36,225 matches
-
procedurile elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Aceste standarde se stabilesc pe baza unor criterii de evaluare relevante la nivel internațional, propuse de CNATDCU și aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. Standardele minimale de acceptare de către CNATDCU a dosarului pentru obținerea atestatului de abilitare nu depind de funcția didactică sau de gradul profesional și sunt identice cu standardele de acordare a titlului de profesor universitar. (3 Pentru a conduce doctorate, cadrele didactice și de cercetare
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învățământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, a calității de conducător de doctorat și a atestatului de abilitare. Aceste standarde se adoptă prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. Standardele minimale de acceptare de către CNATDCU a dosarului pentru obținerea atestatului de abilitare nu depind de funcția didactică sau gradul profesional al candidatului și sunt identice cu standardele de acordare a titlului de profesor universitar; b propune metodologia-cadru prevăzută la art. 295 alin. (1
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
ea cu simplitatea cu care anunți schimbarea adresei sau a numărului de telefon. Când? Întrebă el sufocat de uimire și indignare. Căci nu găsi În glasul ei nici urmă de oroare sau repulsie și nici măcar de resemnare, ci doar de acceptare indiferentă. Parcă ar fi fost vorba de ploaie, de zăpadă, sau de alte fenomene naturale. Ba Încă i se păru că deslușise În strălucirea ochilor ei chiar o anume curiozitate. Aseară, la ședința asociației de locatari. Și tu ce-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ale băncii, iar din 1986, este trecut la Oficiul juridic al instituției. Momentul scoaterii din M.A.E. a avut un puternic impact asupra celui în cauză. Dacă până atunci, relațiile sale cu regimul existent erau oarecum normale, în sensul acceptării realităților din acele vremuri, chiar dacă în discuțiile cu ceilalți colegi din birou apăreau destule aspecte critice la adresa diverselor aspecte ale societății și sistemului, fără manifestări fățișe contra regimului, de acum încolo, în mintea diplomatului Ioan Bar se produc ruptura, dezechilibrul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în cadrul Tratatului de la Varșovia, respectarea intereselor fiecărei țări membre a C.A.E.R. Pentru dezvoltarea relațiilor româno-iugoslave, a participat nemijlocit la negocierile și finalizările proiectului privind obiectivul energetic "Centrala Hidroenergetică Porțile de Fier" de pe Dunăre; a contribuit la demersurile pentru acceptarea României în Grupul celor 77 în 1976 și ca invitat în cadrul Mișcării de nealiniere. În Centrala M.A.E., sub aspect organizatoric și funcțional al acestei instituții, a contribuit la înființarea Direcției Politice de Sinteză, conducând sectorul de Planificare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
70 '80, în plin Război Rece, când riscul unei conflagrații nucleare reprezenta o amenințare reală pentru întreaga omenire; inițiativele diplomației românești pentru așezarea unor principii democratice la baza de funcționare a unor structuri și organizații internaționale, rămase valabile până astăzi; acceptarea României ca membru al "Grupului celor 77" al țărilor în curs de dezvoltare, moment semnificativ pentru eforturile României de a slăbi încorsetarea la care era supusă în cadrul "Lagărului socialist" (1974). După 1989, la acestea, s-au adăugat activitatea susținută de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
realizarea vizitei sale în România (26 aprilie 1 mai 2006), iar cu prilejul acestei vizite a fost semnat, la M.A.E., Acordul cultural româno-filipinez. A acționat prin demersuri diplomatice la nivelul Președinției, M.A.E. și Congresului Filipinez pentru acceptarea României și Bulgariei, începând din anul 2008, în procesul A.S.E.M. A contribuit substanțial la susținerea candidaturilor românești pentru ocuparea unor funcții în cadrul organizațiilor și organismelor internaționale, în special în sistemul O.N.U. Toate propunerile parții române, fără excepție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
pentru stabilitatea țării. Referitor la situația din provincia sârbă Kosovo, a evidențiat necesitatea soluționării conflictului pe cale pașnică, prin negocieri directe între autoritățile de la Belgrad și liderii minorității albaneze, pornind de la respectarea suveranității și integrității teritoriale a R.F. Iugoslavia și de la acceptarea acelor revendicări ale albanezilor, care sunt conforme cu reglementările și standardele europene referitoare la drepturile minorităților naționale. A avertizat că o intervenție militară externă ar fi de natură să încurajeze cererile extremiste ale separatiștilor albanezi și să mențină pericolul reizbucnirii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
