1,222 matches
-
trebui, prin urmare, cred, să mai vorbim și despre autenticele evenimente culturale la care suntem martori. Iată unul. Ba chiar două! Alături de o bogată agendă de concerte în toate colțurile lumii, filarmonica ieșeană are contract, între altele, pentru a asigura acompaniamentul adecvat unuia dintre cele mai prestigioase concursuri internaționale destinate tinerelor talente: concursul "Maria Callas" de la Atena. Săptămâna trecută a evoluat pe scena filarmonicii noastre laureata de anul trecut a concursului de pian, Mei Yi Foo, din Malaezia; ea a susținut
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
vechiului instrument muzical al antichității, lira, când poezia și muzica se rosteau Împreună. Lira era Însemnul lui Apollo, zeul luminii, al muzicii și al poeziei la greci. În Grecia antică s-a folosit pentru scrierea textelor poetice cu criteriu formal, acompaniamentul de liră. De abia În epoca modernă, poezia lirică a ajuns să Însemne creație literară care exprimă sentimente sau atitudini. Treptat, lirismul s-a identificat cu poezia, supusă unor mijloace formale cum ar fi: versul, strofa, ritmul sau rima. In
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
precis de influența folclorului asupra muzicii culte: "Folclorul, lirica și muzica poporană n'au exercitat absolut nicio influență (...). Singura muzică poporană care s'a desvoltat, este aceea brodată pe motive din mitologia și legendele fineze. Ea e mai mult un acompaniament monoton la recitarea versurilor din Kalevala sau altă poemă"152. Horia Oprișan specifică referitor la muzica populară că nu poate fi vorba de o muzică născută din nevoia de a-și manifesta voioșia, bucuria, pentru că finlandezii "nu au în sânge
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
a Jocurilor Olimpice moderne de vară, 1896, Atena, Grecia, un ansamblu coral a interpretat cantata poetului grec Kostis Palamas, pe muzica compozitorului Spiru Samara. Această operă, compusă la cererea Comitetului de organizare a Jocurilor Olimpice, constă dintr-o compoziție pentru cor fără acompaniament, reluată și susținută de una sau mai multe fanfare. Acordurile imnului olimpic intonat în 1896 a fost auzit apoi, 10 ani mai târziu, la întrecerile sportive organizate în 1906 ca un omagiu adus reluării Jocurilor Olimpice în 1896. Văduva compozitorului, Anna
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
la Londra la un recital al Luizei Borac. Institutul cultural maghiar de la Praga are chiar o mică sală și un pian de concert. Ai noștri ca ai noștri: un pian dezacordat își trăiește bătrânețile la ambasada pragheză și, ascultând odată acompaniamentul unei soprane prea binevoitoare, am jurat să nu mai calc la nici un așa-numit concert. Am mai fost totuși la unul, în sala împrumutată, tot binevoitor, de institutul maghiar, dar invitatul român, un tânăr începător în ale viorii, și acordurile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
în piano. După un episod melodic calm, în care sonoritățile se amplifică, apare și tema II. Aceasta contrastează puternic cu prima, prin nota ei potolită. Tema II este îngânată de clarinet, fagot și oboi, în timp ce viorile prime, desprinzându-se din acompaniamentul pe care-l fac împreună cu celelalte instrumente cu coarde, brodează când și când o figu ră melodică foarte rapidă. Iată tema II: Coda cu care se încheie această parte este la fel de lungă ca și unele dezvoltări din simfoniile lui Haydn
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
Asemeni primelor două simfonii și Simfoniei IV și VII, începe cu o introducere lentă ( adagio ) - un preludiu meditativ. Câteva acorduri foarte puternice fac trecerea către mișcarea allegro vivace, scrisă în formă de sonată. Tema I, cântată de viorile prime pe acompaniamentul fremătă tor al celorlalte instrumente de coarde, are o înfățișare tinerească. Nu întârzie să apară și aici acele deplasări de accente și sforzando care sunt atât de dese în lucrările lui Beethoven. Ele ne conduc către tema II, expusă de
