KorAP: Find »[drukola/base=adoptator & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...26 27 28 ...33 >

809 matches

Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830

existente între soți rezultă din faptul că ei ar deveni frați și ar fi, totodată, soți între ei. Calitatea de soț este incompatibilă cu aceea de frate, astfel că, un soț nu poate avea această calitate și pe aceea de adoptator sau adoptat, tot așa un soț nu poate avea această calitate și pe cea de frate sau soră. > Lipsa impedimentului rezultând dintr-o adopție anterioară Conform art.4 alin.1, Ordonanța de urgență nr. 25/1997 este oprită adoptarea unui

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
și îndatoririle părintești trec asupra adoptatorului. Între acesta și adoptat se creează relații asemănătoare acelora dintre părinți și copii. Dacă s-ar permite adopția unui copil de către mai multe persoane ar însemna sa se creeze situații în care relațiile dintre adoptator și adoptat să nu fie asemănătoare acelora dintre părinți și copii. Ar însemna că mai multe persoane să exercite drepturile și îndatoririle părintești asupra aceluiași copil, ceea ce ar fi în detrimentul lui. Legea permite și chiar este de dorit ca adopția

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
sa de educare a copilului; * motivele pentru care adoptatorul dorește să adopte copilul; * motivele pentru care, în cazul în care numai unul dintre soți dorește să adopte copilul, celălalt soț nu se asociază la cerere; * potrivirea reciprocă între copil și adoptator, durata perioadei în care el a fost încredințat în grija sa; * religia adoptatorului și religia copilului dacă este cazul. Comisia pentru protecția copilului de la domiciliul persoanei sau familiei care dorește să adopte eliberează atestatul care constată aptitudinea de a adopta

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
caz, Serviciul public specializat pentru protecția copilului este obligat să acorde ajutorul necesar adoptatorilor. Instanța are obligația de a verifica dacă adopția care urmează a fi încredințată este în interesul copilului, și trebuie interpretată aceasta cerința, în sensul asigurării de către adoptatori a condițiilor materiale și garanțiile morale necesare dezvoltării armonioase a adoptatului 237. Acest interes exprimat în alin.2 al art.1 din Ordonanță trebuie urmărit la momentul încuviințării adopției cât si pe toată durata ei. În domeniul adopției, serviciul public

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
formă autentică, existând dovadă în acest sens, la dosar, alături de propunerea privind încuviințarea adopției făcută de serviciul public specializat pentru protecția copilului, către Comitetul Român pentru Adopții, împreună cu avizul favorabil al Comisiei pentru protecția copilului ceea ce presupune existența consimțământului viitorului adoptator (art.12 alin.5). Verificarea îndeplinirii cerințelor legale pentru adopție se face cu ajutorul actelor depuse de părți, a celorlalte acte întocmite în faza prealabilă judecății și a anchetei psiho-socială a copilului care se cere de instanță, acesta putând administra orice

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
superior al copilului (art.1); dacă persoana sau familia ce dorește să adopte prezintă condițiile materiale și garanțiile morale necesare dezvoltării armonioase a copilului (art.6 alin.1); dacă există motive temeinice pentru încuviințarea adopției deși diferența de vârstă dintre adoptator și adoptat este mai mică de 18 ani (art.5 alin.2); dacă în cazul încredințării prealabile adopției copilul evoluează bine și s-au statornicit relații favorabile între copil și viitorul adoptator care să justifice încuviințarea adopției (art.9 alin

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
pentru încuviințarea adopției deși diferența de vârstă dintre adoptator și adoptat este mai mică de 18 ani (art.5 alin.2); dacă în cazul încredințării prealabile adopției copilul evoluează bine și s-au statornicit relații favorabile între copil și viitorul adoptator care să justifice încuviințarea adopției (art.9 alin.5); în cazul adopției copilului de către o persoană sau familie cu domiciliul pe teritoriul altui stat, instanța se va pronunța asupra cererii de încuviințare a adopției având în vedere ca adoptatul să

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
și părinții firești și rudele acestora pe de altă parte. Adoptatorul are dreptul de a moșteni pe adoptat, însă părintele firesc nu are dreptul menționat. d. Drepturile și îndatoririle părinților adoptivi A. Drepturile și îndatoririle părinților firești sunt preluate de adoptatori Acest efect se produce în cazul adopției unei persoane care nu a dobândit capacitatea deplină de exercițiu, de regulă minorul. Dacă o persoană a adoptat copilul fără acceptul soțului său, în lipsa acestuia de la domiciliu, iar, ulterior, adopția a fost anulată