conferințe pentru Securitate și Cooperare Europeană", care au început în octombrie 1972; apoi a fost trimis la Viena, unde au început "Negocierile pentru reducerea forțelor armate și a armamentelor în Europa Centrală". La Helsinki, delegația română a susținut, cu succes, acceptarea regulii "consensului" în adoptarea hotărârilor, ca mijloc de apărare a intereselor fiecărei țări participante. De asemenea, s-a reușit să se recunoască necesitatea ca toate organele de lucru să fie deschise reprezentanților tuturor statelor participante. Delegația română a susținut, de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de 29 iunie 1972 a devenit data de stabilire a relațiilor diplomatice dintre România și Bangladesh la nivel de ambasadă. O preocupare importantă a sa în acei ani a fost aceea de a asigura sprijinul Indiei, Sri Lanka și Nepalului pentru acceptarea României în "Grupul celor 77". Obținând calitatea de membru al acestui grup în 1976, România s-a putut folosi de unele avantaje economice din cadrul sistemului generalizat de preferințe vamale. Reîntors în țară după misiunea de ambasador în India, Sri Lanka, Nepal
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Mai târziu, când, sub conducerea lui M. Gorbaciov, U.R.S.S. a început să își dea seama și să regrete practicile sale eronate și nocive, promovate față de țările socialiste, îndeosebi de România, I. Avram a reafirmat pozițiile românești respective, subliniind că acceptarea tacită sau aplaudarea fără discernământ a inițiativelor și acțiunilor sovietice de către statele membre ale C.A.E.R. și Tratatului de la Varșovia, cu excepția României, s-au dovedit mai dăunătoare decât respingerea lor de către țara noastră. După prăbușirea regimului comunist de la Moscova
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Kuznețki most, a expoziției Ion Musceleanu. O altă expoziție de artă, deschisă tot pe Kuznețki most, cuprinzând 50 de lucrări de pictură, a fost panotată de pictorul Constantin Piliuță. În urma unor tratative cu responsabilii din Ministerul Culturii rus, a determinat acceptarea unor turnee românești în Rusia, ale unor formații folclorice ca: Rapsodia Română, Doina, formația Teatrului de Estradă "Constantin Tănase", turneul ansamblului Rapsodia Română și Ciocârlia și ansamblul de Estradă din Galați. A ajutat efectiv la succesul la Moscova a unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de „guvernanță corporativă” aduce ceva în plus. În acest sens, termenul „corporativ” vine de la „corp”, ceea ce induce ideea de ansamblu, întreg, unitate, organizație. În consecință, putem afirma că acest concept - guvernanța corporativă - înseamnă conducerea în ansamblu a întregii organizații prin acceptarea tuturor componentelor interne, care funcționează împreună, dar care în final vor fi integrate conducerii, și implementarea managementului riscurilor din cadrul organizației (ERM) și a sistemului de management financiar și control intern (MFC), inclusiv a auditului intern, așa cum rezultă din figura 1
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
începutul secolului XX, prin comportamentul neprofesional sau chiar fraudulos al managerilor de vârf ai unor companii internaționale, guvernanța corporativă a avut parte de o reclamă negativă, este incorect să minimalizăm importanța acesteia pentru organizație. Practica confirmă necesitatea intensificării eforturilor de acceptare a guvernanței corporative, deoarece s-a observat că organizațiile care se dedică implementării principiilor acesteia au reușit chiar să ajungă să maximizeze profiturile. O bună guvernanță corporativă asigură îmbunătățirea eficienței economice și stabilirea unui climat de investiții interactiv. Printre cele
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
asemănări între auditul extern și auditul intern, astfel: sunt profesii (liberale), acceptate internațional în ultimii 50-60 de ani și se află într-o evidentă stare de dependență, datorată complementarității și interacțiunilor reciproce; sunt reglementate prin standarde recunoscute la nivel internațional; acceptarea standardelor de audit extern și a celor de audit intern pentru orice țară și organizație reprezintă un act de transparență și de bună practică în domeniu; ambele categorii de standarde se află într-o permanentă stare de îmbunătățire prin evoluția
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
în al doilea rând, putem și trebuie să ținem cont de echilibrul costbeneficii la crearea controlului în cadrul organizațiilor. Costul controlului trebuie să fie pus în relație cu beneficiile oferite, inclusiv cu reducerea riscurilor vizate. Deciziile luate la crearea controlului necesită acceptarea anumitor niveluri de riscuri, rezultatele sau acțiunile neputând fi anticipate; e) un control eficace necesită menținerea echilibrului între: autonomie și unitate. Pentru a păstra acest echilibru, putem fi adesea obligați să trecem de la centralizare la descentralizare și de la impunerea de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
150 conducerii corporatiste. Dacă managerii nu primesc aceste lucruri, auditorii au datoria să devină promotorii schimbării. Atunci când managerii sunt persoane închise, auditorii interni vor proceda astfel încât schimbarea să se producă în mod global. Spre exemplu, stilul de a lăsa impresia acceptării de comisioane sau chiar de a lua mită se poate schimba prin presiunea tuturor celor implicați. Stoparea acestei practici este dificilă, pare perturbatoare pentru sistem, pe termen scurt, dar va da rezultate pe termen lung. Autorii consideră că, în practică
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
