1,383 matches
-
fundamentul societal. Un soi de vertij al naturii în sânul culturii înseși traducându-se în toate efervescențele contemporane și operând astfel o dezidealizare a spațiului. Prin aceasta vreau să spun că aceste efervescențe, aceste ambianțe emoționale, această întoarcere violentă a afectului sunt mărturia saturării idealismului oficial și a primatului conștiinței de sine prin care se exprimă acesta. Vertij al naturii pe care îl dovedesc numeroasele efervescențe contemporane, am putea spune tot atât de bine vestigii sau, mai bine, adâncuri care stingheresc certitudinile raționale
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
fac să [re]vină la zi) o nouă formă de viață pe baza unei etici într-un fel imorale. Excesul poate fi fondator. Anomicul este, întotdeauna, canonic, prin aceea că dă contururi neregulate, neliniștitoare, ciudate unei legături sociale în care afectele și emoțiile au partea lor: aceea a unei ordo amoris (M. Scheler). Ca să relativizăm neliniștile noastre față de aceste fenomene ciudate pe care le calificăm drept imorale și ca să le punem în perspectivă istorică, suntem îndreptățiți să ne amintim că în
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
obsedant, în simplismul emisiunilor de "tele-realitate" este, din acest punct de vedere, foarte instructivă. "Clar", auzim la fiecare pas. Ce înseamnă asta, dacă nu o antifrază pentru a desemna, din contră, că totul este obscur în cadrul acestor relații umane unde afectul și emoția ocupă un loc privilegiat. Dar această "clar-obscu-ritate" este cea care se află la baza tuturor interacțiunilor societale. Care constituie semnificația lor. Profunzimea superficială a relațiilor stereotipe care constituie trama vieții curente și care traversează dintr-o parte în
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
înainte (Madonna), în același timp (Björk), cum vor fi după, nu este decât o cristalizare a spiritului timpului, un "geniu deasupra subiectului gânditor" care amintește că, în mod regulat, un nou "comerț" se instaurează. Vreau să spun prin asta că afectele și senzațiile circulă din nou și scurtcircuitează valorile stabilite. Amintind că dincolo de mântuirea lumii prin Bine (Dumnezeu, Progres, Istorie...) poate exista o alchimie misterioasă în care zeii și demonii multipli sunt solidari. Acest nou comerț pune accentul pe nebulozitatea vieții
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Așa cum o arată Heidegger, "începutul este încă. Nu zace în spatele nostru... ci se înalță în fața noastră"51. Acest lucru este în joc în moravurile în gestație. Nu mai este o morală de esență pur rațională, ci o etică în care afectul își are partea lui. Etos înrădăcinat care, disimulat, subteran, țese o legătură solidă între indivizi, pornind de la o participare comună la un ansamblu mai vast ale cărui elemente sunt importante, desigur, dar nu dominante. Lumea ca "intimare obiectivă" (G. Durand
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Lebenswelt, lume a vieții, înrădăcinată în valori proxemice este cea care favorizează intensitatea relațiilor. Și vedem, în mod regulat, în istoriile umane valorizarea comunității, emoțională, în detrimentul societății, mult mai rațională. Perioade care accentuează sentimentul de apartenență cu miturile, poveștile și afectele împărtășite ca tot atâția vectori ai comunității. Densificare a riturilor, a codurilor particulare, a modurilor de a fi specifice care intră în conflict cu normele stabilite. Ne-am întrebat, de exemplu, ce motive au suscitat "Heremul", excomunicarea violentă pronunțată împotriva
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
a te mulțumi, pentru a descrie o astfel de stare de fapt, cu stigmatizarea așa-zisului "comunitarism" este o facilitate limitată, incapabilă să înțeleagă aspectul generos, creativ, eventual prospectiv, al modurilor de viață fondate pe un astfel de partaj al afectelor. Căci, relativizând paranoia modernității, care a prezentat valorile ei, elaborate într-un mic canton al lumii, ca fiind universale și intangibile, devenim capabili să percepem energia specifică ce animă creativitatea acestor mici "colegii" postmoderne. "Conventicule" sexuale, religioase, muzicale, sportive, culturale
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
având un iz ceva cam imoral. Eyes wide shut, așa cum îl filmează atât de bine S. Kubrick. Cu ochii închiși la constrângerile rațiunii moralizatoare, bacantele celebrează o legătură societală al cărei fir roșu este constituit din pasiune, emoție și alte afecte pe care nu le putem numi. Astfel de sărbători dionisiace postmoderne nu sunt apanajul unei anumite clase decadente. Desigur, putem repera manifestările lor paroxistice în producția cinematografică sau romanescă. De asemenea, este instructiv să revelăm exagerările coregrafice ale Istoriei lacrimilor
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
