1,960 matches
-
specifică, după specificitatea efortului se referă mai mult la o „rezistență de bază” independent de o activate motrică sau alta. Rezistența specifică sau specială se află în strânsă legătură cu rezistența de tip regional și local (uneori sunt sinonime). Rezistența aerobă și rezistența anaerobă se definesc în funcție de sursele de energie mobilizate pentru desfășurarea lor. Rezistența se dezvoltă în momentul când se învinge oboseala și organismul își modifică comportamentul în funcție de această stare. Zațiorski distinge patru tipuri de oboseală: * intelectuală; * senzorială (la sportivii
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
Parametrii efortului: * Durata antrenamentului - Timpul de lucru al unui antrenament; * Volumul antrenamentului - Cantitatea de lucru în unitatea de timp; * Intensitatea antrenamentului - Raportul valoric dintre Efort - Durată - Pauză; * Complexitatea antrenamentului - Gradul de dificultate al lucrului. d) Tipul și biochimia efortului: * Efort aerob (în prezența oxigenului); * Efort anaerob (în absența oxigenului); * Efort lactacid (cu producere de acid lactic); * Efort alactacid (fără producere de acid lactic). e) Factorii antrenamentului: * Pregătirea fizică (generală și specifică); * Pregătirea tehnică (de bază și de joc); Pregătirea tactică (de
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
metodica etapelor a. Etapa readaptării și pregătirii pentru eforturile maxime: * Durata: 714 zile * Dirijarea efortului: * antrenamente cu durata medie (60 90 min.); * volum: 1 2 antrenamente / zi; * intensitate: 40% 60%; * caracter: fizic tehnic teoretic (50 40 10%) * tip de efort: aerob - alactacid; * calități motrice: rezistența generală - forță. * Restricții: * evitarea jocurilor și a provocării formei sportive; * evitarea eforturilor de intensitate - viteză; * evitarea timpului de efort anaerob - lactacid; * evitarea solicitărilor mari de forță. * Element de eficiență: creșterea progresivă a eforturilor; b. Etapa acumulărilor
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
Etapa acumulărilor generale și specifice * Durata: 4 - 5 săptămâni * Dirijarea efortului: * antrenamente cu durată mică - medie - mare (60 - 120 min.); * intensitate invers proporțională cu durată; * caracter: fizic - tehnic - tactic (40 30 - 30%); * volum: 1 - 2 - 3 antrenamente / zi; * tip efort: aerob, anaerob - alactacid; * calități motrice: rezistență (generală + specifică), viteză (sub toate formele), forță (specifică); * jocuri: gradare valorică, 1 - 2 săptămână. * Elemente de eficiență * plasarea în etapă a eforturilor maxime concomitent cu refacrea lor optimă; * dozarea corectă a jocurilor de pregătire; c
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
c. Etapa eforturilor maxime * Durata: 7 - 14 zile * Plasare în perioadă: aproximativ în ciclurile 4 -5; * Dirijarea efortului: * antrenamente cu durata medie - mare; * intensitate medie spre mare ; * volum 1 - 2antrenamente /zi. * Elemente de îngreunare: creșterea intensității efortului; * Tip de efort: aerob + anaerob; * Calități motrice dominante: viteza - forța; * Element de eficiență: intensități crescute + refacere optimă; d. Etapa reducerii eforturilor * Durata: circa 6 - 8zile * Plasare: după etapa de solictare maximă; * Dirijarea efortului: * reducerea volumului (1 antrenament/ zi + 1 2 zile libere); * intensitate mare
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
conectarea la campionat) * Durata: 2-3 săptămâni (cicluri săptămânale de campionat); * Dirijarea efortului: antrenamente cu: * durata: medie - redusă (90 - 60 min.); * intensitate: crescută - medie - mică; * volum: 1-2 antrenamente / zi + zile odihnă; antrenamente cu caracter: fizic + tehnic + tactic + psihic; * tip de efort: aerob - anaerob; * calități motrice dominante: * viteză; * viteză - rezistență; * jocuri de pregătire: 1 - 2 pe săpt. In ritm de campionat * Elemente de eficiență: * dozarea intensităților crescute; * dozarea pauzelor și a odihnei; * jocuri de pregătire eficiente; * psihologizarea pregătirii jocurilor; * programul similar cu cel
