1,600 matches
-
și Inochentiștii. În continuare, sectele religioase au rămas în atenția sporită a autorităților și, uneori, au fost luate măsuri legale de interzicere a acestora, în principal datorită propagandei care, în anumite zone ale României, a atras un număr însemnat de aderenți. Din acest tabel rezultă că Blocul Muncitoresc se afla „în continuă creștere”, numărul de hitleriști a crescut „vertiginos” în perioada 1934-1936, la fel ca și sioniștii, în timp ce Sindicatul Roșu a dispărut în 1936, la fel ca Liga Creștină basarabeană și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1, s-a ocupat cu obținerea de date despre personalul din întreprinderile care lucrau în favoarea armatei și asigurarea securității producției. Grupa 3 Acțiuni Sociale a luat amploare după mijlocul anilor ’30, atunci când curentele extremiste au luat avânt și au avut aderenți din ce în ce mai mulți. Grupa avea în organizare trei echipe, fiecare fiind subîmpărțită în mai multe subechipe, specializate pe câte un segment politic sau platforme ideologice comune. Grupa 4 Informații Militare s-a ocupat cu tot ce înseamnă spectrul militar, iar organizarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
la 29 decembrie 1938, iar lidera Frontului a declarat că ideea corporatistă va fi dezvoltată prin înființarea „a patru bodegi”, câte una în fiecare sector al Capitalei, care să reprezinte locuri de întâlnire pentru difuzarea ideologiei și atragerea de noi aderenți. Mișcarea de dreapta a fost, de asemenea, în atenția acestei structuri informative/ contrainformative, care a intensificat supravegherea liderilor după înființarea Frontului Renașterii Naționale. În ianuarie 1939, cercurile ziariștilor germani și italieni au aflat că gruparea condusă de A. C. Cuza și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
provincii poloneze care au aparținut Imperiului German. România se afla „exclusă” de pe lista unor țări amenințate de un conflict armat, dar putea deveni o țintă doar dacă devenea o piedică în calea expansiunii celui de-al III-lea Reich. Conform aderenților lui Octavian Goga influența Germaniei în România va crește „considerabil”, iar cabinetul de la București va suporta consecințele politicii duse până atunci. Tot Grupa I-a a fost informată, la 12 septembrie 1939, că Mihail Manoilescu a încercat să stabilească o
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și crearea unor nuclee în centrele urbane din Ardeal populate, majoritar, cu alogeni. Preotul Köpf Karoly a revenit la Satu-Mare și a început să lucreze la dezvoltarea cantitativă și calitativă a organizației, prin înființarea de noi nuclee și atragerea de aderenți. Planul a funcționat în conformitate cu directivele trasate, însă, în același timp, S.S.I. a monitorizat informativ aceste acțiuni, prin infiltrare de agenți acoperiți și atragerea la colaborare a unor membri, în vederea prevenirii și neutralizării acestora la momentul oportun. Factorii decizionali de la București
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
din 1938, au început să apară ca „iremediabil pierdute”. Pe acest fond de îngrijorări economico-financiare, obiectivele politicii ungare au fost exploatate cu abilitate, atrăgând simpatia acestor influente medii britanice, în vederea recuperării creanțelor. În Franța, revizionismul ungar nu a avut mulți aderenți, în pofida resurselor alocate și a eforturilor depuse. Un Comitet franco-ungar a fost înființat în 1936, cu scopul declarat de a strânge raporturile dintre cele două țări. Au fost cooptați oameni politici, oameni de știință și formatori de opinie, care să
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
linii de fortificații militare denumită chiar «linia Carol II», pentru o eventuală rezistență în cazul unui atac armat dinspre Ungaria. Pe de altă parte, activitatea politică a Mișcării Legionare s-a concretizat într-un succes de mase, prin atragerea de aderenți și desfășurarea unor acțiuni pertinente de promovare a propriei ideologii. La baza acestora au stat atât sloganuri populiste, cât și mediatizarea unor realități și nemulțumiri generale, cum ar fi camarila regală, corupția autorităților, limitarea drepturilor cetățenești ș. a. La șase luni