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
nocturnă, pune în valoare și de astă dată latura lirică a sensibilității lui Beethoven. Frazele melodice sunt aici cu mult mai largi decât în alte lucrări beethoveniene. Suava melodie, care începe din măsura a doua, lunecă pe o figură de acompaniament ( a se vedea măsura I ) ce străbate întreaga mișcare. Tema II, tot cantabilă, este cântată de glasul catifelat al clarinetului, peste care coardele suprapun arabescuri. Cele două teme nu sunt supuse dezvoltării. În loc de dezvoltare, în repriză, melodia inițială a mișcării
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
violele reamintesc motivul ciclic cu care se deschisese simfonia și care apare puțin schimbat. Sunt expuse pe urmă diferite variațiuni ale temei inițiale, întrerupte din când în când de accente mărețe. Către sfârșit, într-o mișcare ceva mai animată, pe acompaniamentul coardelor, fagotul aduce ecouri nostalgice ale temei de la început, după care urmează încheierea. Partea III (allegro) este un scherzo. Prima temă, expusă de violoncele și contrabași, este expresia unui elan lăuntric. A doua secțiune a ei, care o completează, este
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
înfiripa și ele o temă. Iată această suprapunere: Dezvoltarea folosește foarte mult figura ritmică: care se auzise insistent la începutul mișcării. Partea II ( andante molto mosso), intitulată ,,Scenă la pârâu”, începe cu o melodie cântată de viorile prime pe un acompaniament ce sugerează curgerea apei: Sentimentul de contemplare este întregit de un fragment melodic cântat de viorile prime și, mai ales, de către tema II, adusă de fagot. Iată tema II: Către sfârșitul mișcării, Beethoven caută să sugereze pentru un scurt moment
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
în sus sau în jos cu un semiton măcar; a patra o răstoarnă. Iar când tema revine la prima voce, dinamica e schimbată, vocalistul e în alt registru, a făcut o strâmbătură, s-a dat peste cap, a luat ca acompaniament un clește sau un fluier de speriat ciorile... Astfel a realizat Zappa bijuterii rock cu elemente permutabile, de regăsit în diferite înregistrări - însă niciodată la fel! Filmul păstrează din reprezentație esențialul ales de Zappa. Nu poți scoate sau adăuga ceva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
transmisă prin artă și filozofie Încă din antichitate. Această formă de comunicare nonverbală urmărește dezvoltarea personalității umane pe linia coordonatelor fizice, estetice și psiho - intelectuale afective, Îmbinate armonios cu dezvoltarea sensibilității și a motricității bazate pe logică, legate intim cu acompaniamentul muzical. Expresia corporală, prin obiectivele pe care și le fixează, este o artă sintetică. Ea este o disciplină emoțională deoarece Își dobândește calitatea esențială de a fi artistică. Una dintre caracteristicile esnțiale ale exprimării motrice corporale o constituie mișcarea estetică
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
al muzicii, etc. Pentru evidențierea expresivității corporale muzica are un aport important ca și rezonanța diferitelor stări sufletești În corespondență cu variatele genuri muzicale. În vederea pregătirii muzicale se vor efectua diverse combinații, variații, structuri pentru a se recepționa caracteristicile specifice acompaniamentului muzical și anume: - sesizarea măsurii muzicale, - recunoașterea diverselor ritmuri - recepționarea frazării muzicale - dinamica muzicală - linia melodică, - caracterul muzicii Mijloacele realizării pregătirii muzicale sunt: - teme ritmice - pentru sesizarea ritmului - jocuri muzicale - concepute pe caracteristicile muzicale menționate anterior. - variații de pași de
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