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
aceste sisteme este independent de celelalte, ele toate fac parte din construcția corpului uman și sunt corelate unul cu altul. Oboseala neuro-musculară este oboseala sistemului nervos și rezultă din folosirea antrenamentelor de mare intensitate fără alternanțe cu exerciții de tip aerob de mică intensitate. Acest tip de oboseală provoacă o cădere a motivației jucătorilor, o reacție slăbită de a face exercițiile, scăderea forței musculare și scăderea vitezei de reacție a fibrelor musculare. Pentru a evita supraantrenamentul, jucătorii și antrenorii trebuie să
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
face, totuși, pentru a se preveni suprasolicitarea și pentru a se evita efectiv deteriorarea performanțelor înainte de jocurile importante. Deseori, antrenorul poate remedia aceasta prin planificarea programelor de antrenament astfel încât munca să fie permanent alternată de refacere. Antrenamentele ușoare de tip aerob ajută jucătorii să se recupereze mai repede din oboseală, să-și refacă depozitele de energie și să-și relaxeze corpul și mintea, în mod ideal, un joc sau un microciclu obositor de antrenament, intens nu ar trebui să aibă loc
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
strânsă colaborare cu doctorii și personalul medical aferent (fizioterapeuți și maseuri). Astfel se poate ajunge la maximum de eficacitate a regenerării jucătorilor prin aplicarea unor anumite tehnici, dar și prin evitarea unor concepții greșite. Mijloace naturale de refacere: 1. Activitatea aerobă - După microcicluri de antrenamente dure sau jocuri dificile și / turnee, faceți 1-2 ședințe ușoare de efort aerob. Astfel, jucătorii vor fi ajutați să elimine mai repede substanțele nocive din organism. Aceste ședințe vor reumple depozitul de energie mai repede decât
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
de eficacitate a regenerării jucătorilor prin aplicarea unor anumite tehnici, dar și prin evitarea unor concepții greșite. Mijloace naturale de refacere: 1. Activitatea aerobă - După microcicluri de antrenamente dure sau jocuri dificile și / turnee, faceți 1-2 ședințe ușoare de efort aerob. Astfel, jucătorii vor fi ajutați să elimine mai repede substanțele nocive din organism. Aceste ședințe vor reumple depozitul de energie mai repede decât o odihnă totală (pasivă). 2. Terapia prin întindere (stretching) - întinderea trebuie folosită nu numai la antrenamentul de
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
produșilor de catabolism ar putea fi întârziată într-o oarecare măsură, în situații de antrenament normal, refacerea combustibililor și îndepărtarea produselor catabolice secundare necesit o anumită perioadă de timp în funcție de sistemul energetic folosit în timpul antrenamentului sau jocului (ex. acid lactic aerob, anaerob sau acid lactic anaerob). Cunoașterea în detaliu a perioadei de restabilire a unui combustibil dat este extrem de importantă pentru a se calcula corect intervalul de timp de odihnă între exerciții, seturi, reprize, etc. Tabelul de pe pagina următoare reprezintă timpul
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
AL din mușchi și apoi se îndepărtează AL din sânge. Acești factori vor fi influențați de felul activității care se face în perioada de odihnă, dacă un jucător menține o activitate ușoară între exerciții sau efectuează 10-15 minute de exerciții aerobe, o alergare ușoară după antrenament, îndepărtarea AL este de două ori mai rapidă decât în cazul jucătorilor care au o odihnă total inactivă (pasivă). Luând în considerare jocurile de ligă extrem de epuizante tipice pentru jocul de fotbal, ar trebui să
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
de plaga propriu-zisă, determinând hematoame difuze, rupturi musculare, tendinoase, fracturi amestecate sau nu, cu corpi străini ori resturi vestimentare. Marginile plăgii sunt neregulate iar țesuturile contuze formează o masă necrotică, lividă, cianotică cu cheaguri de sânge. Acest aspect favorizează infecția aerobă sau anaerobă, de obicei mixtă, deoarece prin distrugerea elementelor anatomice rezistența tisulară scade, situație favorabilă dezvoltării microbiene. În zdrobirile mari plaga ia aspectul unei dilacerări în care elementele anatomice nu mai pot fi identificate. În aprecierea gravității unei plăgi contuze
