1,392 matches
-
conflict, din moment ce întâlnirea lor este plasată sub semnul dialogului, fertil estetic: "Mă câștigă-un pendul/ nefilosofic, simplu:/ tic culoarea/ tac cuvântul/ Cei doi nu se-nfruntă./ Narcisul cuvântului aprinde culoarea/ narcisul culorii descântă cuvântul". În special volumele După vernisaj și Acuarele vulnerabile conțin apoi numeroase referiri la o funcție esențială a poetului, aceea pe care Paul Claudel o numea reproducerea "totalității Firii". Nu altceva decât descrierea luminoasă, plină de armonii calde, a ordinii pur vizibile a lumii, printr-un penel metaforizant
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a poetului, aceea pe care Paul Claudel o numea reproducerea "totalității Firii". Nu altceva decât descrierea luminoasă, plină de armonii calde, a ordinii pur vizibile a lumii, printr-un penel metaforizant specializat în ale mimesis-ului pur, vizează bunăoară una dintre acuarelele vulnerabile ale Mariei Mănucă, intitulată Flori de ciulin: "Peste pragul minunilor/ în câmpie,/ valuri de iarbă cu umbre de nori călători/ mă ridică/ mă coboară pe țărmul de verde./ Ei mă așteptau/ cu frunze de catifea argintată/ Dintre scuturi de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
revela profilul interior, particularizat de ceea ce poeta (în viața de toate zilele, medic!) numește "etiopatogenia singurătății și desăvârșire". Acest gen nou de artă poetică este inaugurat de promițătorul poem Nu-mi amintesc, inclus în ciclul În simetrie cu Orion, din Acuarele vulnerabile: "Spre seară, oaspeți întârziați,/ druizii./ În tunicile lor, albastrul din adâncuri/ aducea frigul./ Centurile mai fulgurau./ Călătoriseră./ Mi-au cerut ultimul manuscris:/ "Etiopatogenia singurătății și desăvârșirea",/ exemplar unic// L-am dăruit// Am vrut să-mi rescriu manuscrisul/ dar nu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fină a florilor de cireș, vrăbii, bambus, și, mai presus de toate, formele evantaiului, au fost reproduse cu o abundență risipitoare și combinate în permutări interminabile. Motivele florale au oferit un teren comun, pe care ambele culturi se puteau întâlni. Acuarele victoriene cu primule și violete, buchete mici de trandafiri, clopoței au cedat locul crinilor și florilor soarelui, care erau deja popularizate de către prerafaeliți, precum și crizantemelor, bujorilor, florilor de cireș și bambusului"137. Mai mult, în câteva din picturile lui Whistler
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Tot în această perioadă îl va traduce în limba română și pe Edgar Allan Poe. Între 1901 și 1907 realizează o serie de inluminuri pe tema basmului "Ileana Cosânzeana", dar și o serie de lucrări cu subiecte din povești precum acuarela Cele douăsprezece fete de împărat, expusă în 1903 la expoziția Tinerimii artistice, sau Făt-Frumos, și panouri decorative, din care cel mai cunoscut rămâne Muzica. Pictorul era expozant la Paris, despre succesul expozițiilor de acolo, printre care Expoziția pictorilor orientaliști francezi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
împărat care se află în centru. Cu această lucrare, Theodorescu-Sion participa în 1913 la concursul organizat pentru ocuparea catedrei de artă decorativă a Școlii de bele-arte din Iași. Pictorul realizează mai multe proiecte de cortină destinate Teatrul Național, printre care acuarela Proiect de cortină (acuarelă pe carton, semnat în partea dreaptă jos în tuș negru cu penița: Theodorescu-Sion, nedatat, 0,360 x 0,470 cm, 1913-1914, București) de inspirație folclorică având ca temă Vicleimul și Irozii din teatrul popular și Proiect