expresia a ceea ce Descartes numea "flexamină", ceea ce în muzică emoționează sufletul 69. Fiind bine înțeles că această "flexamină", această înduioșare a sufletului nu mai este, pur și simplu, individuală, ci privește sufletul colectiv, corpul social în însăși totalitatea lui. Importanța afectelor, rolul pe care îl joacă emoția, recrudescența sentimentului de apartenență, isteriile despre care a fost vorba, toate acestea amintesc că, așa cum corpul individual nu există decât într-o perpetuă interacțiune, corpul social se sprijină de asemenea pe conjugarea dintre rațiune
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
târgurilor de vechituri și altor ocazii festive. Toate arătând importanța locurilor de schimb, de comunicare, de "comerț". Iată deci deontologia în acțiune. Ea rezultă din ceea ce am putea numi "sărbători copulative", în cursul cărora circulația bunurilor, a cuvintelor și a afectelor eliberează sufletul de angoasa morții. Ar trebui să facem o topografie a moravurilor și a locurilor, topografie a fizicului și a spiritualului, care să dea seama de această intimă și secretă relație ce există între pluralitatea locurilor și aceea a
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
expresie în sensul ei cel mai puternic, radicalitatea trimite la aceste rădăcini care țâșnesc în figuri tipice, și chiar arhetipice. Aceste figuri incisive ne pot uimi, șoca, dar nu sunt, zilnic, mai puțin populate de fantasme, temeri, dorințe sau alte afecte venind de foarte de departe. În această privință, este interesant de notat că "figurile" tele-realității, ca și cele, într-un mod mai general, ale foiletoanelor de televiziune, cele ale diverselor reuniuni festive (parade, carnavaluri, spectacole de sunet și lumini, spectacole
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
personaje "tipice din punct de vedere narativ: omul de treabă, bruta și ticălosul"84. Analiza este instructivă prin aceea că arată cum jurnaliștii, magistrații, polițiștii, politicienii, protagoniști raționali ai unei ordini sociale de asemenea raționale, se vor lăsa influențați de afecte ce reînvie figuri arhetipale cu nimic mai prejos de poveștile și legendele de altădată. Acest lucru poate părea anecdotic. Dar anecdota este semnificativă prin aceea că amintește că legătura socială nu se mai structurează plecând de la idolii ideologici, ci mai
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
inițiatice în care căderile, pedepsele și tribulațiile diverse sunt tot atâtea încercări ce precedă "reintegrarea" sau "iluminarea"102. Și fie în reuniunile festive sau în efervescentele parade muzicale, fie, de asemenea, în viața cotidiană, în fericirile și nefericirile suscitate de afecte, regăsim fără îndoială figurile ce caracterizează cursul inițiatic. Cruzimea are aici partea ei, ea exprimă încercările sufletului și ale corpului pe care le regăsim în toate cultele de mistere. Este un proces în care, împotriva ideologiei securitare dominante, riscul nu
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
anumită nostalgie dureroasă, legătura dintre personajul de prim-plan (indiferent dacă acesta se numește, de pildă, Nestor sau Lucian ori poartă amprenta declarată a autenticului alter ego) și acela care se desprinde, obnubilat, dintr-un fundal al inimii și al afectului: cel mai adesea invocată este figura maternă sau, în orice caz, una asemănătoare ori care o înlocuiește, o persoană formatoare, un model funcționând după chipul și asemănarea acesteia, cum e mătușa Zumi. Simbioza celor două tipuri de personaje invocate plasează
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
suport privilegiat al circulației sensului. Importantă este aceea de tip fiziologic, ea există și se manifestă ca o inserție a necesară a fiziologicului, în sistemul comunicării - apare involuntar și scapă de sub controlul conștiinței. Un al doilea suport ar putea fi: afectele manifestate în comunicarea indirectă - prin veșmintele pe care le poartă sportivii dintr-o echipă roșie sau albastră, accesoriile lor, tatuajele sau mutilările ritualice. Și un al treilea suport s-ar baza pe dispunerea în spațiu a indivizilor - indiferent de natura
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
conștiinței, ori un spațiu special construit cu vizibile structuri ale societății, fie în ceea ce privește arena, fie în aranjarea gradenelor ori a spațiilor de tip vestiar, sanitare sau medicale, ori spații organizatorice și de administrație; -un al doilea suport ar putea fi: AFECTELE manifestate în comunicarea sportivă directă și indirectă prin veșmintele, pe care le poartă sportivii accesoriile lor, tatuajele sau mutilările ritualice, relațiile cu semne ale acțiunii, afectele fiind vizibile în gesturi și comportamente ale suporterilor. -și un al treilea suport s-
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
medicale, ori spații organizatorice și de administrație; -un al doilea suport ar putea fi: AFECTELE manifestate în comunicarea sportivă directă și indirectă prin veșmintele, pe care le poartă sportivii accesoriile lor, tatuajele sau mutilările ritualice, relațiile cu semne ale acțiunii, afectele fiind vizibile în gesturi și comportamente ale suporterilor. -și un al treilea suport s-ar baza pe DISPUNEREA ÎN SPAȚIU A INDIVIZILOR, indiferent de natura suporterilor, spațiul teritorial și personal, care înconjoară corpul fiecărui individ trimite spre stadiul social, ori
