715 matches
-
septembrie 1985, pp. 3-6 2292 Georgescu, Romania in the..., vol. 2, nr. 1, p. 77; Linden, Communist States and International Change, p. 169 2293 Fischer, Nicolae Ceaușescu, p. 211 2294 Ibidem, p. 171; Shafir, Romania, pp. 99-100. Pentru informații privind accederea la putere a familiei Ceaușescu, vezi Yearbook on International Communist Affairs, 1985, ed. Richard F. Staar, Hoover Institution Press, Stanford, CA, 1985, pp. 327-328 2295 Ibidem, p. 327 2296 Ceaușescu, România pe drumul..., XXVIII, 377 2297 Buletin DS, august 1985
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
admiterea RPR în cadrul ONU. Încercări în acest sens mai fuseseră efectuate și în 1947, 1948, 1952 și 1954 (Ionescu-Gură: 2006, 71; Dobre: 2011, 61-63); insuccesele repetate deveneau deja frustrante pentru conducerea de la București. "Blocarea în mod repetat a tentativelor de accedere în instituția mondială era supremul afront adus unui regim care suferea de lipsă de legitimitate în interior și de o insecuritate resimțită dramatic în relația cu Occidentul" (Nistor: 2006, 236). Motivele invocate, preponderent de către Washington, pentru invalidarea pretențiilor RPR de
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a remarcat de la bun �nceput. Carol a c? l?torit �n Italia că s? se familiarizeze cu activit?? ile fascismului cu ajutorul lui Argetoianu 45. Argetoianu i? a sugerat de la bun �nceput lui Carol s? instituie o dictatur? totalitarist? , �mult �nainte de accederea la putere a lui Mussolini ? i chiar a lui Hitler�46. Cum putea Iorga s? colaboreze cu un astfel de homo regius? Nu prea bine47. Problemă acestui �guvern de tehnicieni� �n mijlocul unei crize economice era c? primul? ministru nu era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
situație economică precară sunt primii care vor crede că agresivitatea reprezintă o strategie comportamentală adaptată rezolvării problemelor sociale (Huesmann și Guerra, 1997 citat de Huesmann et al., 2001). Acești copii adoptă cu ușurință normele care impun violența ca mijloc de accedere la un anumit statut social sau de obținere a unor recompense materiale. Aceste credințe de ordin normativ pot influența diferit percepția copilului despre comportamentul celorlalți: (a) cu cât mai mult aprobă agresivitatea, cu atât mai mult o observă și la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
să le expună și care-i sunt, de regulă, favorabile. Interpretarea sau catalogarea organizației doar prin aceste aspecte, "de imagine", s-ar dovedi nu doar superficială, ci și reducționistă. Adevărata configurație, valoare sau realitate a organizației se confirmă numai prin accederea la partea invizibilă, dar fundamentală, a acesteia. Ea poate confirma datele inițiale sau, dimpotrivă, le poate anula. Individul poate împărtăși valorile organizației, se poate regăsi în ele, sau poate constata că îi sunt total străine, existând în acest caz fie
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
materiale, mediul fizic, strategiile de acțiune, competența și stilul managerial, modalitățile de comunicare intra și interorganizațională etc. 3. Socio afectivi și motivaționali ce vizează structura relațiilor nonformale, formale, concordanța obiectivelor organizaționale și individuale, așteptările personalului, consistența practicilor motivaționale, posibilitățile de accedere la un statut profesional superior, dar și relațiile dintre directorul școlii și ceilalți membri ai organizației. Deducem de aici că o mare responsabilitate în crearea unui climat organizațional pozitiv o are managerul școlar care, prin agrearea și adoptarea unui anumit
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Totuși, a nu ajunge În această fază este principala problemă pe care o Întâmpină beneficiarii, iar tocmai aici, prin folosirea unor tehnici nu foarte sofisticate de Management al Cunoașterii, se pot obține rezultate imediate care pot determina un grad de accedere a proiectelor În faza de evaluare tehnico-/ financiară/economică de peste 90%. Metode simple precum transferul de bune practici, sesiunile de informare, documentarea activității etc., ar putea rezolva În mare proporție acest neajuns. Dacă luăm În considerare numai datele ce reflectă
Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
programe ce vizează formarea resursei umane în învățământ - interesul major al scocietății civile pentru o educație mai bună pentru copii -importanța la nivel național și european a domeniului de lucru PUNCTE SLABE - lipsa de atractivitate a învățământului pentru tinerii absolvenți - accederea greoaie în sistemul de învățământ - ponderea semnificativă a personalului necalificat în mediul rural - lipsa de studii manageriale în rândul directorilor de școală - slaba informare în legătură cu programele europene de formare a resursei umane în învățământ OPORTUNITĂȚI - disponibilitatea titularilor de a se
Necesitatea dezvoltării resursei umane în educaţie by Cozma Paraschiva () [Corola-publishinghouse/Science/1845_a_92275]
-