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în centru. Cu această lucrare, Theodorescu-Sion participa în 1913 la concursul organizat pentru ocuparea catedrei de artă decorativă a Școlii de bele-arte din Iași. Pictorul realizează mai multe proiecte de cortină destinate Teatrul Național, printre care acuarela Proiect de cortină (acuarelă pe carton, semnat în partea dreaptă jos în tuș negru cu penița: Theodorescu-Sion, nedatat, 0,360 x 0,470 cm, 1913-1914, București) de inspirație folclorică având ca temă Vicleimul și Irozii din teatrul popular și Proiect pentru o cortină pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în partea dreaptă jos în tuș negru cu penița: Theodorescu-Sion, nedatat, 0,360 x 0,470 cm, 1913-1914, București) de inspirație folclorică având ca temă Vicleimul și Irozii din teatrul popular și Proiect pentru o cortină pentru un teatru românesc (acuarelă pe carton, 0,465 x 0,610 cm, semnat în partea dreaptă jos în tuș negru cu penița: Theodorescu Sion, nedatat, 1913), un triptic inspirat din lumea basmelor, ambele aflându-se sub semnul sintezei dintre stilul Art-Nouveau și decorativismul bizantin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nopți înstelate. În 1910, graficianul ilustrează coperta unui volum de poezii eminesciene, Lumină de lună, la invitația lui Ion Scurtu, cu un moment din poemul "Dorința", desen reluat pe coperta ediției cărții, din 1912. În 1929, artistul revine cu 12 acuarele cu care ilustrează volumul de Poezii 285 de Eminescu, volum apărut sub îngrijirea fratelui său mai mare, profesorul George Murnu, care semnează textul introductiv al volumului. Se simte în ilustrația acestuia influența Jugendstil-ului -, pictorul își făcuse stagiul la München
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Calendarul Minervei, prezentându-l în atelierul său așezat pe scaun, cu o paletă în mâini în fața șevaletului, stând picior peste picior. Aici atitudinea voit degajată, care îi reușește mai bine unui caricaturist ca N.S Petrescu, Luchian pictând în atelier (acuarelă, 1910-1912), eșuează. Expresia chinuită a pictorului se relevă atât în poziția corpului, parcă chircit, în linia buzelor și în spectralitatea privirii. Pentru o scurtă perioadă de timp, Luchian cochetează cu lumea boemei, perioadă în care temele ei trec în senzualitatea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rezistență încăpățânată, imprimată în toate celulele firii. Este chipul unui bolnav sau al unui mistic, chipul acesta care începe să capete contururi de tigvă. Pe măsură ce boala înaintează, pictorul este confruntat cu noi dificultăți legate de capacitatea de a picta. Autoportretul acuarelă din 1908 păstrează aceeași expresie, el nu-i furnizează pictorului ocazia unui exercițiu narcisic, ci a unei confruntări cu sine. În 1910, un alt autoportret în ulei reia expresia de concentrare aproape dureroasă, privirea are o rară calitate de punere
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu ocazia acestor comenzi, lăsând la o parte jocul imaginației și inspirația genuină. "Se înțelege că pentru Luchian asemenea panouri decorative nu erau decât un prilej de a-și exercita știința sa combinatorie de linii, deși, cum am văzut, în acuarelele pregătitoare de mai sus, sensibilitatea liniei sale și finețea ochiului par a-și exprima încântarea de a se desfășura"451. Într-adevăr, abordarea Art Nouveau-ului presupune în anumite circumstanțe și abilități "meșteșugărești". Dintre poeți, Arghezi își va trasa poetica așezând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Expoziția Universală de la Paris din 1889, expoziție organizată de G.D. Mirea și Constantin Esarcu. Prima acțiune de anvergură întreprinsă de "Cercul Artistic" o constituie expoziția din iarna lui 1890 în sălile noului palat al Ateneului, cu 112 picturi, 27 de acuarele, pasteluri și desene și 23 de sculpturi. A doua expoziție, din februarie 1891, reunește și alți artiști, care vor da tonul secesiunii românești, iar în afară de Kimon Loghi, de Nicolae Vermont și