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ușurătoare ci pentru că, de fapt, acesta este adevărul”, după cum au atestat rezultatele anchetei. Un pericol deosebit l-a reprezentat activitatea mișcării legionare în zonă, care și-a făcut simțită prezența încă de la începutul anilor `30. Atenția sporită față de manifestările și aderenții acestei mișcări avea o acoperire, legată în special de antecedentele violente ale acestei organizații. În Turda și în comunele învecinate propaganda desfășurată de elementele mișcării - „înzestrate cu foarte mult dar de convingere” - a avut succes și, în scurt timp, au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
scurt timp, au luat ființă cuiburi, sectoare și organizații legionare. Șeful organizației județene Turda a fost numit avocatul Ioan Mariș, iar cel al garnizoanei orașului a fost ales Gheorghe Popa, controlor financiar. De la început acțiunile acestora au vizat atragerea de aderenți printr-o promovare agresivă a programelor politice, economice și sociale. În perioada când România a fost stat național-legionar (14 septembrie 1940-24 ianuarie 1941), comerțul din zonă a fost acaparat de membrii mișcării aflate la putere. După înfrângerea rebeliunii legionare (21-24
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ordin să-și extindă activitatea și asupra celor două oficii diplomatice, în speță a personalului acreditat la București. Tot din interceptările provenite din mediul serviciilor de informații germane în România, agenții D.G.P. au aflat că organizațiile comuniste „au dat ordin” aderenților din ramurile petroliferă, transporturi și industria de război să se înscrie în mișcarea legionară, unde să câștige încrederea liderilor printr-o atitudine corectă. Această atitudine trebuia menținută până „la momentul oportun”, atunci când vor fi declanșate acțiuni diversioniste și de sabotaj
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
că, după eliberarea Basarabiei și Bucovinei, baptiștii, stiliștii și inochentiștii au desfășurat dincolo de Prut o activitate pe cât de intensă, pe atât de nocivă. Sfârșitul anului 1941 a adus și o măsură radicală în privința sectelor religioase, care funcționau ilegal, și a aderenților care aduceau atingere siguranței naționale. Conform Ordinului Circular al I.G.J. nr. 48714 din 2 decembrie 1941 s-a prevăzut, printre altele, că „întrucât majoritatea sectanților sunt comuniști care-și propagă ideile sub masca ereziilor religioase, Domnul Mareșal Antonescu ordonă să
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
prin care trece țara, în timp ce intelectualii „comentează între ei situația frontului din Răsărit”. Comunismul, odată cu apropierea frontului de granițele țării, a dezvoltat acțiuni din ce în ce mai periculoase. Inspectoratul de Jandarmi Iași a tras în noiembrie 1943 un semnal de alarmă, concluzionând că aderenții comuniști așteaptă ca „la momentul potrivit sau la darea semnalului să treacă la acțiune cu toată vigoarea”. Au fost amintite prinderea în flagrant la Bacău, în data de 29 octombrie 1943, a lui Nuhăm Leibu (Davidovici) în timp ce încerca să incendieze
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de Tramvaie București, unde „foarte mulți lucrători” au activat în mișcarea legionară. Propaganda comunistă „nu a putut câștiga adepți” datorită succeselor obținute pe frontul de est și a înfrângerilor suferite de U.R.S.S. Mesajele acestora de atragere a unor noi aderenți s-au referit la neajunsurile de ordin material în rândurile muncitorilor și la împrăștierea de manifeste în mai multe puncte din țară. În rândurile armatei au fost semnalați 223 soldați ca suspecți de comunism, însă aceștia „și-au făcut datoria
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