muzicale, - recunoașterea diverselor ritmuri - recepționarea frazării muzicale - dinamica muzicală - linia melodică, - caracterul muzicii Mijloacele realizării pregătirii muzicale sunt: - teme ritmice - pentru sesizarea ritmului - jocuri muzicale - concepute pe caracteristicile muzicale menționate anterior. - variații de pași de dans (clasic de caracter modern). Acompaniamentul muzical judicios selecționat pentru tema de studiu sau improvizație, inspiră și totodată subliniază starea emoțională determinând trăiri profunde dezvoltând sensibilitatea executanților În paralel dezvoltându-le și expresivitatea. Expresivitatea la nivel elevat, solicită din partea executanților o inteligență motrică. Această se manifestă
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
ale dansului este educarea esteticii mișcării (ținută și execuție artistică) și realizarea execuției tehnice, conform standardelor artistice specifice dansului. Educația estetică se realizează prin: - forma plastică, elegantă a mișcărilor artistice și fondul emoțional al acestora, deci formarea sensibilității artistice; - utilizarea acompaniamentului muzical (genuri variate), pentru a contribui la educarea simțului muzical și la formarea unei culturi generale a executantelor, care să pătrundă sensul, conținutul de idei al piesei muzicale și apoi să-l transpună În mișcare corporală excesivă; - formarea unui bagaj
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
stimularea expresivității corporale, a creativității și imaginației artistice, formând capacitatea de a reda prin gest, mișcare, atitudine, diferite teme, idei, stări sufletești, sentimente; - dezvoltarea ritmicității și muzicalității motrice (educarea capacității de a exprima prin mișcare corporală adecvată, diferitele particularități ale acompaniamentului muzical); - educarea capacității de apreciere a propriilor acțiuni motrice; - educarea sentimentelor estetice; - Îmbunătățirea capacității de mișcare prin Însușirea unui bogat conținut motrico-artistic; - Îmbunătățirea capacității coordonative; - educarea schemei corporale: plasamentul corpului și al segmentelor ce- l alcătuiesc, În diferite planuri și
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
COMPONENTELE SPECIFICE DANSULUI Estetica motrică reprezintă acea manieră specifică de execuție a acțiunilor motrice În toate activitățile fizice cu componentă artistică (dans, gimnastică ritmică, artistică, patinaj artistic, Înot artistic, dans). Ea constituie o Îmbinare reușită Între ținuta și execuția artistică, acompaniamentul muzical, trăirea afectivă și capacitatea de realizare plastică a mișcărilor. Toate acestea creează expresivitatea mișcării. (Constantinescu E., 2001) Ținuta artistică care solicită: - curburi normale ale coloanei vertebrale; - capul ridicat cu bărbia la nivelul unei linii imaginare paralelă cu solul; - umerii
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
impune altă poziție a vârfului piciorului); - plasarea corectă a segmentelor corpului În planuri și direcții precise; - plasarea și transmiterea corectă a greutății corpului pe suprafețele de sprijin; - execuția liberă naturală a tuturor acțiunilor motrice și În concordanță cu toate particularitățile acompaniamentului muzical (trăirea emoțională). Aceste componente se formează prin exersarea unor structuri motrice executate izolat și În combinații variate, preluate din dansul clasic și cel modern. (Constantinescu E., 2001) 3.3. ACOMPANIAMENTUL MUZICAL 3.3.1. Caracteristicile acompaniamentului muzical Prezența muzicii
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
tuturor acțiunilor motrice și În concordanță cu toate particularitățile acompaniamentului muzical (trăirea emoțională). Aceste componente se formează prin exersarea unor structuri motrice executate izolat și În combinații variate, preluate din dansul clasic și cel modern. (Constantinescu E., 2001) 3.3. ACOMPANIAMENTUL MUZICAL 3.3.1. Caracteristicile acompaniamentului muzical Prezența muzicii În dans, are un rol deosebit de important deoarece: - stimulează executantele, invită la acțiune, constituind un element mobilizator al mișcării; - Întreține și susține mișcarea, ameliorând În mare măsură senzația de oboseală; - facilitează
