719 matches
-
în ultima frescă din suită de patru ce reprezinta martiriul Sfanțului, frescele fiind amplasate pe peretele vestic al clisiarniței din incinta mănăstirii. Același eveniment poate fi văzut și pe peretele sudic al bisericii mănăstirii Voroneț, la finalul narațiunii iconografice al acatistului Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. Lungă să domnie a corespuns, în general, unei perioade de pace, rezultat al politicii extrem de abile a domnului moldovean, care a menținut echilibrul între Ungaria și Polonia. Astfel, recunoscând suzeranitatea lui Vladislav ÎI Iagello
Alexandru cel Bun () [Corola-website/Science/299080_a_300409]
-
modă tridentină de ordin practic: după citirea evangheliei se trece direct la heruvic, iar ecteniile - toate - sunt omise. Ritul bizantin grecesc se mai deosebește prin liturgica postului mare. În fiecare vineri seara, la dupăcinar, se cântă o parte din imnul "Acatist" (numit la slavi " Acatistul Bunei Vestiri"). Ritul slav are o mare diferență atât în imne, cât și în liturgica practică, cu diferite implicațiuni teologice. Din punct de vedere sacramental, anafora de la euharistie conține tropare împrumutate de la ora canonică a III
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
practic: după citirea evangheliei se trece direct la heruvic, iar ecteniile - toate - sunt omise. Ritul bizantin grecesc se mai deosebește prin liturgica postului mare. În fiecare vineri seara, la dupăcinar, se cântă o parte din imnul "Acatist" (numit la slavi " Acatistul Bunei Vestiri"). Ritul slav are o mare diferență atât în imne, cât și în liturgica practică, cu diferite implicațiuni teologice. Din punct de vedere sacramental, anafora de la euharistie conține tropare împrumutate de la ora canonică a III-a, tropare ce fac
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
slujbelor. Nimic nu poate fi omis. Totuși au disociat rugăciunile liturgice de ecfonisele (exlamațiunile, doxologiile) lor. Astfel rugăciunile la slavi nu se găsesc la capetele ecteniilor, ci suprapuse cu imnele corului, pe motiv de a nu pierde timpul. Pe baza "Acatistului" imn bizantin adresat Fecioarei Maria, dar închinat întrupării lui Iisus Christos, slavii au compus glose, adică alte acatiste, mai întâi unul închinat lui Iisus Christos, iar altele închinate sfinților, Fecioarei Maria, șamd. Aceste acatiste nu acoperă în general o întreagă
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
la slavi nu se găsesc la capetele ecteniilor, ci suprapuse cu imnele corului, pe motiv de a nu pierde timpul. Pe baza "Acatistului" imn bizantin adresat Fecioarei Maria, dar închinat întrupării lui Iisus Christos, slavii au compus glose, adică alte acatiste, mai întâi unul închinat lui Iisus Christos, iar altele închinate sfinților, Fecioarei Maria, șamd. Aceste acatiste nu acoperă în general o întreagă zi liturgică, ci conțin doar troparul, condacul și cele 24 de icoase. Rutenii au aceleași particularități ca și
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
a nu pierde timpul. Pe baza "Acatistului" imn bizantin adresat Fecioarei Maria, dar închinat întrupării lui Iisus Christos, slavii au compus glose, adică alte acatiste, mai întâi unul închinat lui Iisus Christos, iar altele închinate sfinților, Fecioarei Maria, șamd. Aceste acatiste nu acoperă în general o întreagă zi liturgică, ci conțin doar troparul, condacul și cele 24 de icoase. Rutenii au aceleași particularități ca și grecii, în general. Sunt caracterizați printr-un mare număr de latinizări, dintre care unele persistă până
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