definitive, inclusiv pedeapsa cu moartea. Un alt proiect amplu inițiat de Conducătorul Statului și coordonat de S.C.I. s-a prefigurat în martie 1944, având ca scop „a demasca față de germani lipsa de loialitate a Ungariei ca parteneră a Axei și aderentă la Pactul Tripartit, urmărind scopuri imperialiste în bazinul carpatic”. Pentru realizarea lucrărilor documentare au fost cooptați Marele Stat Major, Ministerul Afacerilor Străine, Ministerul Propagandei Naționale, Ministerul Afacerilor Interne (D.P.S., I.G.J., P.P.C.), Ministerul Culturii Naționale, Institutul Statistic, Comisariatul Refugiaților Ardeleni și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
percheziții (93 cu rezultat pozitiv) și 117 arestări (55 fiind trimise în lagăr, 18 înaintate Curții Marțiale, două rămase în cercetare). Concluzia dării de seamă a menționat că manifestările legionare „au pierdut din acuitatea lor pe teren”, însă existau mulți aderenți care aveau arme și materiale propagandistice la domiciliu. Evoluția ascendentă în plan informativ a reieșit și din darea de seamă pe luna martie 1943 (486 informații, 104 percheziții, 45 arestări), care a raportat că mișcarea legionară a suferit „lovituri destul de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
militarii, femeile și funcționarii de stat, iar Senatul a fost desființat. Pe de altă parte, documentele editate după 1990 au arătat că rezultatul votului a fost fraudat în mod masiv de către P.C.R., fie prin forță, fie prin votul multiplu al aderenților. Perioada 1945-1947 a reprezentat una de tranziție, de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial și începutul unei scurte democrații la instaurarea regimului comunist în România. Structurile de informații și siguranță națională, conservatoare prin excelență, au fost printre primele instituții
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
din legionari aflați în Germania și care „pe orice cale și cu orice risc” încercau să revină în România. Zonele pretabile și în care au fost identificate asemenea elemente erau Prahova, Sibiu, Alba și Bucovina. Din punct de vedere politic, aderenții legionari aflați în libertate s-au îndreptat spre partidele „denumite istorice”, unde sperau să-și refacă platforma politică. 2. Activitatea elementelor germano-hitleriste a fost redusă la maxim prin deportările pentru munca de folos obștesc, arestările și internările în lagăr a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
legionară din trecut”; c) Partidul Renașterii Române, președinte Mihail Bădescu, „fost membru activ al mișcării legionare”; d) Partidul Unității Naționale, președinte avocat Virgil Serdaru, „cunoscut pentru activitate prohitleristă”; e) Partidul Frontul Muncii Raționalizate, președinte Aurel Mureșanu, „fără nici un fel de aderenți”; f) Partidul Democrat Muncitoresc din România, președinte Maria Caba Ștefania, „lipsită de seriozitate și aderenți”; g) Partidul Frontul Generației de Foc, președinte maior invalid Zamfir Apostol, „care a avut activitate și legături, în trecut, cu organizațiile fasciste din străinătate”; h
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
legionare”; d) Partidul Unității Naționale, președinte avocat Virgil Serdaru, „cunoscut pentru activitate prohitleristă”; e) Partidul Frontul Muncii Raționalizate, președinte Aurel Mureșanu, „fără nici un fel de aderenți”; f) Partidul Democrat Muncitoresc din România, președinte Maria Caba Ștefania, „lipsită de seriozitate și aderenți”; g) Partidul Frontul Generației de Foc, președinte maior invalid Zamfir Apostol, „care a avut activitate și legături, în trecut, cu organizațiile fasciste din străinătate”; h) Organizația Frontul Apărătorilor Patriei, președinte avocat Scarlat Băluță, „o rămășiță a fostei mișcări legionare”; i
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Din contră, nu se sfiesc să critice la orice pas atitudinea și comportamentul trupelor noastre”. Pe de altă parte, această atitudine conservatoare a populației cehe a făcut ca propaganda curentelor extremiste de orice nuanță să nu aibă succes și, implicit, aderenți. Dorința cetățenilor era „reînvierea republicii Cehoslovace” dinainte de război, sub conducerea lui Eduard Beneș, care se bucura de o largă popularitate. Din punct de vedere economic, noul stat avea toate șansele să se dezvolte rapid, întrucât industria și infrastructura au suferit
