2,214 matches
-
mai percepi viața decât În nefericirile ei.” (J. Duåiä) Dacă vrei să fii ascultat, cere ce se poate. (Pretențiile exagerate sunt resimțite ca o ofensă de către cel căruia Îi sunt destinate, deoarece un minimum de bun-simț ne pretinde să nu abuzăm de bunăvoința sau de capacitățile cuiva.) Mai multă Înțelepciune găsești În fețele cele urâte, decât În cele frumoase. (Pentru că rar fețe frumoase care să nu aducă cu ele Înfumurare În societate și chiar sfidare.) Dă-mi, Doamne, mintea românului cea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
binele.) „Înainte de a dărâma ceva, trebuie să fii sigur că vei putea clădi ceva mai bun.” (Plutarh) Boala lungă moarte aduce. (Complacerea În a face rău duce, treptat, la dezumanizare.) Cine-mparte parte-și face. Cine deține puterea rar nu abuzează de ea.) E mai ușor să dai sfaturi decât să le urmezi. (Probabil pentru că ne este mai ușor să fim exigenți cu alții decât cu noi Înșine. Sunt și alte proverbe asemănătoare care fac apel la necesitatea realizării unei distincții
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
dacă iubirea-ți este Întotdeauna cea așteptată.) Cui Îi este permis mult trebuie să-și Îngăduie puțin. (Cu cât i se facilitează, de exemplu, cuiva accesul la putere, cu atât acesta trebuie să facă dovada că este În stare să abuzeze mai puțin de ea.) „Nimeni nu-și dă osteneala să convingă atunci când poate să poruncească.” (Cl.A. Helvétius) Un răspuns echivoc ne scutește să mințim. Într-adevăr, un răspuns ambiguu poate căpăta valoarea unei atitudini diplomatice atunci când ne ferește să
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
frunte”; Îi judecă pe ceilalți pentru: capacitatea lor de a fi eficace și autonomi; Îi influențează pe ceilalți prin: forța caracterului, determinare; Valoarea pentru organizație: demonstrație prin exemplu, imaginație, orientare către rezultate, spirit de inițiativă, simțul urgenței; Tendința de a abuza de: nerăbdare, individualism, agresivitate; Sub presiune, devine: autoritar, conflictual, logic, inflexibil; Se teme de: încetineală, rutină, pierderea controlului, să se profite de el, prea multă intimitate, vulnerabilitatea sa, eșecuri; Ar fi mai eficace cu un plus de: răbdare, grijă pentru
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
inovație; Îi judecă pe ceilalți pentru: capacitatea lor de a merge înainte; Îi influențează pe ceilalți prin: optimismul proiectelor sale; carisma și dinamismul său; Valoarea pentru organizație: îi influențează și inspiră pe ceilalți ca să-și îndeplinească obiectivele; Tendința de a abuza de: asertivitate; Sub presiune, devine: nerăbdător, agresiv; se plictisește ușor; Se teme de: rutină, monotonie; Ar fi mai eficace cu: mai mult control și direcție; comprehensiunea mai bună a procedurilor; încetinirea ritmului. Motivații: dorește să comunice de plăcere și fără
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
originalitate; Îi judecă pe ceilalți pentru: facultatea lor de expresie verbală și gestuală; Îi influențează pe ceilalți prin: laude, elogii și favoruri; Valoarea pentru organizație: împrăștie tensiunile, încurajează oamenii, capabil să schimbe ritmul, să-și exprime sentimentele; Tendința de a abuza de: optimism și lingușire; Sub presiune, devine: neatent, dezorganizat și inconsistent, prea sigur de el și prea optimist; Se teme de: pierderea propriei sale valori și a acceptării sociale; Ar fi mai eficace cu un plus de: control asupra timpului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
țină mai mult promisiunile. Motivații: comprehensiune și sociabilitate; Scop: intimitate, reducerea tensiunilor; Îi judecă pe ceilalți pentru: umanismul lor; Îi influențează pe ceilalți prin: oferta de servicii, sfaturi; Valoarea pentru organizație: se poate conta pe el, sinceritate; Tendința de a abuza de: toleranță; Sub presiune, devine: moale, răzbunător, în retragere; Se teme de: conflicte, presiune prea mare; Ar fi mai eficace cu un plus de: implicare personală, asertivitate, raționalitate. Motivații: moderație și capacitatea de a se acomoda; Scop: să armonizeze mediul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
schimbările; Îi judecă pe ceilalți pentru: umanitatea lor, fidelitatea și stabilitatea; Îi influențează pe ceilalți prin: consistență și amabilitate; Valoarea pentru organizație: predictibil, poate ține un ritm constant, respectă autoritatea și organizația, transformă confruntarea în element pozitiv; Tendința de a abuza de: lipsa riscului; rezistența pasivă la schimbare; Sub presiune, devine: supus autorității și semenilor, încăpățânat, indiferent; Se teme de: schimbare, dezorganizare; Ar fi mai eficace cu un plus de: încredere în sine, asertivitate și inovație. Motivații: dreptate și valori; Îi
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
