai multe treburi și pe deasupra mai trebuie să dai o groază de telefoane. Trăiești și respiri În continuare În epoca de aur, În socialism. „Bat vânturi dinspre răsărit” nu este o abstracțiune. Părul vâlvoi al bărbatului În pala vântului. Undeva Între tampoane, legând vagoanele pline de bogățiile lumii Într-un triaj Înghețat. Același vânt, măturând soda, cimentul și otrăvite chimicale scurse din sacii vagoanelor descărcate. Praf, talaș, fumurii resturi, gunoaie În agonie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Era un om care se disciplina în permanență. El știa să folosească un termen deja la modă, „abstract“, în relație cu orice obiect sau corp ce se lăsa abstractizat. Că, în acest timp, eu rămâneam obiectual, corespundea concepției sale despre abstracțiune. Dar la mirosul de heringi părjiți care ajungea până în atelierul său, învecinat cu al nostru, s-a sesizat, pe urmă însă a înțeles situația noastră de criză și din când în când făcea cinste cu chiftele și salată de cartofi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]