sunt traduse din slavonă. Îndreptările de la o edițiune la cealaltă se fac în acord cu anumite uzajuri împământenite. Totuși, în ciuda textelor slave, glasurile - tonurile sau viersurile muzicale - din ce în ce mai folosite sunt cele bizantine grecești: muzica psaltică. Pe lângă devoțiunile tipic slave, precum acatistele clasice, românii au și altele, precum "Te Deum", împrumutat ritului latin, care la rândul său l-a împrumutat ritului galic. În mănăstirile românești s-au compus diferite acatiste, nu numai pentru sfinți locali, dar și pentru sfinți universali. În ciuda particularității
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
folosite sunt cele bizantine grecești: muzica psaltică. Pe lângă devoțiunile tipic slave, precum acatistele clasice, românii au și altele, precum "Te Deum", împrumutat ritului latin, care la rândul său l-a împrumutat ritului galic. În mănăstirile românești s-au compus diferite acatiste, nu numai pentru sfinți locali, dar și pentru sfinți universali. În ciuda particularității sale, ritul bizantin românesc n-are vreo formă unică a simbolului niceno-constantinopolitan sau a rugăciunii domnești. "Articol principal:" Ritul bizantin din Ardeal. În general, ritul bizantin din Ardeal
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
închiriază utilajele pentru diferite lucrări: la drumuri, la transportarea balastului, drumuri forestiere, drumuri comunale. A fost deschis un magazin și se pleacă cu mașinile prin piețe și oboare pentru vânzarea mărfurilor. În mănăstire se celebrează zilnic cele trei slujbe ale acatistului (două dimineața și unul seara), vecernia și utrenia. Lunea, miercurea și vinerea se mănâncă odată pe zi, iar în celelalte zile de două ori pe zi. Nu se consumă niciodată carne, în afară de cea de pește. Călugării mănăstirii muncesc în gospodărie
Mănăstirea Sfântul Mina din Roșiori () [Corola-website/Science/308509_a_309838]
-
Căldărușani, iar ultimii 19 ani din viață i-a trăit la Mănăstirea Cernica, unde a fost duhovnicul întregii comunități de călugări. Aici a exorcizat sute de posedați, români si străini. El își începea slujbele de exorcizare pentru alungarea demonilor cu Acatistul Domnului Iisus Hristos, continuând apoi cu Sfânta Liturghie, sfințirea apei și Taina Sfântului Maslu. În final, el citea Moliftele Sfântului Vasile cel Mare, iar dacă era nevoie, slujea și Moliftele Sfântului Ioan Gură de Aur. După ce se punea patrafirul pe
Ilarion Argatu () [Corola-website/Science/308546_a_309875]
-
familia citețului Toma Botnari. A primit la naștere numele + patronomicul de Gheorghe Tomici Botnari. Familia din care provenea era profund credincioasă, tatăl punându-i pe copii să facă de câteva ori pe săptămână rugăciunea de dimineață împreună, citindu-se și acatistul sfântului zilei sau acatistul Mântuitorului, al Maicii Domnului și, în mod obligatoriu, canonul Îngerului păzitor. Astfel, la vârsta de 6 ani, copilul Gheorghe deja citea în strană, unde tatăl le amenajase un mic analog, special pentru copii . În anul 1967
Anatolie Botnari () [Corola-website/Science/308683_a_310012]
-
A primit la naștere numele + patronomicul de Gheorghe Tomici Botnari. Familia din care provenea era profund credincioasă, tatăl punându-i pe copii să facă de câteva ori pe săptămână rugăciunea de dimineață împreună, citindu-se și acatistul sfântului zilei sau acatistul Mântuitorului, al Maicii Domnului și, în mod obligatoriu, canonul Îngerului păzitor. Astfel, la vârsta de 6 ani, copilul Gheorghe deja citea în strană, unde tatăl le amenajase un mic analog, special pentru copii . În anul 1967 a absolvit cu note
Anatolie Botnari () [Corola-website/Science/308683_a_310012]
-