Constantin Pascaly, expun și Ștefan Ionescu-Valbudea, Juan Alpar, Dimitrie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să plutească în apele unui râu unde se îneacă ținând la piept capul sfântului. Întruchipare a soteriologiei decadente, avem în Ofelia un personaj utilizat în iconica decadentă și prerafaelită, contraponderea lilială a vicioasei nimfete, Salomeea. Fascinul malefic care apare în acuarela lui Gustave Moreau, Apariția, unde Salomeea fixează obsesiv capul Sfântului Ioan suspendat în sala tronului, este aici dizolvat într-o relație aproape maternală, ca în tablourile Ceciliei Cuțescu-Storck. "Salomeea îl luă în mâini și pe brațele ei se prelinseră două
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Verona 1868-1946, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București 1957. II. Beletristică, Memorii: Cuțescu-Storck, Cecilia: Fresca unei vieți, Editura "Bucovina" I.E. Torouțiu, București, 1944. Eminescu, Mihai: Poezii, cu o introducere și sub îngrijirea d-lui G. Murnu. Cu 12 acuarele și numeroase desene de Ary Murnu, București, Editura "Naționala", S. Ciornei, 1929. Maniu, Adrian: Salomeea, Tipografia G. Ionescu, București, 1915. Pallady, Theodor: Jurnal, cu un cuvânt înainte de H.H. Catargi, Traducere din limba franceză de Paul G. Dinopol, Editura Meridiane, București
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
p. 31. 283 Ibidem, p. 31. 284 Luceafărul, Revistă pentru Literatură și Artă, Budapesta, Sibiu, București, bilunar, apare de la 18 iunie 1 iulie 1902-1920. 285 Mihai Eminescu, Poezii, cu o introducere și sub îngrijirea d-lui G. Murnu, cu 12 acuarele și numeroase desene de Ary Murnu, București, Editura "Naționala", S. Ciornei, 1929. 286 Mihai Eminescu, Luceafărul, Ilustrator Mișu Teișanu, București, Atelierele Societății "Luceafărul", (1921-1923), 22 de planșe color, (BAR AG IV 383). 287 Popescu-Gogan, op. cit., p. 34. 288 Adevărul literar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pătruns în școală. Prin noțiunea de tehnică plastică se înțelege totalitatea procedeelor folosite în activitățile plastice, în vederea familiarizării elevilor cu materiale și instrumente de lucru. În această lucrare, prin folosirea tehnicilor de lucru, autoarea reușește ca materialele folosite de elevi (acuarele, tempera, guașe, tuș, hârtie albă sau colorată, textile, frunze, flori uscate, diferite deșeuriă să fie constrânse să figureze altceva decât sunt în realitate, fără să-și piardă structura proprie. Familiarizarea elevilor cu unele tehnici de lucru, mărește curiozitatea și caracterul
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
elevi este tot atât de importantă ca și cunoașterea unor noțiuni plastice ... Exemplu: modelarea, fluidizarea, modularea, colajul ..., tot atât de necesare ca și mecanizarea deprinderilor pentru scris, în scopul comunicării unor idei și sentimente. Prin folosirea tehnicilor plastice de lucru, materialele folosite de elevi (acuarele, tempera, goașa, tuș, hârtie albă sau colorată, textile, frunze, flori uscate, deșeuri textile, plastic și lemnosă sunt constrânse să figurezealtceva decât sunt în realitate, fără să-și piardă structura proprie. Prin studierea și însușirea tehnicilor artistico-plastice, putem oferi elevilor o
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
facă tot mai binelucrările iar rezultatul efortului lor mult mai valoros. B. Clasificarea tehnicilor de lucru și a materilelor folosite Tehnicile de lucru și materialele folosite se împart în două mari categorii: 1. Tehnici tradiționale a. Tehnica umedă: culori transparente - acuarele; culori opace - guașă, tempera. b. Tehnica uscată c. Tehnica obținerii formelor spontane 2. Tehnici specifice artelor plastice și decorative a. Tehnica picturii pe sticlă b. Tehnica colajului: tehnica formelor rupte; tehnica formelor tăiate; descompunerea și compunerea unui peisaj, portret, natură