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
sau prestator de servicii își vinde creanțele pe care le are față de un cumpăr��tor sau beneficiar unei societăți bancare sau unei instituții financiare specializate, contra unei taxe de forfetare; ... b) factoring este un contract încheiat între o parte, denumită aderent, furnizoare de marfuri sau prestatoare de servicii, si o societate bancară sau o institutie financiară specializată, denumită factor, prin care aceasta din urmă asigura finanțarea, urmărirea creanțelor și protecția riscurilor de credit, iar aderentul cedează factorului, cu titlu de vînzare
ORDONANTA URGENTA nr. 10 din 19 aprilie 1997 cu privire la diminuarea blocajului financiar şi a pierderilor din economie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116982_a_118311]
-
contract încheiat între o parte, denumită aderent, furnizoare de marfuri sau prestatoare de servicii, si o societate bancară sau o institutie financiară specializată, denumită factor, prin care aceasta din urmă asigura finanțarea, urmărirea creanțelor și protecția riscurilor de credit, iar aderentul cedează factorului, cu titlu de vînzare sau de gaj, creanțele născute din vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru terți. Articolul 3 În scopul achitării obligațiilor de plată, se pot conveni următoarele: a) compensarea datoriilor nerambursate la scadență, ale
ORDONANTA URGENTA nr. 10 din 19 aprilie 1997 cu privire la diminuarea blocajului financiar şi a pierderilor din economie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116982_a_118311]
-
Europei care, ulterior, va semna protocolul fără rezervă ratificării sau acceptării sau îl va ratifica sau accepta, protocolul va intra în vigoare la o lună de la data semnării sau depunerii instrumentului de ratificare sau de acceptare. 3. Pentru orice stat aderent, protocolul va intra în vigoare la o lună de la data depunerii instrumentului de adeziune. Totuși aceasta adeziune nu va intra în vigoare înaintea intrării în vigoare a protocolului. Articolul 6 1. Prezentul protocol va rămâne în vigoare pe o durată
LEGE nr. 23 din 13 ianuarie 1998 pentru ratificarea Protocolului adiţional la Convenţia europeană cu privire la echivalarea diplomelor ce permit accesul în instituţii universitare, adoptat la Strasbourg la 3 iunie 1964. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120136_a_121465]
-
la 3 iunie 1964, în limbile franceză și engleză, ambele texte având valoare egală, într-un singur exemplar care va fi depus în arhivele Consiliului Europei. Secretarul general al Consiliului Europei va transmite o copie certificata fiecărui stat semnatar și aderent. DECLARAȚIE DE INTERPRETARE În momentul semnării Protocolului adițional la Convenția europeană cu privire la echivalarea diplomelor ce permit accesul în universități, Comitetul de Miniștri a făcut următoarea declarație interpretativa: "Protocolul se referă și la școlile europene când diplomele eliberate de acestea corespund
LEGE nr. 23 din 13 ianuarie 1998 pentru ratificarea Protocolului adiţional la Convenţia europeană cu privire la echivalarea diplomelor ce permit accesul în instituţii universitare, adoptat la Strasbourg la 3 iunie 1964. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120136_a_121465]
-
putea sa invite orice stat nemembru al consiliului sa adere la aceasta. Orice stat care a primit aceasta invitație va putea să își dea adeziunea, depunându-și instrumentul sau de adeziune la Secretarul general al Consiliului Europei. Pentru orice stat aderent, prezenta convenție va intra în vigoare la o luna de la data depunerii instrumentului sau de adeziune. 5. Secretarul general al Consiliului Europei va transmite tuturor membrilor Consiliului Europei, ca și statelor aderente depunerea instrumentelor de ratificare și adeziunea. Articolul 11
LEGE nr. 24 din 13 ianuarie 1998 pentru ratificarea Convenţiei europene cu privire la recunoaşterea academica a titlurilor universitare, adoptată la Paris la 14 decembrie 1959. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120141_a_121470]