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
proeminențelor crăpate și suberificate Agentul patogen Streptomyces scabies (Thaxter) Waksman et Henrici, fam. Streptomycetaceae. Din tuberculii atacați au fost izolate mai multe specii ale genului Streptomyces: S. scabies, S. griseus, S. aureofaciens și S. flaveolus. Streptomyces scabies este o actinomicetă aerobă, bogat ramificată monopodial, neseptată, incoloră de 0,7 µm în diametru. Microorganismul are mai multe rase fiziologice. Epidemiologie. Streptomyces scabies persistă în tuberculii atacați până la 8 luni iar în sol poate rezista de la un an la altul în resturile vegetale
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
monopodial, neseptată, incoloră de 0,7 µm în diametru. Microorganismul are mai multe rase fiziologice. Epidemiologie. Streptomyces scabies persistă în tuberculii atacați până la 8 luni iar în sol poate rezista de la un an la altul în resturile vegetale. Bacteria fiind aerobă, pe vreme secetoasă, când solul este aerat, atacă tuberculii prin lenticelele tinere. Cercul de plante gazdă ale bacteriei include specii de Brassica, Beta vulgaris, Rhaphanus sativus, Pastinaca sativa, Daucus carota, Amaranthus retroflexus, Solanum nigrum și S. melongena. De succesiunea acestor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și să se prezinte structura chimică a TAG de "neosinteză" rezultați la nivelul intestinului subțire în cursul digestiei lipidelor. 3. Prezentați structura coenzimelor: NADH + H+ și NADPH + H+ 4. Prezentați schema și reacțiile implicate în: a. glicoliza anaerobă; b. glicoliza aerobă; c. calea pentozo-fosfaților; d. gluconeogeneză; e. biosinteza și biodegradarea glicogenului. 5. Prezentați structura: a. ATP, ADP, AMP și AMPc ; b. GTP, GDP, UTP și UDP; și scrieți ecuația unei reacții din cadrul metabolismului glucidic în care intervin acești compuși macroergici. 6
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
ATP, ADP, AMP și AMPc ; b. GTP, GDP, UTP și UDP; și scrieți ecuația unei reacții din cadrul metabolismului glucidic în care intervin acești compuși macroergici. 6. Să se calculeze numărul de moli de ATP rezultați prin glicoliza anaerobă și glicoliza aerobă. 7. Scrieți secvența celor 4 reacții principale implicate în βoxidarea acidului caproic (C6), caprilic (C8), caprinic (C10), palmitic (C16) și stearic (C18). 8. Să se calculeze numărul de moli de ATP rezultați prin oxidarea totală a acidului caproic (C6), caprilic
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
infecțios de a produce boala; virulența se referă la capacitatea de a pătrunde, a se adapta și a se înmulți în organismul infectat, la poarta de intrare sau la distanță. Toxicitatea este proprietatea de a produce exosau endotoxine. Dintre bacteriile aerobe cei mai frecvenți patogeni sunt cocii Gram pozitivi: streptococii (pot invada breșe mici ale pielii și se extind în spațiile conjunctive și limfatice) și stafilococii (Staphilococcus aureus este cel mai comun patogen în infecțiile plăgilor). Dintre cocii Gram negativi, gonococul
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
la materialul sintetic al protezelor). Următoarea etapă este multiplicarea microorganismelor care se realizează în funcție de anumiți factori locali (substratul nutritiv, umiditate, pH, prezența O2). În mod obișnuit flora bacteriană caracteristică diferitelor viscere (Stafilococi, Streptococi, Pseudomonas pentru tegumente, Bacteroides, bacili Gram negativi aerobi , coci aerobi și anaerobi pentru colon, bacili Doderlein în vagin) oferă o protecție antimicrobiană ca rezultat al unui mecanism competitiv pentru substratul nutritiv și situsurile de fixare epitelială cu flora microbiană cu patogenitate crescută. Multiplicarea germenilor este favorizată de prezența
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
