4,105 matches
-
-i caracteriza aparțineau unui important segment al uneia dintre cele mai vechi universități tehnice din România și Europa: Universitatea Politehnica, pe atunci Institutul Politehnic Traia Vuia din Timișoara. Acolo, în inima primei instituții de profil, la Catedra de Mașini Electrice, academicianul profesor dr. inginer Toma Dordea, un eminent specialist și pedagog, șeful catedrei amintite, strânsese în jurul său o echipă formată din conferențiarii Arsenie Rădoi, Bernard Oprendek, Ion Boldea, pe atunci șef de lucrări, astăzi prestigios profesor universitar, și asistentul Erwin Hauler
Agenda2005-24-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283810_a_285139]
-
Ion Boldea, pe atunci șef de lucrări, astăzi prestigios profesor universitar, și asistentul Erwin Hauler. „Ne aflam în fața unei provocări, a unei realități pe care noi, cei de la Politehnica din Timișoara, trebuia s-o ajungem din urmă”, îmi spune astăzi academicianul profesor Toma Dordea. Era o sarcină pe care și-o asumase împreună cu cei care aveau să-i fie alături timp de 16 ani, anii în care s-a realizat unul dintre cele mai îndrăznețe, dar și cele mai controversate proiecte
Agenda2005-24-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283810_a_285139]
-
care urmau să fie realizate în două etape și tot atâtea variante de utilizare: un tren cu roți care să ruleze pe șine clasice, sau unul cu deplasare pe o sustentație magnetică. „Proiectul era unul de anvergură”, își amintește distinsul academician Toma Dordea. „Chiar cea de-a doua variantă, sistemul cu repulsie magnetică, implicând câmpuri magnetice puternice ar fi fost oricum și la nivelul anilor noștri un proiect îndrăzneț. Se preconiza realizarea unui motor liniar atât pentru transportul persoanelor, cât și
Agenda2005-24-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283810_a_285139]
-
aduce aminte profesorul Dordea de acele zile de coșmar. „Ne aflam pe drumul cel bun și vehiculul nostru avea toate șansele să intre în probe tehnologice, de această dată într-o fază de model în condiții de exploatare”, îmi explică academicianul. „Era faza decisivă care, în 1977, avea să devină mândria și simbolul izbânzii noastre, al echipei de cadre didactice, cercetători și într-un cuvânt de specialiști ai Universității Politehnica din Timișoara. Proiectul la care munciserăm mai bine de 5 ani
Agenda2005-24-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283810_a_285139]
-
parte a Europei, se ridicaseră în 1973 la 1 500 000 și în următorul an la 2 milioane de lei, un preț realmente uriaș pentru acea vreme, dar insuficient pentru o realizare de o asemenea complexitate... Un monorai numit dorință Academicianul profesor dr. Toma Dordea încheiase cu succes în 1975, împreună cu echipa Catedrei de Mașini Electrice, testele de supraconductibilitate a motoului liniar. Era momentul care permitea atacarea ultimei redute care era prima machetă mare, funcțională, în condiții de exploatare curentă. În
Agenda2005-24-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283810_a_285139]
-
apreciau oarecum, dar... nu o susțineau îndeajuns din punct de vedere financiar, cu atât mai puțin cu cât sistemul economic centralizat frâna în mare măsură alocarea fondurilor către provincia bănățeană atât de hulită de cei la putere. Specialiștii din preajma distinsului academician Dordea meritau mai mult. Vehiculul funcționa „ceas” la toți parametrii proiectați. Reușise unul dintre obiectivele principale ale proiectului: controlul permanent automatizat al câmpurilor magnetice la întărirea și slăbirea curentului electric. Se stabilizase un curent deasupra conductorilor și ca urmare vehiculul
Agenda2005-24-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283810_a_285139]
-
