1,883 matches
-
e gata să se împlinească... căci pe buzele ei vezi palpitând setea de sărutare, de sărutarea pe care i-o refuzase cu atâta dispreț... Da... îl va săruta... Și iat-o în alt tablou, întinsă în tot lungul corpului ei adolescent și nespus de armonios pe marmura ce se rumenește de reflexul pieliței ei luminoase, iat-o sdrobindu-și buzele arse de gura împietrită a mortului... În Salomeea, d. Emilian Lăzărescu are o lumină atât de clară lumina zilelor de vară în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
obiect în mâinile designerilor, și că dă în mod conștient viață multiplelor ei fațete identitare, adoptând și renunțând la măști după bunul plac. În vreme ce mesajul lui Barbie este: "Fii drăguță și trăiește cu stil!", Madonna le încurajează pe adeptele ei adolescente să ignore granițele de gen și să-și exprime cu tărie sexualitatea, indiferent că aceasta este de natură hetero sau homo. Virginitatea închistată a lui Barbie se află în opoziție cu sexualitatea deschisă a Madonnei. Deși sunt iconuri reprezentative pentru
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
tot spre deosebire de fecioarele-martir, ea a fost, în mod paradoxal, fecioară și mamă, putând astfel să își păstreze puritatea, deși a procreat. Reprezentarea hagiografică, icoanele și picturile pe sticlă o înfățișează fie ca adolescentă, fie ca tânără femeie. Ea este fecioara adolescentă din "Buna Vestire"; adolescenta însărcinată din ,,Scena nașterii"; este femeia tânără cu pruncul Iisus sau cu băiatul Iisus în "Madonna cu copilul"; este femeia tânără în doliu din scena "Răstignirii" și este aproape la fel de tânără atunci când este cinstită de Iisus
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
semnificații; ghidează elevii în stabilirea unor conexiuni logice între cunoștințele anterioare și noile informații; consiliază individual elevii în raport cu activitățile independente de acasă și din clasă; ajută elevii să extragă informațiile esențiale ale conținuturilor lecțiilor. 2. Învățarea la școlarii preadolescenți și adolescenți Pe măsură ce crește nivelul vârstei mentale (12 - 16 ani) dificultatea sarcinilor de lucru crește spre praguri superioare. Solicitările au o altă complexitate care corespunde modificărilor ce apar datorită maturizării intelectuale a elevului. Gradul de dificultate al sarcinilor de lucru se manifestă
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
sociale și dorind obținerea prețuirii colective asociată statutului său de viitor adult. Într-un studiu vizând determinarea tipurilor de personalitate, M. Zlate (1988) identifică patru astfel de tipuri: unitar și armonios dezvoltat, instabil, dedublat și accentuat, constatând că dacă la adolescenții elevi predomină tipurile instabile și accentuate, aspect explicabil prin faptul că personalitatea acestora se află în plin proces de formare, căutare și descoperire de sine, precum și printr-o predispoziție mai crescută la excese comportamentale, la adolescenții studenți balanța înclină în favoarea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
constatând că dacă la adolescenții elevi predomină tipurile instabile și accentuate, aspect explicabil prin faptul că personalitatea acestora se află în plin proces de formare, căutare și descoperire de sine, precum și printr-o predispoziție mai crescută la excese comportamentale, la adolescenții studenți balanța înclină în favoarea tipului de personalitate unitar și armonios dezvoltat, fapt care este în acord cu tendința de stabilizare a personalității la această vârstă. Maturizarea fiziologică, dezvoltarea capacității de cunoaștere, apariția unor dorințe și sentimente necunoscute până acum dau
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
valori, s-au decis asupra unei ocupații, înlăturându-le pe cele considerate nepotrivite propriei identități. Odată realizate alegerile proprii acești adolescenți cu o identitate bine conturată se orientează spre atingerea obiectivele ideologice și profesionale propuse. b) identitatea închisă (forțată), specifică adolescenților care nu au trecut încă printr-o criză de identitate, dar care și-au asumat anumite principii și valori și s-au angajat în atingerea unor scopuri superioare ca rezultat al influențelor parentale. Ei au preluat în mod necritic valorile
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
relativ fragilă la această vârstă, depinde de modul în care este acceptat de ceilalți, rareori adolescentul sfidând obiceiurile vârstei sale. Spiritul de revoltă al adolescentului reprezintă tot un mod de căutare a identității, o încercare de recucerire a autonomiei, ”pandantul adolescent al negativismului copilului”. Interiorizarea interdicțiilor socio morale necesită găsirea unui echilibru între nevoile sexuale extrem de active la această vârstă și convențiile sociale. Problema centrală a identității o reprezintă însă alegerea unei ocupații sau a unui scop de viață, ”scopurile de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
