1,910 matches
-
simte prost, ceva cu nervii, și-a luat un concediu medical de două săptămâni. Mulțumi pentru urările de sănătate. Înainte de a pleca la treburile ei, stareța Îl mai Întrebă dacă nu-i e foame și dacă nu vrea niște lapte acru. El mulțumi politicos și spuse că iese să facă o plimbare prin sat. Se Întunecase. Apucă un drum subțire printre două rânduri de case care păreau foarte vechi. Lătrat de câini, lumini pâlpâitoare la câte o fereastră, strigătele unor copii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Și cum era însetat după o zi așa de călduroasă, luă un polonic cu compot și sorbi din el cu poftă. Dar nu apucă bine să ia o înghițitură, că pe loc pufni și împrăștie în jur stropi de zeamă acră și sărată deopotrivă, în timp ce din polonic atârnau gata să cadă câteva fire de fidea. La așa priveliște, femeia uită de supărare și râse cu poftă. După ce se lămuriră cum e cu treburile copilei lor cea vrednică, se apucară să rostuiască
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
tristă ești, Tu, floare pensulată cu uleiuri Ce pari căzută din vecii cerești Să-ntruchipezi durerii, noi temeiuri; Nu-mi satur ochii, prinși de oglindiri Ce mi te torn în suflet cu încetul, Alint păgân, pentru atâtea firi Înțepător și acru, ca oțetul... Culorile, nu ele te-au născut, E-o altă tain-a viețuirii tale, Dintr-un amor, rămas necunoscut Purtând stigmatul candid, pe petale... Cine-a avut destinul într-o mână Și adâncimi feline-a dat culorii, Ca mai
FLOARE by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83796_a_85121]
-
urmă, când o prietenă comună de la colegiu se logodise pe bancheta unei trăsuri trase de cai, că e cea mai jalnică dulcegărie din lume, se transformase Într-o copie destul de fidelă a unei neveste stepfordiene. Sau poate că eram eu acră. Sigur că eram acră. N-avusesem de a face cu logodnele decât prin intermediul paginii despre nunți din New York Times, cunoscută și sub numele de Pagina de Sport pentru Fetele Singure, În fiecare duminică, la brunch 1. Dar nu despre asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
comună de la colegiu se logodise pe bancheta unei trăsuri trase de cai, că e cea mai jalnică dulcegărie din lume, se transformase Într-o copie destul de fidelă a unei neveste stepfordiene. Sau poate că eram eu acră. Sigur că eram acră. N-avusesem de a face cu logodnele decât prin intermediul paginii despre nunți din New York Times, cunoscută și sub numele de Pagina de Sport pentru Fetele Singure, În fiecare duminică, la brunch 1. Dar nu despre asta era vorba. Mă bucur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
lui, pentru când vor ieși la pensie, dar ei l-au păcălit și-au mierlit-o în timpul epidemiei de febră tifoidă din ’44. Agentul imobiliar cu care vorbise i-a spus că nu valora mai mult de treizeci de dolari acrul. Mai bine aștepta - n-avea cum să scadă mai mult. Mai avea o mașină Eldorado ’48 coupé verde, identică cu cea a lui Mickey C., dar fără să fie blindată. Avea o droaie de costume de la Oviatt și London Shop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
zi. Telefonul următor veni de la un agent imobiliar din comitatul Ventura. Știrile lui proaspete: oferta maximă pentru pământul prost plasat, lipsit de umbră, secetos, imposibil de irigat și, în general, mizantropic pe care îl deținea Buzz era de paisprezece dolari acrul, clientul fiind pastorul Primei Biserici Penticostale a Divinei Eminențe, care voia să-l transforme într-un cimitir pentru animalele de companie sanctificate ale membrilor congregației sale. Buzz îi zise că prețul minimum era de douăzeci de dolari. Peste zece minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
cel care rămâne pe sec. Apoi plecă, făcându-le cu mâna. Claire turnă băutură în pahare până sus. Danny îl ridică pe al lui și toastă: — Pentru cauza noastră! Claire spuse: — Pentru toate lucrurile bune. Danny bău, făcând o mutră acră, ca un abstinent ce încearcă să-i țină piept unei băutoare inveterate. Claire sorbi din pahar și spuse: — Hoț de mașini, revoluționar, bărbat iubit de femei. Sunt destul de impresionată. Las-o un pic mai moale, las-o pe ea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