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
rudenie firească încetează, în cazul de față numai față de un singur părinte si rudele acestuia. În această interpretare, adoptatul are situația copilului firesc, deoarece el este rudă cu rudele fiecăruia dintre părinții săi din care unul este firesc și unul adoptator. Dacă se consideră că rămâne rudă numai cu părintele său (al cărui soț l-a adoptat), se ajunge la rezultatul că el (adoptatul) devine rudă cu toate rudele părintelui adoptator, dar nu este rudă cu nici una din rudele părintelui firesc

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
dintre părinții săi din care unul este firesc și unul adoptator. Dacă se consideră că rămâne rudă numai cu părintele său (al cărui soț l-a adoptat), se ajunge la rezultatul că el (adoptatul) devine rudă cu toate rudele părintelui adoptator, dar nu este rudă cu nici una din rudele părintelui firesc al cărui soț l-a adoptat 249. C. Decăderea adoptatorului din drepturile părintești Ambii părinți adoptatori sau numai unul dintre ei in conf. cu art.109 C.fam. pot fi

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
felul de exercitare a drepturilor părintești, prin purtare abuzivă sau prin neglijarea gravă în îndeplinirea îndatoririlor de părinte, ori dacă educarea, învățătura ori pregătirea profesională a copilului minor nu se fac în spirit de devotament față de România dar decăderea ambilor adoptatori din drepturile părintești sau decăderea adoptatorului din aceleași drepturi, în cazul în care există un singur adoptator, nu înseamnă desfacerea adopției, această soluție este în interesul adoptatorului, căci decăderea se poate ridica de către instanța judecătorească în condițiile art.112 din

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
părinte, ori dacă educarea, învățătura ori pregătirea profesională a copilului minor nu se fac în spirit de devotament față de România dar decăderea ambilor adoptatori din drepturile părintești sau decăderea adoptatorului din aceleași drepturi, în cazul în care există un singur adoptator, nu înseamnă desfacerea adopției, această soluție este în interesul adoptatorului, căci decăderea se poate ridica de către instanța judecătorească în condițiile art.112 din C. fam. Când aceasta grava sancțiune se aplica ambilor adoptatori ori adoptatorului când există unul singur, instanța

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
în cazul în care există un singur adoptator, nu înseamnă desfacerea adopției, această soluție este în interesul adoptatorului, căci decăderea se poate ridica de către instanța judecătorească în condițiile art.112 din C. fam. Când aceasta grava sancțiune se aplica ambilor adoptatori ori adoptatorului când există unul singur, instanța judecătorească ce pronunță decăderea trebuie să decidă cu privire la exercițiul drepturilor părintești pe timpul cât durează măsura respectiva. Prin asimilare cu situația reglementata prin disp. art.22 alin.4 din Ordonanța de urgență nr. 25

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
redobândesc drepturile și îndatoririle părintești, numai dacă aceasta nu decide o altă măsură de protecție a copilului, instanța poate decide o măsură de protecție a copilului și în cazul decăderii adoptatorului din drepturile părintești. În situația în care unul dintre adoptatori este decăzut din drepturile părintești, celălalt adoptator va avea singur exercițiul acestor drepturi. Potrivit art.14 alin.1 din Ordonanța de urgență nr. 26/1997 în cazuri excepționale, dacă părinții sau unul dintre aceștia pun în pericol securitatea, dezvoltarea sau

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
aceasta nu decide o altă măsură de protecție a copilului, instanța poate decide o măsură de protecție a copilului și în cazul decăderii adoptatorului din drepturile părintești. În situația în care unul dintre adoptatori este decăzut din drepturile părintești, celălalt adoptator va avea singur exercițiul acestor drepturi. Potrivit art.14 alin.1 din Ordonanța de urgență nr. 26/1997 în cazuri excepționale, dacă părinții sau unul dintre aceștia pun în pericol securitatea, dezvoltarea sau integritatea morală a copilului prin exercitarea în

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
1997). Plasamentul respectiv se deosebește de plasamentul la o persoană sau familie ce se ia în cazul în care dezvoltarea sau integritatea morală a copilului sunt periclitate datorită unor motive neimputabile părților. D. Cazul adoptatorilor divorțați In problema relațiilor dintre adoptatori si adoptat, se aplica, prin asemănare, prevederile legale cu privire la desfacerea căsătoriei prin divorț pentru cazul în care există copii minori (art.42-44 din C. fam.), instanța judecătorească va hotărî, odată cu pronunțarea divorțului, căruia dintre părinții adoptatori va încredința minorii în

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
fam.), instanța judecătorească va hotărî, odată cu pronunțarea divorțului, căruia dintre părinții adoptatori va încredința minorii în care sens, ea decide o măsură de protecție a copilului și în cazul decăderii adoptatorului din drepturile părintești. În situația în care unul dintre adoptatori este decăzut din drepturile părintești, celălalt adoptator va avea singur exercițiul acestor drepturi. Pentru motivele temeinice, copiii pot fi încredințați de către instanță unor rude sau altor persoane, cu consimțământul acestora, sau unor instituții de protecție. Instanța judecătorească va stabili contribuția