observându-se așa numita „conduită a secretului” (I. Dumitrescu, 1980, p. 212) strâns legată de motivație. Într-o lucrare din 1980, I. Dumitrescu prezintă motivele care au o frecvență mai ridicată și se concretizează în atitudini si conduite specifice la adolescenții elevi: motivația atitudinii față de învățare, fată de muncă și orientarea profesională, motivele unor atitudini și aspecte ale conduitei morale. * Motivația atitudinii față de învățătură. Cercetările pe plan mondial au stabilit că există trei mari categorii de motivații în rândul tinerilor care
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
lor și prin lipsa de dragoste care generează incapacitatea de a desfășura activitățile corespunzătoare. Totuși, această incapacitate îi privește în cea mai mare măsură pe părinți, dar profesorul trebuie să știe că lipsa de dragoste a părinților pentru copiii ajunși adolescenți poate lua forma severității excesive sau a unui simulat exces de dragoste, ambele având efecte la fel de dăunătoare. Principalele cauze ale tulburărilor emotive la adolescenți „cu efecte negative asupra conduitei lor sunt: atitudinea rigidă a adulților(părinți, profesori), tratamentul dur și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
că indiferent de modul în care se comportă părinții, copiii vor avea oricum nevoie să se dezică de ei la un moment dat, găsindu-le neajunsuri și vini. Mulți părinți se culpabilizează pentru numeroasele certuri și neînțelegeri cu copiii lor adolescenți, considerându-se incapabili și nepricepuți în a administra această relație. În realitate, această relație, părinte-adolescent, este prin definiție, aș spune, împovărată de fricțiuni, rebeliuni, explozii emoționale, reproșuri și învinuiri reciproce. După cum observau autorii Dicționarului de pedagogie, în cadrul științelor educației noțiunea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
pe care îl au în construirea autonomiei elevilor? Cât de mult contribuie ei la construirea autonomiei elevilor? Care este gradul de autonomie al elevilor care ies din perioada școlarității obligatorii? Iată întrebări care încă își așteaptă răspunsul. III.7 Elev adolescent sau elev autonom? Pe baza acestei teme, s-a realizat un studiu plecând de la ipoteza că printre „oamenii școlii”, prin aceasta înțelegându-se elevi și profesori, nu este conturată o imagine clară asupra a ceea ce înseamnă autonomia elevului. Mai mult
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
s-a realizat un studiu plecând de la ipoteza că printre „oamenii școlii”, prin aceasta înțelegându-se elevi și profesori, nu este conturată o imagine clară asupra a ceea ce înseamnă autonomia elevului. Mai mult, autonomia nu este identificată printre caracteristicile elevului adolescent. Pentru verificarea acestei ipoteze s-a procedat la analiza de conținut a răspunsurilor la cele două întrebări deschise privind caracteristicile elevului adolescent și ale celui autonom. Ceea ce surprinde la prima vedere este frecvența mică a caracteristicii aflate pe primul loc.
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
caracteristicii aflate pe primul loc și cea aflată pe locul al doilea. Având în vedere scăderea frecvențelor, nu s-au mai luat în considerare restul caracteristicilor. Mergând mai departe cu analiza se observă că aceste trăsături identificate chiar de către elevi adolescenți nu aduc nimic nou din punct de vedere al conținutului. „Libertate”, „impulsivitate”, „curiozitate”, „inteligență”, „nonconformism” apar drept caracteristici unanim recunoscute ale acestei perioade. Ceea ce sar putea să atragă atenția este identificarea „libertinajului” drept trăsătură a elevului adolescent. Aceasta se poate
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
chiar de către elevi adolescenți nu aduc nimic nou din punct de vedere al conținutului. „Libertate”, „impulsivitate”, „curiozitate”, „inteligență”, „nonconformism” apar drept caracteristici unanim recunoscute ale acestei perioade. Ceea ce sar putea să atragă atenția este identificarea „libertinajului” drept trăsătură a elevului adolescent. Aceasta se poate datora fie necunoașterii sensului corect al acestui concept, fie dorinței de a atrage atenția, de a exagera. Din analiza frecvențelor răspunsurilor elevilor la cea de-a doua întrebare care viza caracteristicile elevului autonom, au reieșit următoarele rezultate
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
cea de-a doua întrebare care viza caracteristicile elevului autonom, au reieșit următoarele rezultate: Din nou surprinde frecvența mică a caracteristicii aflate pe primul loc (45). Dar se observă că libertatea apare pe primul loc atât ca trăsătură a elevului adolescent, cât și a elevului autonom. Indirect, aceasta înseamnă că elevii recunosc în autonomie o caracteristică a elevului adolescent. De asemenea, se constată „saltul frecvențelor”, a doua caracteristică, „responsabilitatea”, apărând cu 34 de ori mai rar decât libertate. O altă trăsătură
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
mică a caracteristicii aflate pe primul loc (45). Dar se observă că libertatea apare pe primul loc atât ca trăsătură a elevului adolescent, cât și a elevului autonom. Indirect, aceasta înseamnă că elevii recunosc în autonomie o caracteristică a elevului adolescent. De asemenea, se constată „saltul frecvențelor”, a doua caracteristică, „responsabilitatea”, apărând cu 34 de ori mai rar decât libertate. O altă trăsătură identificată ca fiind comună celor două categorii de elevi (adolescenți și autonomi) este „inteligența”. „Puterea de decizie” a