existența, Pariziana dezvăluie noi dimensiuni ale personajului emancipat. Ea transforma totul în spectacol, mise en scène, joc, mască, deghizare, căutând cu disperare să se sustragă monotoniei apăsătoare a vieții. Ea se manifestă plenar prin capacitatea de transgresare a stereotipului și accedere la eveniment. Pariziana instalează în text evenimentul prin organizarea scandalurilor, spectacolului, fenomenului etc152. Această proiectare a Parizienei într-un rol se poate califica drept autoficționalizare. Ea poate fi înțeleasă ca semn al unei eliberări a sinelui identitar de stereotipurile epocii
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
fenomenală a omului ține de structura biologică și de cea psihologică ale personalității, iar cea morală de structura "culturală" a acesteia.) Însă pentru personalismul energetic, echilibrul omului este realizat în personalitatea energetică, iar nu în perspectiva nemuririi sufletului și a accederii la Binele Suveran, așa cum se întâmplă la Kant. Pentru filosoful german, omul este, totodată, ființă sensibilă și ființă inteligibilă, locuitor al lumii fenomenelor, dar și purtător al legii morale. Pentru filosoful român, personalitatea energetică consacră un echilibru între ceea ce este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pe întemeietorii de religiuni"225. Schița conceptului vocației din Puterea sufletească este aplicată la cultura română. Acceptând diferențele dintre "cultura adevărată", "semicultură" și "pseudocultură", din Cultura română și politicianismul, C. Rădulescu-Motru atribuie poporului român stadiul de "semicultură" și șanse de accedere la o cultură adevărată. Aceasta din urmă se definește prin unitatea și armonia sufletească a membrilor poporului. Semicultura scoate la iveală o anume disponibilitate către unitatea armonioasă sufletească a indivizilor; ea este posibilitatea culturii. Oricare popor trece pin acest stadiu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
-lea, ca fundamentul lipsit de fundament al culturii europene. 2 Reinseminarea greacă Începînd cu Renașterea, are loc întîi de toate autonomizarea relativă a gîndirii raționale și a sferei filozofice în raport cu sfera religioasă. În prima fază, este vorba doar de o accedere prudentă la o autonomie internă, care acceptă sau se supune suzeranității Credinței (pînă spre mijlocul secolului al XVII-lea, se practică excomunicarea, tortura și arderea pe rug); are loc apoi autonomizarea rațiunii. Aceasta va deveni din ce în ce mai sigură pe sine: după ce
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
s-a zbătut să obțină condiții mai ușoare de armistițiu, Molotov a fost categoric; România urma să plătească un consistent preț al Înfrîngerii. Cel de-al patrulea capitol, „Preluarea puterii de către Partidul Comunist Român”, ne introduce În complicata problematică a accederii comuniștilor la putere. Cum Îndreptățit observă Deletant, În perioada imediat următoare ocupării României, Stalin a dispus pentru atingerea obiectivelor sale În această țară de două instrumente: 1) partidul comunist autohton și 2) Înțelegerea cu aliații, ceea ce permitea o libertate totală
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Easton, atît de euristică, se face delimitarea dintre societatea civilă și societatea politică, partidele aparținînd, evident, celei de-a doua. Nici n-ar putea fi altfel, de vreme ce din nici o definiție a partidelor nu lipsește, Într-o formă sau alta, urmărirea accederii la putere. Iar, dacă sensul afirmației este că, de fapt, toate partidele Își au baza În societatea civilă, ne Întoarcem la diversele teorii despre originea partidelor, pe care Dan Pavel și Iulia Huiu le-au analizat deja. Oricum, partidele nu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
decât beneficii instituțiilor și actorilor studiați (aflați aproape întotdeauna la originea cererii de cercetare). Actorii sunt ascultați, dar și selectați după cum au fost considerați reprezentativi și exemplari pentru această comandă; în domeniul câmpului, în tradiția durkheimiană și marxistă, se urmărește accederea la o realitate obiectivă a mecanismelor de producere și reproducere a socialului, care înglobează și explică afirmațiile și reprezentările actorilor; în domeniul lumilor, actorii sunt ascultați, observați ca obiecte de studiu, fără o preocupare de a revela o realitate imanentă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
erau permise efectiv material prea multe performanțe de acest gen. Sărăcia oamenilor și precaritatea școlii nu ofereau prea multe variante de expunere și transmitere a informațiilor, de însușire a deprinderilor și abilităților, de cultivare a oricăror idealuri și visuri de accedere superioară pe scara valorilor educaționale și umane. Spiritul întreprinzător și practic al lui Creangă încerca cu greu, dar izbutea în cele din urmă să compenseze aceste lipsuri materiale. Astfel, ca material intuitiv, el folosea (și recomanda și normaliștilor să folosească
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
