2,088 matches
-
consolidarea legăturilor la nivel național, județean și local. ... 1.3. Consolidarea capacităților și capabilităților necesare în procesul de anticipare. Activități/acțiuni: ● Activități de analiză care să permită identificarea timpurie a riscurilor și provocărilor actuale și viitoare pentru a sprijini întreprinderea de măsuri adaptative și preventive; ● Identificarea de soluții IT care să vină în sprijinul procesului de anticipare a manifestării diferitelor tipuri de risc; ● Consolidarea colaborării cu alte organizații internaționale de protecție civilă în vederea dezvoltării procesului de anticipare. ... PREGĂTIRE ȘI RĂSPUNS Obiectivul general
STRATEGIA din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285383]
-
legal armonizat și consolidat Buget de stat Anual 1.3. Consolidarea capacităților și capabilităților necesare în procesul de anticipare. 1.3.1. Activități de analiză care să permită identificarea timpurie a riscurilor și provocărilor actuale și viitoare pentru a sprijini întreprinderea de măsuri adaptative și preventive. DGPC, DGUM, IGSU 2030 - număr analize de risc realizate - număr de măsuri întreprinse în urma analizelor de risc - numărul de protocoale/colaborări/part eneriate încheiate pentru gestionarea riscurilor - rapoarte de analiză elaborate Buget de stat Anual 1.3.2. Identificarea de soluții
STRATEGIA din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285383]
-
de frig, cum sunt copacii sau clădirile. 2.1.6.5. Letargia diurnă Letargia diurnă (sau somnolența) este o stare caracteristică perioadei de activitate a chiropterelor, în care temperatura lor corporală coboară ziua sub valoarea din timpul nopții. Acest proces adaptativ le permite ca, în perioadele de repaus, să-și conserve energia atât de necesară în momentele critice ale ciclului biologic. Astfel, letargia diurnă estivsală și hibernală sunt două stări pe care liliecii le folosesc în momente diferite din an, dar
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
asupra personalității în formare. Din această cauză, singura atitudine validă în educarea copilului este cea de acceptare a lui. Ea presupune, înainte de toate, o dragoste rațională și spontană față de copil, fără slăbiciuni și ră sfăț, o dozare optimă a frustrărilor adaptative, în raport cu trebuința de autonomie a copilului. O ambianță familială frământată de tensiuni, o atmosferă sufocantă a căminului prin inegalitatea atitudinilor părintești, lipsa de afecțiune dintre soți, o integrare insuficientă a familiei în viața socială etc. Constituie tabloul unui mediu nefavorabil
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
că la baza conduitei omului - fie ea de cunoaștere sau practic-acțională - se află totdeauna un ansamblu de mobiluri - trebuințe, atracții, emoții, acțiuni, atitudini. Produs al întâlnirii biologicului cu socialul, motivația operează ca un sistem dinamic și plastic, asigurând programul social adaptativ al omului; deși, din punct de vedere genetic, acest program există în forme primare și la niveluri preumane. Prin învățare și educație unele dintre aceste mecanisme sunt amplificate și reconstruite, altele sunt suspendate, astfel încât la un anumit nivel al dezvoltării
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
cauzalitate reprodusă psihic, acumulată în timp, transformată și transferată prin învățare și educație în achiziție internă a persoanei. Din multitudinea direcțiilor de abordare a motivației umane distingem cel puțin două mai importante. Una, de esență psihologică, generatoare a modelului homeostatic, adaptativ; și alta psihosocială, generatoare de modele relaționale, sistemice și funcționale în structura personalității. Asupra locului, rolului și esenței motivației în comportamentul uman, controversele sunt de asemenea numeroase. Skinner argumentează pentru înlocuirea motivelor din psihologia comportamentului, în timp ce Koch le socotește primordiale
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
care dinamizează activitatea de învățare. - Motive stimulatorii - inhibitive: motive stimulatorii: lauda, încurajarea, aprecierea obiectivă, relații socio- afective tonice, respectul opiniei, organizarea logică și sistematică a informațiilor; motive inhibitive: situații contradictorii, teama de notă, blamul, pedeapsa, aprecierea subiectivă, indiferența, monotonia. - Motive adaptative - dezadaptative: caracterul lor polar este dat de: finalitățile formative ale procesului de învățământ, tipul și structura metodologiei educaționale, gradul de insatisfacție pe care-l provoacă în personalitatea elevului un anumit tip de relații educative. - Motivația înaltă, medie și redusă - funcție de
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
simplu, cu eliberare de energie chimică. Conform fiziologilor și biochimiștilor, la nivelul ciclului Krebs se întâlnesc atât compuși din descompunerea glucidelor, cât și compuși rezultați din degradarea proteinelor și a lipidelor. Ciclul Krebs este, în opinia specialiștilor, un mecanism biochimic adaptativ, prin care un principiu alimentar poate să se transforme în altul, pe calea unor reacții reversibile, cu produși intermediari comuni. Astfel, în ciclul Krebs pot apărea sau dispărea cantități apreciabile de glucide, lipide sau proteine. Ciclul Krebs este esența metabolismului
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