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
elevii recunosc în autonomie o caracteristică a elevului adolescent. De asemenea, se constată „saltul frecvențelor”, a doua caracteristică, „responsabilitatea”, apărând cu 34 de ori mai rar decât libertate. O altă trăsătură identificată ca fiind comună celor două categorii de elevi (adolescenți și autonomi) este „inteligența”. „Puterea de decizie” a fost de asemenea identificată ca fiind o trăsătură a elevului autonom. Aprofundând analiza de conținut s-au constatat diferențe între răspunsurile băieților și cele ale fetelor. Este vorba mai mult despre particularități
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
analiza de conținut s-au constatat diferențe între răspunsurile băieților și cele ale fetelor. Este vorba mai mult despre particularități ale răspunsurilor celor dintâi. Astfel băieții par mai „duri” oferind răspunsuri de genul „nebun”, „rebel”, „vulgar” pentru a caracteriza elevul adolescent, mergând până la cuvinte de jargon precum „șmecher”, sau „stresat de mate”. Pentru elevul autonom cele mai „șocante” trăsături au fost identificate tot de băieți. Acestea au fost: „se duc la Mall”, „învață când are chef”, „se distrează prin cluburi”. Spre deosebire de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
faptul că băieții se dovedesc a fi mai lipsiți de originalitate decât fetele, deoarece au copiat unul de la altul, ceea ce nu s-a observat în cazul fetelor. Din analiza frecvențelor răspunsurilor date de cadrele didactice la întrebarea vizând caracteristicile elevului adolescent au reieșit următoarele rezultate: Comparând frecvențele cu numărul subiecților se observă mai marea uniformitate a părerilor, în comparație cu cea a elevilor. Profesorii plasează pe primul loc în șirul trăsăturilor elevului adolescent „curiozitatea”. Această trăsătură apare cu diferite nuanțe: „curiozitate științifică”, „dorința
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
răspunsurilor date de cadrele didactice la întrebarea vizând caracteristicile elevului adolescent au reieșit următoarele rezultate: Comparând frecvențele cu numărul subiecților se observă mai marea uniformitate a părerilor, în comparație cu cea a elevilor. Profesorii plasează pe primul loc în șirul trăsăturilor elevului adolescent „curiozitatea”. Această trăsătură apare cu diferite nuanțe: „curiozitate științifică”, „dorința de a descoperi lucruri noi”, „dorința de a trăi experiențe noi”. A doua caracteristică, aflată la distanță mică de prima este „superficialitatea”. Identificarea acesteia are legătură, cu siguranță, cu natura
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
diferite nuanțe: „curiozitate științifică”, „dorința de a descoperi lucruri noi”, „dorința de a trăi experiențe noi”. A doua caracteristică, aflată la distanță mică de prima este „superficialitatea”. Identificarea acesteia are legătură, cu siguranță, cu natura relațiilor dintre profesori și elevii adolescenți, cu faptul că primii prescriu sarcini pe care cei din urmă trebuie să le îndeplinească. Din felul cu sunt duse la îndeplinire aceste sarcini pare să se fi ivit „superficialitatea” ca trăsătură a elevului adolescent. O altă observație este aceea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
relațiilor dintre profesori și elevii adolescenți, cu faptul că primii prescriu sarcini pe care cei din urmă trebuie să le îndeplinească. Din felul cu sunt duse la îndeplinire aceste sarcini pare să se fi ivit „superficialitatea” ca trăsătură a elevului adolescent. O altă observație este aceea că „personalitatea ” apare ca trăsătură a elevului adolescent, fără a se face însă alte precizări. Considerăm că personalitatea este un concept suficient de vast cât să le cuprindă pe toate celelalte situate înaintea lui. Comparând
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
care cei din urmă trebuie să le îndeplinească. Din felul cu sunt duse la îndeplinire aceste sarcini pare să se fi ivit „superficialitatea” ca trăsătură a elevului adolescent. O altă observație este aceea că „personalitatea ” apare ca trăsătură a elevului adolescent, fără a se face însă alte precizări. Considerăm că personalitatea este un concept suficient de vast cât să le cuprindă pe toate celelalte situate înaintea lui. Comparând răspunsurile profesorilor cu cele ale elevilor se constată că profesorii au situat „curiozitatea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a elevului autonom în opinia profesorilor. Dacă ea a fost situată pe locul al doilea ca importanță între trăsăturile elevului adolescent, acum este prima caracteristică a elevului autonom. De altfel, aceasta este singura trăsătură comună celor două categorii de elevi (adolescenți și autonomi) identificată de profesori. „Pasiunea pentru cunoaștere” poate fi aproximată cu o nuanță a „curiozității” și anume „curiozitatea științifică”. Nu poate fi trecută cu vederea importanța pe care o acordă subiecții cunoașterii. Elevul autonom este „inteligent” și „pasionat de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]