încredere în sine, asertivitate și inovație. Motivații: dreptate și valori; Îi judecă pe ceilalți pentru: realismul lor sobru; Îi influențează pe ceilalți prin: fiabilitate rațională și afectivă; Valoarea pentru organizație: definește, clarifică, obține informația, critică și testează; Tendința de a abuza de: analiză; Sub presiune, devine: tracasant, sâcâitor; Se teme de: debordările extravertite, actele iraționale; Ar fi mai eficace cu un plus de: încredere, entuziasm, acceptarea schimbării și inovației. Motivații: să facă lucrurile cu seriozitate și după reguli; Scop: exactitate, predictibilitate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
exactitate, predictibilitate, nevoia de a înțelege; Îi judecă pe ceilalți pentru: funcționarea lor mentală; Îi influențează pe ceilalți prin: argumente logice, date factuale; Valoarea pentru organizație: conștiincioși, aspiră către calitate, fără „dispoziții sufletești”, caută soluții logice, evaluează; Tendința de a abuza de: analize și teste, metode vechi; Sub presiune, devine: îngrijorat, perfecționist, prea prudent; Se teme de: ridicol, schimbări bruște, dezorganizare; Ar fi mai eficace cu un plus de: flexibilitate, înțelegerea oamenilor, entuziasm. Motivații: punerea în valoare a soluțiilor creative; Scop
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
valoare a soluțiilor creative; Scop: luptă pentru excelență; Îi judecă pe ceilalți pentru: performanțele lor; Îi influențează pe ceilalți prin: eficacitate și perfecțiune; Valoarea pentru organizație: explorează toate posibilitățile înainte de a lua o decizie, imparțial și minuțios; Tendința de a abuza de: critică; Sub presiune, devine: tranșant și aspru; Se teme de: dezorganizare și irațional; Ar fi mai eficace cu un plus de: toleranță și înțelegerea codurilor de muncă ale celorlalți.
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
narative din Sara] compun o mică piesă de virtuozitate, interesantă, dincolo de subiectul ei, prin scriitura rafinată, artistă, prin pitorescul imaginației, care merge cu ușurință de la suav la grotesc, prin jocul unei inteligențe literare ieșite din comun, dar și cam narcisiace, abuzând, cu alte cuvinte, de uitatul în oglindă. Aceasta este, de altfel, intersecția principală a calităților și defectelor din scrisul lui Ștefan Agopian, prozator înzestrat cu darurile cele mai bogate, dar puțin înclinat spre pariurile cu miză mare și fatalmente riscante
AGOPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285200_a_286529]
-
a aplica orice alte măsuri putea să declanșeze o criză politică. Chiar și atunci când nu reprezenta o amenințare pentru siguranța statului, diversitatea unităților de măsură era o sursă de ineficiență și un mod curent de a evita sau de a abuza de obligațiile fiscale. Fără unități de măsură standardizate, fixe, nu se puteau face comparații controlate și eficiente la nivel central. Simplificarea și standardizarea unităților de măsură „Cuceritorii din zilele noastre, fie ei popoare sau prinți, vor ca imperiile lor să
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
din străfundul sufletului dumneavoastră. Este un mediu romantic care se manifestă atît În dormitor, cît și În afara lui. Dacă am fost rănite profund, cîteodată rana nu este evidentă pînă cînd nu sîntem binecuvîntate cu dragoste adevărată. Femeile care au fost abuzate sexual sau fizic este posibil să nu se poată deschide complet propriei plăceri sexuale fără a se Întoarce În trecutul traumatizant și fără a-și vindeca rănile emoționale care cîteodată se duc pînă În copilărie. CÎteodată realizarea acestui lucru poate
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
ați constatat că nivelul dumneavoastră de testosteron s-ar putea să fie prea jos. Tabelul numărul 4 descrie simptoamele și semnele dezechilibrelor de testosteron. La Începutul anilor ‘80 am făcut muncă voluntară la un adăpost pentru femei. femeile respective fuseseră abuzate și veniseră la adăpost pentru a fi În siguranță și pentru a se refugia. Fuseseră sleite și demoralizate atît de profund Încît erau terifiate de posibilitatea plecării, deși nu le plăcea În mod deosebit să stea acolo. Îmi amintesc de
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
literar”, „Ateneu”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „A Hét”, „Magyar Naplo” (Budapesta), „Provincia” (Cluj), „Viața românească”, „Secolul 20”, „Lettres internationales” ș.a. Placheta de versuri Ochii necesari (1968), cu care D. debutează editorial, reușește să sugereze o atmosferă poetică bine închegată, care, fără a abuza de metafore, compune un peisaj liric îmbinând straniu intuițiile evanescente și locurile comune. Coordonatele mediului poetic țin de o delicată candoare: „Sufletul meu de băiețel/ E și acum în pod printre uitări” (În pod) sau „Profesorul meu de desen/ Era
DRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286882_a_288211]
-
de fapt, prezența „sentimentului tragic al vieții”, trăirea lucidă, introspecția necontenită, înfruntarea continuă a morții și a neantului. Cu o asemenea structură sufletească, la maturitate criticul respinge atât „hermetismul muzicalo-cristalin”, în care include și „poezia pură”, cât și direcția care abuzează de stil și vulgarități a unui N. Crevedia, în favoarea unei poezii „de substanță sufletească”, aptă să ajungă la „totul organic”. Aceasta ar fi reprezentată de Mihail Celarianu, Andrei Tudor, C.I. Șiclovanu, citați ca exemple ad-hoc, dar și de poeții apreciați
GULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287384_a_288713]
-
educațional, consum de alcool, lipsă de afectivitate, mentalitate de dominanță etc.), fiind rezultatul unor grave neînțelegeri pe care le întreține și le amplifică. Într-adevăr, un număr impresionant de studii arată că majoritatea bărbaților care își bat nevestele consumă și abuzează de alcool. Consumul exagerat de alcool (și alte droguri) conduce în general la agresivitate, atât prin efectul său dezinhibator, cât și prin pierderea lucidității, persoana în cauză nemailuând în calcul urmările, nu de puține ori fatale asupra vieții celorlalți și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
folosească mijloace violente pentru a-și stăpâni copiii. Dar nu numai ele. Dimpotrivă, în unele societăți și culturi, bărbatul este cel care administrează corecții corporale copiilor. În literatura din domeniu se enumeră următoarele caracteristici mai importante ale părinților ce își abuzează propriii copii: a) Provin dintr-un mediu de familie unde s-a practicat violența: părinții lor se agresau reciproc și ei erau pedepsiți corporal în copilărie. b) Concepția că cea mai eficientă educație se face prin pedepse corporale. c) În
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
abuzurile fizice (vom vedea că mai ales sexuale) sunt mai frecvente unde există un părinte vitreg și așa se explică probabil rata mare de violență față de copii la familiile biparentale în SUA, unde circa 6,9 milioane de copii sunt abuzați fizic anual în gospodăriile cu doi părinți (Rudo, Powell, 1998). În SUA, aproximativ 13% din totalul abuzurilor față de copii sunt de natură sexuală, fetele fiind de trei ori mai expuse acestui risc decât băieții. Deși sunt cazuri de activitate sexuală
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
O mare parte dintre ele se petrec însă în cadrul familial, luând forma incestuală (îndeobște tată-fiică) sau, cu cea mai mare pondere, tată vitreg-fiică vitregă. În această din urmă situație sunt și complicații legale, deoarece nu e considerat incest. Băieții sunt abuzați sexual mai puțin de către ceilalți membri ai familiei, ei căzând victime vecinilor, antrenorilor și altor persoane cu autoritate din exterior (un studiu recent efectuat în SUA i-a vizat pe unii preoți). Deși anumite trăsături de personalitate par să fie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fiică, frate și soră, unchi și nepoată. Spre deosebire de alte fenomene negative intrafamiliale, inclusiv bătaia, abuzul sexual la copii nu este asociat cu rasa, etnia sau statutul socioeconomic (Finkelhor, 1995) și nu toți copiii sunt expuși egal riscului de a fi abuzați. O probabilitate mai ridicată se constată la fete, preadolescenți (8-10 ani), copii cu un singur părinte, care au relații deficitare cu părinții sau copiii cu tată vitreg. O situație aparte este dată de relațiile incestuoase frate-soră și, în creștere, de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
față de imigranți. Mai mult de jumătate din populația europeană investigată a spus că procesul de educație suferă dacă procentul imigranților În populația școlară este „prea ridicat”4. În plus, jumătate din populația Uniunii Europene a fost de acord că „minoritarii abuzează de sistemele de protecție socială”5. Chiar și În Marea Britanie, care are o tradiție de tolerantă față de imigranți, două treimi dintre cei chestionați au spus că sunt prea mulți străini În țara lor6. Într-un mod asemănător, după cum arată un
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
luciditatea că acolo va fi trădat de materialul său poetic, natura umană. În proză, cursivă și fără vreun efort vizibil în scriitură, S. „face analize psihologice dintre cele mai subtile într-un limbaj instructiv și precis” (Alex. Ștefănescu), fără să abuzeze de formulările moralizatoare. SCRIERI: Lume mică, lume mare, București, 1971; Zăpezile de jertfă, București, 1974; Fără de pierdere, ca o iubire, București, 1976; Cartea jocurilor, București, 1978; Reverberata, București, 1978; Cușca de aer, București, 1980; Rouă și scrum, București, 1982; Cartea
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
după modelul principalelor state europene. La noi, unde derapajele autoritariste se produc atât de ușor, unde violența e acoperită de o pojghiță fragilă de acalmie, n-ar fi rău să avem garanții serioase că omul din fruntea statului nu va abuza de funcție. Și atunci, va conta mai puțin pentru viața cetățeanului dacă în fotoliul de onoare se lăfăie demagogii sau veritabilii democrați. Deocamdată, ca o sabie a lui Damocles, deasupra noastră atârnă primejdia de a fi la cheremul umorilor și
O propunere: desființarea președinției! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17171_a_18496]