creației pentru o lume mai bună. Au rămas în urmă și clipele dintr-un sfert și ceva de veac, din păcate spulberate în van, ale unor savanți cu care s-a mândrit o renumită școală de specialiști, oameni de talia academicianului profesor Dordea, sau Ion Boldea, astăzi la vârsta altor înalte împliniri, în lumea unei generații în blugi și adidași, într-o fărâmă de veac, cu intelectuali strecurați, robiți de negoț și zornăitul paralelor. A mai rămas și ilustrata din 1910
Agenda2005-24-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283810_a_285139]
-
chiar și post-mortem) acolo unde cazul, pe lângă titlul de doctor și pe acela de „plagiator”. Iar acolo unde e cazul, DNA-ul să stabilească și să recupreze până la ultimul leu veniturile pe care posesorul fraudulos al titlului de profesor, doctor, academician, sau ce-o mai fi, le-a obținut în urma acestui plagiat (furt). Doamne ajută! Ionel RUSEI 29 martie 2016 București Referință Bibliografică: Ionel RUSEI - ARGUMENT LA O CARTE - „DE AJUNS” DE VIOREL SAVIN / Ionel Rusei : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ARGUMENT LA O CARTE – „DE AJUNS” DE VIOREL SAVIN de IONEL RUSEI în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385010_a_386339]
-
parlamentari interesați) sau datorită unui mare scandal. Și iată că scandalul titlurilor de Dr, acordate pe bandă rulantă a luat proporții, determinând bravul Senat să scoată din funcție activă CNATDCU (Consiliul Național de Atribuire Titluri), urmată de demisia șefului acestui, academician Viorel Barbu. Scandalul și urmările lui nu s-au terminat. Așteptăm noi episoade mai suculente. Dar ne putem mândri cu o clasă politică și un Parlament intelectualizat și cu titlurile de Dr. Nicio similitudine cu titlul de Ph.D. Puțină
DESPRE LUCRĂRI ȘTIINȚIFICE ȘI DOCTORATE de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384342_a_385671]
-
Sadoveanu. Modelul lui în proza românească e Caragiale. Preda n-avea mari studii, dar citise mare proză, prozatorii americani, prozatorii ruși. Mi-amintesc o discuție cu el despre Dostoievski și Tolstoi la care eu n-am făcut față...”, a spus academicianul, vorbind în același timp despre cantitatea de antipatie nemeritată pe care a acumulat-o Preda în anii de după Revoluție. „După 1989 a acumulat un mare grad de ură. M-am întrebat mereu de ce această antipatie. N-a fost prea iubit
NICOLAE BREBAN DESPRE MARIN PREDA ŞI MOROMEŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384487_a_385816]
-
OAMENI Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1648 din 06 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Televiziunea, în acțiunea ei de a prezenta valori umane autohtone a permis unui om să se exprime. Un adevărat om realizat complet deși tânăr. Academician, istoric, rector al universității din Cluj, un adevărat erudit în istoria medievală a României, rămâne un om simplu. Îi plac savarinele, a citit cu cea mai mare plăcere pe Slavici în opera sa Mara, iar muzica preferată rămâne Enescu cu
UN OM ÎNTRE OAMENI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384496_a_385825]
-
cu Lohengrin, un mit al culturii gotice prezetat de Richard Wagner în una din operele sale. Nu știu ce mi-a sugerat tocmai acest personaj, un om perfect. Poate datorită faptului că emisiunea de televiziune a relevat calitatea de om a domnului academician. Un alt intervievat profesor, întâmplător în aceeași zi, a afirmat:”Nu mă interesează vocabularul per care vi l-am dat ci cel pe care-l aveți”. Îl consider doar din atât un adevărat om, cu concepții pragmatice într-o lume
UN OM ÎNTRE OAMENI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384496_a_385825]
-
din imperiul Austriac este mai Dac decât toată Dacia. Cimitirul vesel din Săpânța este o amintire vie a principiului Dac de a se veseli când un om scapă de truda vieții și trece la odihna veșnică. Da! Dar de ce oare academicianul amintit mi-a dus firul gândirii tocmai la Lohengrin, fiul lui Parsival? Mitologia greacă este plină de eroi militari. Foarte rar apar personaje nelegate de război. Aceea gotică pune mai multă bază pe religie legând faptele eroilor militari de percepte