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
a relației trebuie înțeleasă în sensul corect al conceptului. Confesorul nu este rece, ci plin de iubire creștină. Afecțiunea pe care el o manifestă nu transformă dialogul în unul de prietenie, căci el nu urmărește să ofere penitentului un simplu afect pozitiv, ci caută cu intenție doar creșterea spirituală a acestuia. Dat fiind faptul că preotul-confesor ascultă mărturisirea penitentului în virtutea slujirii sale obiective, dar acționează în îndeplinirea aceleiași slujiri în mod subiectiv, harul manifestat este dublu: un har obiectiv și un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
toți și manifestă o prudență exagerată în relațiile sociale. Atitudinea sa frecventă este polemica, ofensa. Se apără făcând referință adesea la regulă, la normă. Bănuiește că celălalt are permanent, în relație cu el, scopuri suspicioase. Se menține rigid, rațional, excluzând afectele. Trăiește dificil situațiile neclare datorită unui profund sentiment de insecuritate. Poate fi inteligent, capabil de a face o analiză detaliată a realității, însă este mereu suspect și în stare de dubiu. Îi lipsește încrederea de bază. Din cauza acestor condiții psihologice
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
traumatic secundar. Participanții care au ales mai des burnout-ul activ și planificarea raportau mai puține alterări ale credințelor legate de lume și mai puține simptome ale stresului traumatic secundar, un nivel scăzut de traumatizare vicariantă și burnout și mai puține afecte negative. Subiecții au fost rugați să precizeze și alte strategii folosite pentru a face față stresului la locul de muncă. Mai mult de 35% dintre cei interogați au raportat că se angajează în activităti ce favorizează sănătatea fizică și starea
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
succesului terapeutic prin consolidarea relației, complianța la tratament, creșterea încrederii pacientului (Hojat, Gonnella, Nasca et al., 2002). Pe de altă parte, empatia este factor principal în vulnerabilizarea specialistului la simptomatologia STS (Figley, 1995). Dincolo de factorul empatic, asumarea rolului de medic, afectele investite și constituirea relației pacient-specialist, depind cu siguranță și de motivația care mobilizează acțiunile cadrului medical. Contextul românesc plasează cadrele medicale în josul listei de priorități bugetare, infrastructura este deficitară, iar tot sistemul este în tranziție, astfel încât ne așteptăm ca motivația
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
înarmă pentru o bătălie morală. —Medicamentele astea nu dau cumva dependență? —Olanzapina nu creează dependență. Weber nu preciză cât timp trebuia Mark să ia medicamentul, pentru simplul motiv că nu știa. Daniel insistă. Auzise zvonuri. Antipsihoticele provocau izolarea socială, aplatizau afectul. Cu delicatețe, Weber le atrase atenția asupra evidenței: Mark era deja mai rău. Daniel începu să înșire o listă cu toate efectele secundare din istoria medicinei. Weber încuviința din cap, încercând să-și înfrâneze iritarea. Voia să-l vadă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
persoana I, ca o confesiune a eroului, dar autorul este recunoscut și în vorbirea altor personaje. Planul subiectiv, prezent în ambele părți ale romanului, vizează descrierea iubirii urmărită în toate ipostazele ei, de geneză, de stabilizare și de acord al afectului cu spiritul, la cote superioare și de declin. Sentimentul este dublat de luciditatea care disecă faptele, multiplicând dovezile pentru infidelitatea Elei. Planul obiectiv este fundalul pe care se desfășoară o lume în care se consumă experiențe. Cele două planuri se
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
coral, scriitura, în general, fiind de tip omofonic; - evidențierea vocilor umane solistice, căutându-se în special efecte vocale care să fie în sintonie cu textul și cu sentimentele exprimate de acesta sau cu sentimentele care se doreau a fi exprimate (afectele); - influența considerabilă a stilului teatral și a celui melodramatic; - dezvoltarea autonomă a instrumentelor, fie a orgii, fie a instrumentelor de coarde și de suflat, care încep să se grupeze în complexe (consertus, concentus, ensemble ...); - invenția și aplicarea constantă a tehnicii
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Dicționarul Limbii Române Contemporane, V. Breban, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980). Adult, -ă, adulți, -te (Organism, persoană) care a ajuns la maturitate, care și-a terminat creșterea (Dicționarul Limbii Române Contemporane, V. Breban, Editura Științifică și Enciclopedică București, 1980). Afect, afectetrăire emoțională intensă (Dicționarul Limbii Române Contemporane, V. Breban, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980). Afectivitate (engl. affectivity, fr. affectivité) trăire diferențiată, ca stare față de situații, evenimente, persoane, conținuturi de comunicări la care se participă. Se manifestă nu numai față de
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]