află la catedra Mănăstirii Hâncu, Episcopul Petru oficiază în fiecare sâmbătă, duminică și la toate sărbătorile ortodoxe Vecernia, Utrenia și Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în bisericile din Complexul monahal al Mănăstirii. De asemenea, Prea Sfinția Sa săvârșește în fiecare zi de miercuri Acatistul Adormirii Maicii Domnului, iar în zilele de vineri Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva . De-a lungul timpului, Prea Sfințitul Petru a primit mai multe decorații statale și bisericești:
Petru Musteață () [Corola-website/Science/308682_a_310011]
-
fiecare sâmbătă, duminică și la toate sărbătorile ortodoxe Vecernia, Utrenia și Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în bisericile din Complexul monahal al Mănăstirii. De asemenea, Prea Sfinția Sa săvârșește în fiecare zi de miercuri Acatistul Adormirii Maicii Domnului, iar în zilele de vineri Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva . De-a lungul timpului, Prea Sfințitul Petru a primit mai multe decorații statale și bisericești:
Petru Musteață () [Corola-website/Science/308682_a_310011]
-
care poporul credincios s-a putut apară împotriva ereziilor ariene. Sf. Român Melodul, un sirian care a trăit la Constantinopole, ne-a lăsat o mie de laude, adevărate comori, și tot despre el se spune că ar fi autorul binecunoscutului Acatist al Maicii Domnului. Astfel, în muzică bizantina, care încet încet prinde contur, fiind "un sincretism" al vechilor moduri antice muzicale ale popoarelor moștenitoare a culturii elenistice (sau cel puțin în sfera de influență elenistico-bizantină), apare o notație proprie și un
Muzica bizantină () [Corola-website/Science/307597_a_308926]
-
este unitatea de tonalitate cromatică, datorată predominanței diferitelor nuanțe de roșu, culoare specifică acestei biserici. Din cauza intemperiilor, pictura exterioară a fost deteriorată parțial. Pictura de pe peretele nordic este cel mai afectat, din ansamblul iconografic putându-se distinge doar fragmente din Acatistul Sf. Mucenic Gheorghe, din Arborele lui Iesei, două coloane de filozofi și chipul starețului Paisie. Pe peretele de vest este reprezentată Judecata de Apoi. Picturile de pe fațada sudică și de pe abside sunt mai bine păstrate. Printre scenele reprezentate sunt cele
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
lui Iesei, două coloane de filozofi și chipul starețului Paisie. Pe peretele de vest este reprezentată Judecata de Apoi. Picturile de pe fațada sudică și de pe abside sunt mai bine păstrate. Printre scenele reprezentate sunt cele 24 de scene ale Imnului Acatist al Bunei Vestiri, Soborul Fecioarei, Asediul Constantinopolului de către perși în anul 625 (în cele trei scene perșii sunt înlocuiți de turci), Rugul în flăcări, Viața Sfântului Nicolae (în 15 scene), precum și Parabola Fiului Risipitor. Într-una din scenele din Asediul
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
picturii murale din tările catolice: apărătorul de moarte, Cristofor, zugrăvit cu pruncul Iisus pe umăr, printre sfinții martiri, în Cinul de pe absidă, este o imagine unică și neobișnuită pentru Moldova. Printre scenele prezente pe fațada sudică sunt de menționat "Imnul Acatist" zugrăvit în stânga și deasupra ușii de intrare, "Asediul Constantinopolului" zugrăvit la baza "Imnului", "Judecata de Apoi" zugrăvită în dreapta ușii de intrare. "Asediul Constantinopolului" nu se referă la asediul turcesc, ci la cel al perșilor din anul 626 (anul 6135 conform
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