acceptabil, tolerat de organizație, și să nu încerce eliminarea totală a acestora, deoarece această acțiune poate conduce la apariția altor riscuri absolut neașteptate. Supravegherea riscurilor se realizează prin controlul intern, care este inițiat de organizație și se poate concretiza în acceptarea riscurilor, tratarea riscurilor, transferarea riscurilor sau încetarea activităților care provoacă riscurile. În „lupta” cu diminuarea riscurilor, controlul intern trebuie să fie flexibil, respectiv să dezvolte controlul în anumite zone sau să reducă controlul ce apare ca fiind excesiv, care complică
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de computer Accesibilitate Prea multe date Întrebuințare greșită Infrastructură 13. ȘTIINȚĂ/CUNOȘTINȚE Învățare din greșeli Drepturi de autor Brevete Mărci înregistrate Proprietate intelectuală Presupuneri ascunse sau false Împărțire a cunoștințelor Plecări de personal Reinventarea roții Decepție 14. MANAGEMENT Stil Ton Acceptare Atitudine față de risc și control Competență Judecată Experiență Direcție Viziune Consistență Comunicare Luare a deciziilor Cuantificarea performanțelor Eșec Flexibilitate Abilitate de adaptare 15. PIEȚE Competiția Cotă de piață Substitute Învechire Produse noi Ciclul de viață al produselor Marje Reglementări privind
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
în sondajele privind satisfacția Informații mai bune pentru șeful executivului Mai puține articole adverse în presă Încurajează luarea în proprietate a riscurilor Mai puține recomandări ale auditului intern Identifică pericolele, respectiv „cojile de banană” Mai puține vizite de reglementare Evită acceptarea de eșecuri ale sistemului Registrul riscurilor menținut la zi Sporește înțelegerea vulnerabilităților Reducerea provocărilor legale Mărește șansa de atingere a obiectivelor Procent sporit al obiectivelor atinse Identifică principalele riscuri și oportunități Soluționarea plângerilor - număr și rezultate/efecte Documentare formală asupra
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
a costului riscului - solicitări de pierderi neasigurate ș.a.m.d. Identifică întreruperile/pauzele Reducerea plângerilor dovedite - presă Procese provocatoare Finanțare sporită Provocare a status-quoului Reducerea absenteismului ș.a.m.d. Înțelegere mai bună a rolurilor celorlalți Reducerea fraudei Încadrare/orientare în vederea acceptării de riscuri calculate Reducerea scorului obținut cu ajutorul matricei riscului Personal mai satisfăcut Îmbunătățirea politicilor corporative 23 Phil Griffiths, Risk-Based Auditing, Gower Publishing Limited, Aldershot, England, 2005, pp. 32 35, adaptare. Guvernanța corporativă 244 Beneficiile procesului de gestionare a riscurilor Rezultate
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
riscului; reducerea probabilității și/sau impactului riscului prin atașarea activităților de control intern; transferarea riscului, care urmărește reducerea probabilității și impactului prin transferarea riscului sau a unei părți a acestuia unui terț, care, fiind specializat, îl poate administra mai eficient; acceptarea riscului, care înseamnă să nu iei nicio măsură ce ar putea să diminueze impactul și probabilitatea. Procesul de gestionare a riscurilor la nivel de organizației presupune pentru fiecare risc alegerea potențialelor reacții din mai multe posibilități și evaluarea riscului rezidual
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
răspunsuri posibile la diferitele tipuri și niveluri de riscuri, iar opțiunile pe care ni le propune COSO-ERM 71 sunt prezentate în figura 3.16. IM PA CT RIDICAT Împărțire Reducere Reducere Evitare MEDIU 2 ! Reducere Reducere Reducere MEDIU 1 Exploatare ? Acceptare Reducere Reducere SCĂZUT Exploatare ? Exploatare ? ! ? ? ? 0 SCĂZUT MEDIU 1 MEDIU 2 RIDICAT PROBABILITATE Figura 3.16. Răspunsurile la riscuri oferite de COSO-ERM Din analiza tabelului prezentat în figura de mai sus rezultă că strategiile de evitare și reducere a riscurilor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de evitare și reducere a riscurilor vor tinde să fie asociate cu riscurile care au impact și probabilitate ridicate, în timp ce strategiile de împrăștiere/împărțire a riscurilor se vor potrivi mai bine cu riscurile cu impact și probabilitate scăzute. Strategia de acceptare a riscurilor va tinde să se orienteze către riscurile cu impact și probabilitate mică sau către riscurile pentru care costul activităților de control este mare. Utilizând aceste categorii de răspunsuri la risc ale COSO-ERM, putem stabili un grafic Impact Probabilitate
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
și probabilitate mică sau către riscurile pentru care costul activităților de control este mare. Utilizând aceste categorii de răspunsuri la risc ale COSO-ERM, putem stabili un grafic Impact Probabilitate 72 pentru a localiza strategiile potrivite, respectiv: evitare, reducere, împărțire și acceptare; 71 Committee of Sponsoring Oraganisations, Entreprise Risk Management, 2004, Foreword to the Executive Summary, p. 55. 72 Recomandăm realizarea unei comparații cu punctul de vedere prezentat la paragraful 3.6.2, din acest capitol, pp. 250-251. Guvernanța corporativă 304 indicatori-cheie
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]