direcție de evoluție apare, ne spune C. Rădulescu-Motru, ca adaptare la totalitatea universului. Acest fenomen activează puterea de individualizare a energiei și astfel se constituie o anumită corelație persistentă. Creșterea continuă în adaptare a unităților individualizate ale energiei, adică sporul adaptativ căpătat prin fiecare corelațiune persistentă, face posibilă și necesară apariția personalității. În suma totală a energiei dacă prin energie voim să înțelegem realitatea nu sunt posibile, pentru evoluție, decât anumite corelații, și între acestea, un singur tip de structură sufletească
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
tehnică reorganizează țesutul aptitudinal-comportamental al persoanei, ordonează solicitările În plan psihic impunând o anumită stabilizare până ce apare un nou produs, cu alte solicitări. Dacă ritmicitatea apariției de noi repere tehnice este prea mare, ființa intră Într-o stare de stres adaptativ, cu reverberații negative și asupra altor paliere ale conduitei persoanei. Pe de o parte, noul produs tehnic trebuie să se bazeze pe cât mai mulți algoritmi procedurali ai lanțului de produse anterioare, să nu presupună „rupturi” comportamentale, manevre inversate ce presupun
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
stare de neutralitate, naturală, nu ca o pornire intențională, stabilă a ființei umane. Dacă ar fi s-o „definim” prin intermediul conceptelor acestor discipline, am putea spune că iertarea este o conduită complexă, de ordin cognitiv, volițional și emoțional, cu caracter adaptativ, de „anihilare” a unor porniri distructive la adresa altei persoane, de sublimare a „răului” interior În ceva inofensiv și stabilizator, pentru ca un subiect să intre Într-un raport normal cu altcineva. Suntem foarte mirați de faptul că o astfel de valoare
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
înseamnă a realiza posibilul, mintea umană nu cunoaște decât posibilități extensive"892. Evident, Spengler a exagerat vestind declinul și moartea civilizației occidentale. Lumea liberă, occidentală, are o capacitate nebănuită de Spengler, de a se reproduce, expansiona și căuta noi forme adaptative de existență. Este și motivul pentru care istoria lumii civilizate și nu numai, întreaga istorie, poate fi reprezentată așa cum am făcut-o în graficul alăturat, luat în dezbatere. Ciclicitatea nu trebuie înțeleasă, deci, ca o revenire a economiei în punctul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sensuri sensibil diferite (dar nu radical diferite), În mai multe discipline. După Roy Rappaport (1999, p. 24): a) În psihiatrie, el „se referă la comportamentele patologice stereotipe, precum și la anumite interacțiuni umane convenționale, repetitive, dar, cu toate acestea, de natură adaptativă”; b) În științele sociale, el „desemnează o paletă largă de manifestări sociale, nu neapărat religioase, sau aspectul formal al unor asemenea manifestări”; c) În etologie, el „este folosit alternativ cu «etalare», pentru a desemna comportamente ce au putut fi observate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pp. 9-11) identifică patru note definitorii (caracterul structurat, simbolismul, fixitatea, dramatismul). La rândul său, R. Grimes (1990, p. 14) susține că ritul se individualizează prin 15 trăsături (performat, formalizat, repetitiv, colectiv, standardizat, tradițional, serios, condensat, simbolic, idealizat, dramatic, paradigmatic, mistic, adaptativ, deliberat). Într-una dintre cele mai minuțioase analize ale acestor criterii E. Rothenbuhler (1998, pp. 7-25) identifică următoarele dimensiuni definitorii: a) acțiunea: „Ritul este acțiune, nu numai gândire” (p. 7); b) performanța: „Ritul este performarea a ceva, pentru cineva. Ritul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
așa-numitele ritualizări ale comportamentului animalelor. Aplicarea termenului ritual la comportamentele diferitelor specii de mamifere, păsări și pești Își are originea În teoriile etologice (disciplină a științelor naturii care se ocupă cu studierea comportamentului animalelor). Etologii susțin că, din motive adaptative, anumite comportamente ale animalelor și-au schimbat funcțiile practice inițiale și au dobândit funcții noi, de comunicare. Acest lucru s-ar fi petrecut la speciile care trăiesc În grup și la care supraviețuirea depindea mai mult de comportamentul colectivității decât
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
elementelor agresive servește la atragerea femelelor). Procesul prin care s-a produs acest ansamblu de transformări a fost numit ritualizare. După unul dintre cei mai reputați etologiști, Julian Huxley (1966, p. 250), ...ritualizarea poate fi definită etologic ca o formalizare adaptativă sau o canalizare a comportamentelor motivate emoțional sub presiunea teleonomică a selecției naturale, astfel Încât: a) să promoveze mai bine și mai clar funcțiile de semnalizare Între specii și În interiorul speciilor; b) să servească drept stimuli sau inhibatori mai eficienți ai
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de menținere a coeziunii În interiorul perechilor sau al grupului” (K. Lorenz, 1966, p. 282; vezi și J.W. Smith, 1979, p. 53). Firește, etologii nu pretind că animalele fabrică ceremonii; ei susțin Însă că: a) animalele au dezvoltat prin reacții adaptative și au perpetuat genetic o seamă de comportamente cu caracter repetitiv și cu funcție de comunicare; b) aceste comportamente nu sunt funcțional diferite de riturile umane. Ei propun, În consecință, utilizarea termenului ritual pentru comportamentele animale și a sintagmei „ceremonie rituală