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
cu toate particularitățile acompaniamentului muzical (trăirea emoțională). Aceste componente se formează prin exersarea unor structuri motrice executate izolat și În combinații variate, preluate din dansul clasic și cel modern. (Constantinescu E., 2001) 3.3. ACOMPANIAMENTUL MUZICAL 3.3.1. Caracteristicile acompaniamentului muzical Prezența muzicii În dans, are un rol deosebit de important deoarece: - stimulează executantele, invită la acțiune, constituind un element mobilizator al mișcării; - Întreține și susține mișcarea, ameliorând În mare măsură senzația de oboseală; - facilitează formarea deprinderilor și priceperilor motrice specifice
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
și poziții joase.(Constantinescu E., 2001) Armonia reprezintă legarea sunetelor Într-un tot organic care subliniază ideea de bază a piesei muzicale. Ritmul, melodia și armonia sunt stâlpii creației muzicale (Greder F, 1994). 3.3.3. Corespondența dintre mișcare și acompaniamentului muzical Oamenii se deosebesc Între ei printr-un ritm diferențiat al mișcărilor care poate avea diferite cauze (Abadné HH, 1983): - greutatea corporală - executantul mai slab se mișcă mai repede, executantul mai gras efectuează mișcările mai greoi; - Înălțimea - pasul executantului Înalt
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
Tipul flegmatic - atitudinea lui și mișcarea sunt incolore. Ritmul de bază În mișcare este așadar, determinat de ansamblul aspectelor fizice și psihice ale omului. Muzica poate influența ritmul de bază al mișcării accelerându-l, Încetinindu-l sau asigurându-i fluență. Acompaniamentul muzical folosit În dans trebuie să fie constituit din diverse genuri muzicale: clasic, modern. Executantele se vor adapta individual la ritmul, tempoul și dinamica muzicii, prin repetare. Când rezultatul este obținut, nu se mai poate vorbi de executante care lucrează
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
precum și fiecărei structuri motrice. O muzică bine aleasă, pe placul executantelor, va contribui la alternarea lor În activitate, va favoriza Învățarea și le va stimula imaginația. Pentru realizarea concordanței dintre mișcare și muzică, mișcarea trebuie să se Încadreze În particularitățile acompaniamentului muzical (mijloacele de expresivitate muzicală), iar muzica (caracterul muzicii) trebuie să corespundă mișcărilor executate. Caracterul muzicii se referă la coloratura emoțională ce se desprinde dintr-o piesă muzicală și care poate fi: vesel, vioi, liric, eroic, solemn, cursiv, sacadat etc.
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
moral, intelectual și mai ales estetic. - Să poată identifica câteva repere ale pregătirii fizice În dansul sportiv. 4.1. DANSUL SPORTIV - CARACTERISTICI GENERALE Dansul sportiv este o disciplină sportivă care se practică numai În perechi mixte - sportivă și sportiv, cu acompaniamentul muzical stabilit prin regulament În ritmuri standard la dansurile: vals lent, vals vienez, tangou, slow-fox și quickstep, și În ritmuri latino-americane la dansurile: samba, cha-cha-cha, rumba, passo-doble și jive. În sistemul competițional, dansul sportiv, se orientează pe baza regulamentelor tehnice
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
mobilității cu mijloace specifice dansului sportiv. CAPITOLUL VI DANSURI DIN SECȚIUNEA STANDARD Scopul unității de curs - Însușirea tehnicii pașilor de bază În dansurile de categorie standard (vals, vals lent, tango). - Formarea capacității de a combina elementele Însușite În concordanță cu acompaniamentul muzical. Obiectivele operaționale - să identifice și să execute corect tehnica pașilor Însușiți pentru fiecare stil În parte. - să alcătuiască o combinație cu elementele Însușite pentru fiecare stil pe un acompaniament muzical specific. Dansul Sportiv este Împărțit pe două mari secțiuni
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]