sintetic al protezelor). Următoarea etapă este multiplicarea microorganismelor care se realizează în funcție de anumiți factori locali (substratul nutritiv, umiditate, pH, prezența O2). În mod obișnuit flora bacteriană caracteristică diferitelor viscere (Stafilococi, Streptococi, Pseudomonas pentru tegumente, Bacteroides, bacili Gram negativi aerobi , coci aerobi și anaerobi pentru colon, bacili Doderlein în vagin) oferă o protecție antimicrobiană ca rezultat al unui mecanism competitiv pentru substratul nutritiv și situsurile de fixare epitelială cu flora microbiană cu patogenitate crescută. Multiplicarea germenilor este favorizată de prezența hematoamelor, necrozelor
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
protecție antimicrobiană ca rezultat al unui mecanism competitiv pentru substratul nutritiv și situsurile de fixare epitelială cu flora microbiană cu patogenitate crescută. Multiplicarea germenilor este favorizată de prezența hematoamelor, necrozelor tisulare, corpilor străini. În infecțiile determinate de asocierea de germeni aerobi și anaerobi prin metabolismul aerob se consumă O2 oferind un mediu prielnic de dezvoltare pentru agenții anaerobi. Infecția se produce odată cu invazia microbiană a țesuturilor de la nivelul porții de intrare, urmată de multiplicarea germenilor și diseminarea acestora în țesuturile vecine
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
unui mecanism competitiv pentru substratul nutritiv și situsurile de fixare epitelială cu flora microbiană cu patogenitate crescută. Multiplicarea germenilor este favorizată de prezența hematoamelor, necrozelor tisulare, corpilor străini. În infecțiile determinate de asocierea de germeni aerobi și anaerobi prin metabolismul aerob se consumă O2 oferind un mediu prielnic de dezvoltare pentru agenții anaerobi. Infecția se produce odată cu invazia microbiană a țesuturilor de la nivelul porții de intrare, urmată de multiplicarea germenilor și diseminarea acestora în țesuturile vecine și/sau la distanță. În
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
infecții chirurgicale pot fi vizualizate, adesea, la microscop, pe frotiuri colorate Gram. Colorarea și studierea la microscop sunt procedee simple, rapide și necostisitoare, care dau informații imediate și utile chirurgului. În laboratorul de microbiologie se vor face însămânțări pe medii aerobe și anaerobe urmate de antibiogramă. Medicul trebuie să inițieze terapia imediat ce are opțiunea clinică pentru diagnostic, chiar dacă rezultatele ulterioare ale laboratorului vor impune modificări ale conduitei terapeutice. Biopsia este utilă în diagnosticul bolilor granulomatoase, cum sunt: tuberculoza, sifilisul, micozele. Hemocultura
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
pe streptococi, de aceea se asociază cu ampicilina dacă se suspectează prezența lor. Penicilinele și aminoglicozidele sunt bactericide și combinația lor are efecte sinergice, fapt ce nu se întâmplă la asocierea unui bacteriostatic cu un bactericid. Infecțiile mixte cu enterobacterii aerobe au loc mai ales în sistemul biliar (colangite, colecistite) și dacă sunt severe, se tratează cel mai bine cu asocierea ampicilină + gentamicină (sub controlul funcției renale). Cele mai puțin severe se pot trata cu cefalosporine (cefuroxim). Este de preferat să
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
multe antibiotice poate avea efect aditiv (sumarea activităților), sinergic (amplificarea reciprocă a efectelor) sau antagonist (efect mai redus decât al oricăruia din antibiotice luat separat). Asocierea de antibiotice este indicată în: infecțiile plurimicrobiene (gentamicină / cefalosporină + metronidazol în infecțiile mixte cu aerobi și anaerobi, penicilină + metronidazol în abcesele cu streptococi și anaerobi etc.); infecțiile grave la pacienții cu neutropenie sau cu deficite imune la care se preferă o asociere cu spectru larg până la stabilirea exactă a agenților etiologici (cefalosporină / penicilină + aminoglicozid + metronidazol
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]