s-a oprit aci. Și-a întors spre mine o figură plouată și plină de reproș: iar eu i-am spus printre dinți: ― Băiatule, fă-te sănătos urgent, că ne-am săturat de chiulurile și fițele tale, ca de mere acre! A-nțărcat bălaia! Și i-a prins bine, că Simulescu, de frică să nu-i mai suflăm cine știe ce trăsnăi, care să-l facă de râs și la alte materii, s-a apucat să citească și să răspundă cum trebuia, și mai
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
adopți cu forme. Tot n-ai familie și ai vocație!. Unde pui că dintr-o dată te pomenești cu fată, ginere și nepoți. Greg, acum ofensat de-a binelea de necum pătarea lui Nory, tăcea veninos. De Mini, tonul vulgar și acru pe care îl luase încăierarea o supără, mai ales că, opriți la colț de stradă, erau o adevărată stridență în discreția zilei nebuloase, care, înfășurată în broboada de ceață, nu da drumul în sus vibrațiilor să se risipească, ci grămădea
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Mabel, fiica doamnei Pereira, îi poftește înăuntru. Mama ei, enormă, palidă, înfășurată într-o rochie galbenă de mătase decolorată conduce cântul în care și-au unit glasurile participanții. Unduindu-și degetele grăsune în aer, ca un dirijor, capătă o mină acră la vederea întârziaților, poftind-o pe Elspeth în cerc. Bobby se întoarce să plece, s-o aștepte afară, dar spre uimirea lui, Elspeth cere permisiunea gazdei și-i face semn să rămână. N-a mai făcut asta până acum. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
informații despre cum i-a mers în ultimele șase luni, ea îl proptește lângă Selwyn, care se sprijină de o amuletă de ebonită, discutând cu un grup de oameni de cultură eminenți. La apropierea lor, Selwyn ia un aer foarte acru. Nu pare să moară de dorința de a-l revedea pe Jonathan. Star face prezentările, Selwyn îi adresează un foarte scurt ce mai faci, abia atingându-și degetele de ale lui Jonathan. Este important, mormăie el, întorcându-și atenția asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
tâmpla unde calmă dă cu pietre mâna ei fericit cu dor de iarbă verde tac și dacă fug alt vârtej o să mă soarbă în culcușul ignifug cu miros de carne macră-n postul ținerii de gât ne simțit de poama acră pe la mâța blândă zât fruntea umedă-n țărână las încet și mă afund umbra mea de semilună s-a făcut de mult rotund vin cocorii să mă pună într-un coș cu murături mai apuc să dau din mână la
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
dumerit, dar guraliv, și care, aprobînd politica zilei, devenea în felul acesta fericit. Aparențele chiar arătau că mustăciosul se afla în faza asta datorită nu atât măsurilor luate de guvern cît, mai ales, unui anume număr de pahare cu vin acru. După ce, preț de două ceasuri, am înotat prin burniță și mocirlă, căruța ne-a deșertat pe o toloacă udă unde, pe două capre, tocmai se întocmea scena pentru festivități. Invitații s-au înghesuit, parte în bodega cocoțată pe un vîrf
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
redresor Înjghebat de un electrician bețiv, dar priceput, și-i scotea omului nunta din necaz. Contra cost, se Înțelege. Nu se da În lături de la nimic ca să câștige: vindea chiar și flecuștețe. Halviță care mirosea a pișat de cotoi, gogoși acre, date prin zahăr pudră amestecat cu făină, că zahărul se găsea greu În acele vremuri, acadele În care Îți rupeai dinții. După ce copilărimea satului se Îndopa cu drăciile astea fabricate de el Într-o chichineață murdară și plină de muște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
În loc de ochi boabe de piper ori ienibahar, după cum le rostuise Tușa atunci când le ținuse trupurile Între degetele bolnave, dar agere. * * * Fără să fiu beat, aseară m-am lăsat să zac În tristeți. Fusesem pe la Bufet, băusem fără chef câteva beri acre, nu se legase nici o vorbire cu nimeni. Nu cred că numai din pricina singurătății mi se Întâmplă lingoarea. Stătusem la cârciumă aproape nemișcat În scaunul meu de pe terasă. Îmi plimbam privirile și aveam impresia că descopeream lucruri pe care nu le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
care se juraseră să nu umble decât la ocazii mari. Se așezară pe iarbă, nu departe de ferestrele sălii de ședințe unde se chefuia temeinic și cu strigături. La Început, pe burțile goale, vinurile din sticlele Înfundate li se părură acre. Încet-Încet, Însă, acreala dispăru și li se dezlegară limbile. În sala de ședințe, Directorul intră cu un zâmbet de mare om darnic Întins peste fața grasă, roșie și asudată. Ridică mâna ca la o Întrunire de partid, atunci când cerea cuvântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