-l scoate din echilibru pe adversar și a câștiga jocul. RELAȚIA DINTRE OBIECTIVELE INSTRUIRII COPIILOR ÎN JUDO ȘI CONȚINUTUL JOCURILOR Fiecare etapă de instruire are drept finalitate realizare unui “model” care să întrunească toate calitățile necesare nivelului de pregătire și accederea spre etape superioare de pregătire. Pentru a înțelege mai bine conținutul activității din perioada 6 - 9 ani, trebuie stabilit modelul la care trebuie să se ajungă la sfârșitul acestei perioade și în funcție de acest model se vor stabili obiectivele instruirii. Aceste
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
altora (maximul idealului: a tuturor celorlalți) asupra sistemului de obiecte sau de semne pe care l-ai constituit. Lupta dintre valorile materiale și cele spirituale poate fi înțeleasă prin prisma rivalității dintre sistemele de obiecte și cele de semne. Cum accederea la sensurile obiectelor se face tot pe baza sistemelor de semne, am putea considera că bătălia se dă în fond doar pe marginea sensurilor propuse de fiecare sistem. Aceste rânduri stau și sub semnul lui metron, fiind bântuite de grija
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
păcate a dat naștere dorința de-a ajunge în Rai? Să fim conștienți că aruncăm asupra celorlalți plasa generalizării și uniformizării la care ne obligă posibilitățile noastre de înțelegere. Modul nostru de inserție în lume este dominat de variantele de accedere comodă la ea. Chipul pe care lumea îl capătă pentru noi este schițat de reflexia comodității noastre intelectuale. * Raporturile cu sine și cu ceilalți se așează în forma dominantă a epocii pe care persoana o trăiește. În felul acesta timpul
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
se întâmplă într-o societate care jură pe spiritul științific modern, într-o societate în care informația circulă mai mult ca niciodată. Cu certitudine, dincolo de o simplă cunoaștere și sete informativă se ascunde în fapt, camuflată, nevoia de sacru și accederea la acea zonă de mister și necunoscut care ne tulbură pe fiecare dintre noi în momentele-limită ale existenței. Moartea, boala, suferința, iubirea, ura, blestemul, frica, provocările sociale de tot felul, necunoscutul sunt cele care ne provoacă la întâlnirea cu absolutul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
succes în acest context. Chiar autorul a demonstrat valabilitatea teoriei sale anticipând cu mult timp înainte căderea sistemului comunist din România și componența aproximativă a primului guvern postdecembrist 283. b). La un alt nivel însă, descifrarea negativului poate echivala cu accederea pe căi spirituale, necunoscute muritorilor de rând, la însăși cunoașterea divină. De astă dată semnul și, implicit, simbolul ar deveni doar simple pretexte pentru cel care deține secretul interpretării "spațiilor albe ale negativului". La limită, ele pot lipsi cu desăvârșire
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
obiectivează eul liric. Prin creație, poetul se sustrage limitelor spațiotemporale ce definesc condiția umană imperfectă, înălțânduse Deasupra valurilor, peste nemărginirea timpului. Mișcarea ascensională echiva lează cu o sublimă evadare din lumea de jos, în care oamenii comuni sunt iremediabil captivi. Accederea la planul cosmicuniversal este figurată prin simboluri mitice. Tărâ mul ideal al imaginației, al ficțiunii, al cugetării poetice este reprezentat prin motivul poetic al copacului sacru și prin motivul Câmpiilor Elizee (sfintele lunci). Cele două metafore spațiale sugerează un paradis
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
propice intuirii miezului liric al lucrurilor, în starea beatitudinală a increatului mascat în poem și pentru convertirea lui în existent textual Starea a treia (potențialitatea) scriitorul se pregătește, își pregătește, printr-o formă de ascetism fizic și de vizionarism oniric, accederea într-un spațiu privilegiat, al libertății neagresate decât de vitalitatea unei naturi desfășurate atât pe orizontală, cât și pe verticală: "m-am prezentat/ dimineața/ înalt/ încheiat la nasturi și copci/ în aerul rece// în fața plutonului/ după o noapte plină/de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
puterii de comunicare a simbolului 58 el crede, asemenea lui Socrate, în dialogul platonician, ca "idealul" poate fi doar trăit, simțit, nu însă și văzut, de oamenii obișnuiți. Ion Barbu însă vrea, ca și Mallarmé, ori Rimbaud, tocmai acest lucru: accedere, prin mijlocirea Verbului, la Realitatea Ultima, nu doar o aparentă înșelătoare. Avem de a face cu două ipostaze diferite ale aceluiași model orfic. Și Poe și Barbu știu că doar el, Poetul, poate călători în lumea de dincolo și să
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
mod obișnuit, științe. Un aspect stăruie, atât în demersul lui Edgar Poe, din Eureka, cât și în cel al creatorului Jocului secund - vizionarismul. Mai mult, spune Ion Barbu, "prin scrisul sau inspirat, Rimbaud îi restituie științei caracterul "sacru", în sensul accederii la Absolut. Tot astfel, cănd într-un interviu din 1927, respinge asocierea poeziei sale cu modernismul și susține că lirica să nu este decât "o înnodare cu cel mai îndepărtat trecut al poeziei: oda pindarica, în fapt, Ion Barbu nu
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]