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
se datorează așteptărilor mai mari ale profesorilor. Diagnosticul ca și clasificare Deși majoritatea clinicienilor ar fi de acord cu afirmația că un obiectiv major al evaluării copilului este acela de a vedea în ce privințe comportamentul acestuia corespunde unei conduite adaptative respectiv dezadaptative, clasificarea comportamentelor depinde de sistemul folosit. În prezent, există două sisteme principale de clasificare a tulburărilor și problemelor de comportament la copii și adolescenți: sistemul de clasificare pe categorii și sistemul de clasificare empiric sau dimensional. Cele mai
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
se exclud reciproc Probleme de fiabilitate și validitate Clasificarea dimensională (ASEBA, BASC, Conners) Scale multiple Model statistic bazat pe cercetare Dimensiuni: niveluri sau grade Scale de evaluare complexe (de exemplu, ASEBA, CRS, BASC) Continuum sau grad de tulburare Scală: de la adaptativ la dezadaptativ Repere normative empirice (vârstă, gen) Mai mulți observatori Accent pe sindroamele problemelor ce apar împreună Calitativ și continuu Două dimensiuni comportamentale majore: extroversiunea și introversiunea Avantaje Permite compararea stării prezente cu cea a indivizilor de aceeași vârstă, considerată
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
normale se situează între 40 și 60. Pe lângă scalele de sindrom, ASEBA mai cuprinde și trei scale mai generale și permite obținerea de scoruri mixte pentru problemele de introversiune, de extroversiune și totale. Cele două scale adiționale, cele vizând funcționarea adaptativă și competența socială, oferă informații cu privire la nivelul general de reușită a copilului pe plan școlar și social. Baza empirică a sistemului de clasificare dimensional Studiile multivariate privind problemele comportamentale și emoționale ale copilului și adolescentului permit identificarea a două mari
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
exemplu DICA-IV) sunt elaborate după modelul sistemului de clasificare pe categorii (DSM). Cum acest sistem consideră tulburările unități discrete ce sunt fie prezente, fie absente, informațiile cu privire la gradul de gravitate a simptomelor, măsurat pe o scală ce merge de la comportamentul adaptativ la cel dezadaptativ, se pot pierde. Observarea comportamentului O dată atinse obiectivele evaluării, clinicianul poate avea mai multe ipoteze cu privire la natura și gravitatea problemelor copilului. O posibilă metodă de obținere a unei imagini panoramice asupra reacțiilor lui este observarea comportamentului. Deși
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de extroversiune: agresivitate, hiperactivitate și probleme de conduită Probleme de anxietate ADHD de tip hiperactiv-impulsiv Probleme de introversiune: depresie, anxietate, somatizare Probleme somatice ADHD total (de tip combinat) Probleme școlare: atenție, învățare Probleme de deficit de atenție și hiperactivitate Comportamente adaptative: abilități sociale, leadership, abilități de învățare Probleme de tip opozițional Alte comportamente: izolare, profil atipic Probleme de conduită Alte probleme care pot fi evaluate astfel (scale de sindromuri) Alte probleme care pot fi evaluate astfel Anxietate/depresie Anxietate sau timiditate
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
fobiile pot duce la apariția unei întregi serii de comportamente evitante. Gloria, din „Cazul practic” de mai jos, poate evita frica pe care o are față de sunetul telefonului dacă îl scoate din priză. Aceste conduite pot duce la compromiterea comportamentului adaptativ (Gloria nu va mai fi sunată), iar fricile își pot dezvolta o existență independentă ajungând să se generalizeze și la alți stimuli (de exemplu, sunetul telefonului auzit la televizor sau alarma unui ceas deșteptător). Caz practic Gloriei îi este foarte
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
la copii, este nevoie de un singur astfel de simptom pentru punerea diagnosticului. Dispoziția anxioasă trebuie să fi fost pervasivă (mai multe zile la rând) în cursul ultimelor șase luni. În plus, tulburarea trebuie să fi cauzat deficite de funcționare adaptativă importante în sfera școlară, socială sau a relațiilor de familie. Caz practic În timpul interviului cu specialistul, Jason pare neliniștit și fără stare. Întrebat care este motivul pentru care nu se descurcă bine la școală, el răspunde că îi este greu
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Beck (1997) a elaborat un program alcătuit din 20 de ședințe structurate care vizează ridicarea treptată a nivelului de activitate și îmbunătățirea dispoziției prin contracararea gândurilor automate, identificarea gândurilor negative și restructurarea gândirii, adică trecerea de la gândirea dezadaptativă la cea adaptativă. Stark și colegii săi (1996) au elaborat un program de terapie cognitiv-comportamentală pentru copiii depresivi și părinții lor. Inițial, acesta a fost folosit în cadrul școlii, dar, mai apoi, Stark l-a modificat, astfel că acum există versiuni individuale și de
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]