el, s-a jurat că lui Mișu i se beliseră ochii de era să-i iasă din găvane și Îi ieșise fum din gură, nas și urechi. De atunci rămăsese cu gângăveala și cu simțul gustului atrofiat. Nu mai deosebea acrul de amar, dulce ori sărat. Ca să se dea mare și să ne câștige admirația, dar și bănuții de metal, băga În gură tot felul de porcării pe care le mesteca (spre adânca uimire a fraierilor care Îl vedeau prima oară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ecusonul de plastic, gemetele adânci, lampa cu globul crăpat, durerile Începutului și Împietrirea sfârșitului, chipul căruia nu izbutisem să-i rețin trăsăturile, tristețea citită pe acel chip, borcănașele și tuburile cu pomezi alinătoare, pântecul moale, viu, cald, aspirina cu miros acru și de farmacie, așteptarea, cu nerăbdare Înfrigurată, a Împreunării până la Sfârșitul Lumii. Toate astea Îmi fuseseră luate brusc, În câteva secunde, când Îmi spusese că n-o să mă aștepte, iar eu Îi răspunsesem nici să nu... Mi-am luat arma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
când i-a cerut Maimuțoiului să vină și să-i maseze picioarele, Maimuțoiul nostru plin de tact s-a supus bucuros. Tuturor celor de față le pierise starea de euforie plăcută. Chipurile le păleau, în timp ce în gură simțeau un gust acru. Nu era o situație oarecare. Se prea putea ca, dincolo de ziduri, nu foarte departe de banchet, în umbra copacilor și pe sub podele, să se afle săbii, lănci și arcuri ascunse de membrii clanului Shibata. Nu cumva încercau stăruitor să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
dom’ profesor Boc este varză la teorie. Însă guvernul vine imediat și cu câte o surpriză, adică improvizează pe loc un așa numit plan B (B de la BOC!), plan care se dovedește de fiecare dată imposibil de aplicat. Deci, varză acră și murată și la capitolul, practică. Încă ne gândim, ca tot românul, la ce e bun guvernul acesta, și Băsescu marele coordonator, ne lasă ca să gândim în continuare, probabil mult și bine, până când va vrea mușchii lui. Iar când va
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Helen, tu nu citești niciodată ziarele! — Nu? Da, presupun că ai dreptate. De ce să le citesc? Ca să afli care sunt vedetele pop care se internează la Cloisters? i-am răspuns eu cu viclenie. Helen m-a recompensat cu o privire acră. —Taci din gură, deșteapto! Când o să te dai cu capul de pereții celulei căptușite în care o să fii închisă într-una din cămășile alea superbe cu mâneci lungi, n-o să te mai crezi așa de grozavă! — N-o să fiu închisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
lor. Mi-am dat toată silința, dar chiar și machiată arătam tot ca un cadavru. M-am târât din nou jos, forțându-mă să zâmbesc și am dat peste Misty O’Malley. Care ardea gazul prin cameră cu o figură acră întipărită pe fața complet nemachiată. Eu, cu fața mea pământie și cu rânjetul lățit pe buze, m-am simțit imediat ca un măr glasat, ca o idioată. Don a venit în goană către mine și m-a înșfăcat de-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
duci la dentist. Teama era aproape la fel de grozavă ca durerea. Nu vreau să mă duc la dentist, m-am bâlbâit eu. Sunt sigură că nu vrei, a rânjit Celine. Ai fost la prelegerea de astă seară? — Nu, am spus eu acră. Am decis să chiulesc și m-am dus în sat să beau câteva beri. Celine a căscat ochii. Nu era deloc mulțumită. Sigur c-am fost la prelegere! Unde altundeva să fiu? —De ce nu privești mersul la dentist ca pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
puse la uscat. Padraig-tremurătorul, care se calmase foarte tare din prima zi când împrăștiase tot zahărul. Părintele Johnny, un alcoolic turbat, care își lăsase borțoasă menajera. O ziaristă de scandal, pe care o chema Mary și care era grasă, urâtă, acră și lipsită de talent. în ultimii cinci ani băuse câte-o sticlă de coniac pe zi și aruncase cu rahat în orice persoană pe care-o găsea și care era demnă de un articol. Viața ei era un dezastru. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]