trei evrei în cuptor - scene biblice prefigurând martiriile creștine, sublinia credința în nemurirea sufletului. În pronaos, reprezentarea pe una dintre calote a lui Hristos Emanuel, adică a Logosului înainte de Întrupare, iar pe timpane și registrele respective a scenelor istorice ale Acatistului Maicii Domnului, constituia o explicație dezvoltată a Întrupării, continuându-se ideea liturgică exprimată "în altar și naos“. Pe cealaltă calotă, Hristos, mare episcop, sugerează invocarea sa în calitatea de conducător suprem al Bisericii creștine. Reprezentarea Sfântului Nicodim alături de Sfântul Grigorie
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
temă care se reduce, în fond, la două simboluri esențiale: crucea și lumina. Sunt atâtea variante, atâtea adânciri ale temei, încât mi-am amintit o singură comparație posibilă: imensitatea de imagini, de metafore care îi sunt adresate Fecioarei Maria în acatist. Este cea mai mare colecție de metafore din câte există în literatura universală. Toți ne aducem aminte de cele care se sfârșesc cu «Bucură-te, Maria, pururi Fecioară!»” (Cicerone Poghirc) „Cred că, în pictura lui Oravitzan, suntem în fața simbolului fundamental
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
la Clădirea nouă, construindu-se garajul a cărui platforma devine terasă pentru bucătăria mănăstirii, ulterior se construiește și marchiza. În perioada 1-15 august 2006, în Postul Adormirii Maicii Domnului, s-a organizat la mănăstire Tabăra de Iconografie și Pictură religioasă , Acatistul Maicii Domnului”, cu participarea Centrului de creație și cercetare ,Icoana”, din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj - Napoca - Prima Ediție. În luna noiembrie 2006 se finalizează lucrările de pictură la Biserica veche și se încep lucrările de placare interioară cu
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
în continuare. Textul ebraic al Vechiului Testament conține acrostihuri, îndeosebi în Cartea Psalmilor (Psalmii IX-X, XXV, XXXIV, XXXVII, CXLV, CXI, CXIX CXXII).<br> Dosoftei Barilă, cunoscut sub numele de Mitropolitul Dosoftei al Moldovei, a scris "ul sibilin".<br> Textele imnelor acatist, compuse în limba greacă, sunt dispuse în acrostihuri. Un astfel de imn este Acatistul Buneivestiri al cărui text a fost compus de imnograful bizantin Roman Melodul.
Acrostih () [Corola-website/Science/310190_a_311519]
-
IX-X, XXV, XXXIV, XXXVII, CXLV, CXI, CXIX CXXII).<br> Dosoftei Barilă, cunoscut sub numele de Mitropolitul Dosoftei al Moldovei, a scris "ul sibilin".<br> Textele imnelor acatist, compuse în limba greacă, sunt dispuse în acrostihuri. Un astfel de imn este Acatistul Buneivestiri al cărui text a fost compus de imnograful bizantin Roman Melodul.
Acrostih () [Corola-website/Science/310190_a_311519]
-
și al întâmplării", „Steaua”, 1989, nr. 11-12; Victor Felea, "„Narațiuni întâmplătoare”", în „Tribuna”, 1990, nr. 9; Traian T. Coșovei, "Gramatica răbdătoare", în „Contemporanul-Ideea europeană”, 1991, nr. 45; Horea Poenar, "Ipostaze diferite ale poeticului", în „Steaua”, 1998, nr. 2-3; Geo Vasile, "Acatist în contra literaturii leneșe", în „Luceafărul“, 1998, nr. 8; Ioan Țepelea, "O conștiință poetică modernă", în „Unu”, 1998, nr. 10-11, Ruxandra Cesereanu, "Antologiile de autor in aeternum?", în „Steaua”, 2001, nr. 5-6; Iuliu Rațiu, "„Întoarce-te, Esthera”", în „Echinox”, 2001, nr.
Dora Pavel () [Corola-website/Science/308880_a_310209]
-
s-a șters în mare parte. Nu se cunosc încercări de restaurare a picturii murale exterioare. Din frescele exterioare păstrate se mai deslușesc doar câteva pe peretele sudic, mai adăpostit de vânturi și ploi. Este vorba de urme din Imnul Acatist sau Arborele lui Iesei etc. Valoarea picturilor murale de la Probota a fost constatată de mulți specialiști în artă, concluzionându-se că ""dacă arta în sine a zugravului e departe de a egala pe aceea a florentinului, nu știu dacă nu
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]