UN OM ÎNTRE OAMENI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384496_a_385825]
-
Țării Năsăudului, artistul preot Cristian Pomohaci aparține culturii românești, tradițiilor neamului românesc și credinței ortodoxe universale. Se mândrește în felul său neaclamativ cu faptul că așezămintele meleagurilor băștinașe ale sale a înstelat cerul cultural al României și mondialității cu șaptesprezece academicieni și cele trei coloane spirituale ale literaturii române: Coșbuc, Rebreanu, Mureșeanu! Este iubitor al tradiției și slujitor cu dragoste al folclorului românesc, în măsură profesionistă și prețioasă, identificând toate cărările de legătură a lor cu tradiția și teologia creștin ortodoxă
CRISTIAN POMOHACI. UNIFORMITATE ÎN RELAŢIA OM, CÂNTEC, RUGĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384512_a_385841]
-
Toate Articolele Autorului „Istoria omenirii, la drept vorbind, n-a fost și nici nu este altceva decât un hipodrom pentru întrecerea celor patru cavaleri (apocaliptici) și oricând vei găsi un hipodrom deschis, aici sau în altă parte, astăzi sau mâine” (Academician Alexandru Surdu). Nu trece mult, după ce ajung în România, și aud că se apropie sfârșitul lumii, fiindcă așa scrie în cărțile sfinte și vine Judecata de Apoi ! An de an, aproximativ din Anno Domini 94, vine sfârșitul lumii adus de
APOCALIPTICII CAVALERI POSTDECEMBRIŞTI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382516_a_383845]
-
științific și artistic toate s-au complicat și încurcat atât de mult, încât nu au mai rămas din revelațiile lui Ioan și ale altora, decât simbolul și metafora celor patru cavaleri apocaliptici pe toate „hipodroamele” lumii, de două mii de ani. Academicianul Alexandru Surdu are dreptate, dar se oprește, nu ne dă exemple adevărate din multele știute, pe care le știe foarte bine. Pe Insula Patmos, din Marea Egee, de unde au pornit în lume Revelațiile lui Ioan, s-a ridicat, după o mie
APOCALIPTICII CAVALERI POSTDECEMBRIŞTI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382516_a_383845]
-
era împătimit după Încrucișate zicând că-l ajută când are nevricale. -Îl crezi? Își completeză vocabularul pasiv! Nu știi cum sună rapoartele sale? Măiestrie, nu alta! Calofilie, ce mai! adăugă Mihnea. -Și ce? se contră Vasilică. Antonel e cult, e academician, nu ca noi absolvenți doar ai Școlii de Poliție! Și-ncepură să râdă strâmb, amăgindu-se că terminaseră favorabil pentru ei bârfa. Așa petrecu Antonel orele până la sfârșitul programului, găsind cuvântul ce-ar fi putut să fie passpartout-ul căutat. Întârzie
GRAFFITI (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382492_a_383821]
-
Hanului Garboveni, cel mai nou centru cultural-artistic al Bucureștilor, actorii Stela Popescu și Alexandru Arșinel au fost premiați cu diploma In Honoris. În cadrul manifestării au participat Primarul General al Capitalei, Sorin Oprescu, premierul Victor Ponta, dar și oameni de cultură, academicieni, profesori, ambasadori, reprezentanți ai Corpului Diplomatic, personalități publice ale vieții cultural-artistice si politice. Edilul-șef a acordat Diplome In Honoris unor personalități care, prin activitatea lor, au promovat valorile românești în țară și în întreaga lume, printre care s-au
VIVA REVISTA PEREGRINÂND MOLDOVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383810_a_385139]
-
premiere pentru activitatea lor, dar și în top-urile clasamentelor „Cei mai iubiți români” sau Cei mai de încredere români”, Ioan Holender, care a primit Cheia Orașului pentru organizarea Festivalului „George Enescu”, Ion Caramitru, pentru contribuția la revitalizarea Teatrului Național, academicianul Constantin Bălaceanu Stolnici, pentru întreaga sa activitate academică, Emil Hurezeanu, medicii care au supraviețuit accidentului aviatic din Apuseni - Radu Zamfir, Valentin Calu și Cătălin Pivniceru - pentru devotamentul dovedit în salvarea vieților omenești, vedete de Televiziune precum Andi Moisescu, Iuliana Tudor