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
aplicarea culorii pe un suport umezit, care asigură o mai ușoară estompare și amestecare a culorilor vecine. Această metodă de lucru e denumită de acoreliștii francezi travaille dans l’eau (a lucra în apăă. Materialele folosite pentru această tehnică sunt acuarela și guașa. Înainte de a trece la aplicarea culorilor, suportul este umezit. După fixarea acestuia pe planșetă (placaj, sticlăă, se umezește cu o pensulă mare, un burete sau vată îmbibată cu apă. Umezirea se face uniform, îndepărtânduse surplusul de apă de pe
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
cu nuanța suportului (fuzionare în masăă. Desenul trebuie făcut pe partea poroasă a hârtiei albe întrucât pe această parte întrepătrunderea culorilor și absorbția lor se face mai ușor, realizânduse efectul de prospețime și de transparență a coloritului desenului. Culorile de acuarelă, aplicate în straturi subțiri, își schimbă după uscare aproximativ o treime din intensitatea lor inițială și de aceea trebuie să se țină seama de acest considerent în aplicarea tonurilor. Totuși, nu trebuie să se abuzeze de suprapunerea tentelor de culoare
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
intensitatea lor inițială și de aceea trebuie să se țină seama de acest considerent în aplicarea tonurilor. Totuși, nu trebuie să se abuzeze de suprapunerea tentelor de culoare și nici de amestecul a mai multor culori deoarece în acest caz acuarela își pierde din gingășia, forța și strălucirea culorilor. Aspecte metodologice În însușirea acestei tehnici se poate porni de la un exercițiu-joc efectuat de elevi sub directa îndrumare a învățătorului, însoțite de explicații adecvate dinpartea acestuia, privind modul de folosire a materialelor
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
la fel ca gustul ciocolatei sau mângâierea catifelei. Deseori, se preferă abordarea acestei tehnici în rezolvarea unei probleme plastice, sau în realizarea unor compoziții, datorită înțelegerii patentelor expresive ale procedeelor acestei tehnici. Din tehnica umedă, fac parte: tehnica culorilor transparente - acuarela; tehnica culorilor opace - guașa și tempera. Acuarela Etimologia cuvântului rezulktă din latinescul aqua, este un gen de pictură în care se folosesc culorile de apă. Un scurt istoric al acuarelei ne arată proveniența chinezească a tehnicii, spre deosebire de tempera și guașa
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
catifelei. Deseori, se preferă abordarea acestei tehnici în rezolvarea unei probleme plastice, sau în realizarea unor compoziții, datorită înțelegerii patentelor expresive ale procedeelor acestei tehnici. Din tehnica umedă, fac parte: tehnica culorilor transparente - acuarela; tehnica culorilor opace - guașa și tempera. Acuarela Etimologia cuvântului rezulktă din latinescul aqua, este un gen de pictură în care se folosesc culorile de apă. Un scurt istoric al acuarelei ne arată proveniența chinezească a tehnicii, spre deosebire de tempera și guașa, ale căror origini trebuie căutate în Egiptul
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
acestei tehnici. Din tehnica umedă, fac parte: tehnica culorilor transparente - acuarela; tehnica culorilor opace - guașa și tempera. Acuarela Etimologia cuvântului rezulktă din latinescul aqua, este un gen de pictură în care se folosesc culorile de apă. Un scurt istoric al acuarelei ne arată proveniența chinezească a tehnicii, spre deosebire de tempera și guașa, ale căror origini trebuie căutate în Egiptul antic. Primul pictor european care a pictat în acuarelă a fost Albercht Durer. Până în secolul al XVIII-lea, acuarela a avut un rol
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]