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
divorțului, căruia dintre părinții adoptatori va încredința minorii în care sens, ea decide o măsură de protecție a copilului și în cazul decăderii adoptatorului din drepturile părintești. În situația în care unul dintre adoptatori este decăzut din drepturile părintești, celălalt adoptator va avea singur exercițiul acestor drepturi. Pentru motivele temeinice, copiii pot fi încredințați de către instanță unor rude sau altor persoane, cu consimțământul acestora, sau unor instituții de protecție. Instanța judecătorească va stabili contribuția fiecărui părinte adoptator la cheltuielile de creștere

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
din drepturile părintești, celălalt adoptator va avea singur exercițiul acestor drepturi. Pentru motivele temeinice, copiii pot fi încredințați de către instanță unor rude sau altor persoane, cu consimțământul acestora, sau unor instituții de protecție. Instanța judecătorească va stabili contribuția fiecărui părinte adoptator la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor, astfel că, învoiala părinților adoptatori cu privire la încredințarea copiilor minori și la contribuția fiecăruia la cheltuielile menționate, va produce efecte numai dacă a fost încuviințată de instanța judecătorească. Părintele adoptator

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
adoptator la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor, astfel că, învoiala părinților adoptatori cu privire la încredințarea copiilor minori și la contribuția fiecăruia la cheltuielile menționate, va produce efecte numai dacă a fost încuviințată de instanța judecătorească. Părintele adoptator divorțat, căruia i s-a încredințat copilul, exercită cu privire la acesta toate drepturile părintești, iar atunci când copilul a fost încredințat unei alte persoane sau unei alte instituții de ocrotire, instanța judecătorească va stabili care dintre părinții adoptivi va exercita dreptul de

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
dreptul de a-i administra bunurile și de a-i încuviința actele; persoana sau instituția de ocrotire căreia i s-a încredințat minorul va avea, față de acesta, numai drepturile și îndatoririle ce revin părinților privitor la persoana copilului 250. Părintele adoptator divorțat, căruia i s-a încredințat copilul păstrează dreptul de a avea legături personale cu acesta, precum și obligația de a veghea la creșterea, învățătura și pregătirea lui profesională, pentru ca, în situația schimbării împrejurărilor, la cererea oricăreia dintre părinții adoptatori sau

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
soluție este și în cazul în care un soț adoptă copilul celuilalt soț (ambii soți având nume comun). Dacă soții nu au nume de familie comun, adoptatorii vor stabili numele pe care adoptatul urmează să-l poarte: numele unuia dintre adoptatori ori numele lor reunite. Acest nume trebuie declarat la încuviințarea adopției (art.21 alin.1 din Ordonanța de Urgență nr. 25/1997). În caz că adoptatorii nu cad la învoiala cu privire la acest nume, va decide instanța. În toate cazurile, hotărârea de încuviințare

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
decide aplicând prin asemănare, prevederile art.100 si 102 din Codul familiei și cele ale art.14 din Decretul nr. 31/1954, art.97 alin.1 din Codul familiei, astfel că, el este la părinții adoptatori sau la acela dintre adoptatori la care locuiește. Minorul adoptat încredințat de instanța judecătoreasca unei a treia persoane are domiciliul la adoptatori, iar dacă aceștia au domicilii separate și nu se înțeleg la care dintre ei va avea domiciliul copilul adoptat, decide instanța judecătorească. La

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
din Decretul nr. 31/1954, art.97 alin.1 din Codul familiei, astfel că, el este la părinții adoptatori sau la acela dintre adoptatori la care locuiește. Minorul adoptat încredințat de instanța judecătoreasca unei a treia persoane are domiciliul la adoptatori, iar dacă aceștia au domicilii separate și nu se înțeleg la care dintre ei va avea domiciliul copilul adoptat, decide instanța judecătorească. La stabilirea domiciliului copilului minor din căsătorie, când părinții sunt separați în fapt, se tine seama de interesul

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
română, prevede ca minorul (persoana sub 18 ani) străin sau fără cetățenie adoptat de un cetățean român sau de doi soți cetățeni români dobândește cetățenia română. Când numai unul din soții adoptatori este cetățean român , cetățenia adoptatului se decide de adoptatori, de comun acord și în caz de neînțelegere, instanța competentă să încuviințeze adopția hotărăște asupra cetățeniei adoptatului. b) Pierderea cetățeniei române prin adopție Minorul cetățean român, adoptat de un cetățean străin, pierde cetățenia română, in condițiile in care adoptatorii sau

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]