VIVA REVISTA PEREGRINÂND MOLDOVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383810_a_385139]
-
de seamă organizatori ai Revoluției Române de la 1848, din Transilvania, Alexandru Papiu Ilarian. Jurist, istoric și lingvist, acest personaj marcant al pașoptismului, a îndeplinit funcția de ministru român în Transilvania, având și calitatea de membru titular al Academiei Române, fiind primul academician român care a rostit un discurs de recepție a acestui titlu, avându-l în prim plan pe Gh.Șincai, un discurs de mare interes pentru Școala Ardelenească. Totodată, printre activitățile depuse în numele și pentru binele neamului său, se numără și
OMAGIU de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384135_a_385464]
-
complicată și complexă: „De două ori am născut și, de fiecare dată, a fost ca-n filme. În dimineața zilei de 2 februarie 1990, pe la șase, inund patul cu un lichid sângeriu. Disper, când văd sânge, dar îmi amintesc cuvintele Academicianului Munteanu: „Copilul e perfect, numai tu ai o hibă. Și nici aceea nu-i mare, că nu-i la cap...” (pagina 96). Nașterea este un act fundamental, el provoacă universul la mișcare, Mâinile lui Dumnezeu sunt la lucru! Femeia îndrăgostită
CONSTANTIN STANCU, TIMPUL CA UN GLONŢ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383360_a_384689]
-
Sociologice a elevului lui Dimitrie Gusti, Henri H. Stahl. De fapt, autorii relevă pregnant modul în care evenimentele istorice petrecute la nivel macroistoric național se răsfrâng la nivelul unei comunități locale. Altfel spus, distinșii autori pun în practică ideea regretatului academician Constantin C. Giurescu, care afirmă că o istorie completă și veridică a neamului românesc nu este posibilă decât atunci, când fiecare comunitate locală va avea realizată și publicată monografia sa.Este relevat locul și importanța așezării Ulmeni în rețeaua urbană
PATRIA DE PĂMÂNT ŞI DE PIATRĂ de CONSTANTIN DOBRESCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383389_a_384718]
-
Statului Israel pentru victimele Holocaustului și centru de cercetare istorică. [8] Pius Brânzeu (1911-2002), chirurg, membru al Academiei Române. [9] Gheorghe Băcanu, n. 1926, medic diabetolog, profesor universitar; tatăl Smarandei Vultur, colaboratoare la acest volum. [10] Nicolae Cajal (1919-2004), medic, cercetător, academician, politician. Președintele Federației Comunităților Evreilor din România (1994-2004) [11] Constantin Anatol, n. 1921, actor și regizor la Sibiu, București, Cluj, Timișoara, Haifa; elev la Liceul Israelit din Timișoara. [12] Cooperativă agricolă asemănătoare cu chibuțul, dar unde fermierii au proprietatea lor
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
puțin întrebarea amintind nume și legături care au influențat cursul vieții mele, a noastre, căci marșam în tandem, în bine, în rău, cum se întâmplă inerent. Anii de facultate m-au, ne-au adus pe orbita unor nume sonore, precum academician Coriolan Drăgulescu, profesor universitar Vasile Cocheci, profesor universitar Gheorghe Facsko. Prezența lor apreciativă m-a ajutat, mi-a indus încrederea. Alături de aceste nume trebuie să amintesc de colegi deveniți prieteni de încredere cum au fost ing. Gheorghe Dalea, apreciat om
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
Litere din București, unde a studiat istoria artei la catedra profesorului George Oprescu. Despre această mare personalitate a istoriei artei medievale românești am onoarea să discut cu doamna Simona Ioanovici. - Întemeietorul Institutului de Istoria Artei al Academiei, profesorul George Oprescu - academician, titlu pe care-l folosea doar pentru Comitetul Central al P.C.R., cum ar fi susținerea unui cercetător capabil dar cu dosar „prost” - și-a ales ca primi colaboratori trei foști studenți, șefi de promoție, absolvenți la distanță de patru ani
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]