1,552 matches
-
Ozunu: a. Devieri de comportament care țin de constituția psihopatoidă ale elevilor care aparțin tipurilor de perverși, schizoizi, cicloizi, epileptoizi sau a combinațiilor acestor tipuri. Manifestările lor au cauză organică și sunt greu de tratat. Se recunosc după: lipsă de afectivitate sau hiperactivitate (hiperkinetism), autism, amoralitate sau labilitate morală accentuată, minciună, atitudini obscene, tendințe de a se constitui În bande, etc. În România, aproape fiecare clasă de elevi are câte un copil hiperkinetic cel puțin așa susțin reprezentanții inspectoratelor școlare, dar
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
relațională, În care elevii care refuză comunicarea, fiind egoiști, capricioși, respinși de colectiv. Acești elevi fie sunt prea răsfățați În familie, fie sunt neglijați afectiv În familie. Ei afișează o atitudine pesimistă sau criticistă. 2. Devieri de comportament În sfera afectivității, În care elevii sunt irascibili sau total pasivi. (Este cazul elevilor care, de obicei, ei au suferit traume psihice). 3. Devieri de comportament În sfera dezvoltării intelectuale, În care elevii sunt ostili Învățăturii, fără curiozitate pentru nou, cu retard intelectual
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
de evoluție a condițiilor economice și sociale. 2. Factori care țin de structura familiei. 3. Factori care privesc deficitul educativ al familiei (disfuncții și greșeli ale părinților). Fiecare familie are un anumit echilibru sau dezechilibru familial, având ca factor comun afectivitatea, care adeseori este greu de detectat În mod direct, dar care În același timp are o acțiune permanentă, profundă și de durată asupra formării și dezvoltării personalității. Una este normalitatea afectivă și alta este carența afectivă, Însoțită adeseori de o
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
orfani sau abandonați, care se află În grija asistenței publice, cu toată atenția care li se acordă aici, le lipsește tocmai mediul afectiv familial. De aceea, din rîndul acestora, se detașează uneori copilul depresiv, descurajat, aflat În continuă căutare de afectivitate, de Încredere și Înțelegere din partea celor din jur. Familiile reconstituite, din persoane divorțate, cu copii rezultați din căsătorii anterioare, sunt de obicei cu principii și deprinderi de educație total diferite, fapt ce poate favoriza o atmosferă de nesiguranță și neliniște
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
să se adune sub numele de limbaj începe să se lase exprimat prin ideea de scriitură. Un teritoriu în care extinderea conceptului de limbaj își șterge orice limită și în care pentru acțiune, mișcare, gândire, reflecție, conștiință, inconștient, experiență și afectivitate nu se mai folosește conceptul de limbaj, ci acela de scriitură. Prin scriitură nu sunt denumite numai toate lucrurile acestea, ci și gesturile fizice ale în-scrierii literale, pictografice sau ideografice, și ceea ce poate să dea loc unei în-scrieri în general
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
să se adune sub numele de limbaj începe să se lase exprimat prin ideea de scriitură. Un teritoriu în care extinderea conceptului de limbaj își șterge orice limită și în care pentru acțiune, mișcare, gândire, reflecție, conștiință, inconștient, experiență și afectivitate nu se mai folosește conceptul de limbaj, ci acela de scriitură. Prin scriitură nu sunt denumite numai toate lucrurile acestea, ci și gesturile fizice ale în-scrierii literale, pictografice sau ideografice, și ceea ce poate să dea loc unei în-scrieri în general
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
ca și pe parcursul fiecărui an și semestru școlar. Importanți în creativitate nu sunt doar factorii de natură intelectuală. Aceștia se completează cu seria factorilor de personalitate precum motivația, voința, energizarea afectivă, seturile atitudinale. În creație se exprimă în mod deosebit afectivitatea copilului, felul în care lumea externă se reverberează în sufletul copiilor. Culorile utilizate de copii în desen, expresiile folosite în limbaj, gestica și mimica în momentul în care concep lucrările pot fi surse de cunoaștere a afectivității copilului. Creația la
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
în mod deosebit afectivitatea copilului, felul în care lumea externă se reverberează în sufletul copiilor. Culorile utilizate de copii în desen, expresiile folosite în limbaj, gestica și mimica în momentul în care concep lucrările pot fi surse de cunoaștere a afectivității copilului. Creația la această vârstă, chiar dacă nu are valoare pentru „omenire" are o imensă valoare pentru „devenirea umană"; ea nu trebuie să fie scăpată din vedere de către educatori și, în special trebuie să fie stimulată. Climatul de creativitate, atât de
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
activate următoarele variabile (Caluschi M., 2001, p. 45): a) variabila demonstrare (oferire de modele, exemple) exersare; b) variabila antrenare și transfer individual și în grup; c) variabila îmbogățire si structurare a fondului informațional interdisciplinar; d) variabila stimularea vectorilor creativi (motivație, afectivitate); Grupul creativ de formare se poate utiliza și pentru dezvoltarea unor competențe sociale ca: empatie, comunicare, asertivitate, relaționare, rezolvare de conflicte sau pentru constituirea unor echipe de lucru etc. Pentru începerea activității și antrenamentului într un grup creativ de formare
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
să se adune sub numele de limbaj începe să se lase exprimat prin ideea de scriitură. Un teritoriu în care extinderea conceptului de limbaj își șterge orice limită și în care pentru acțiune, mișcare, gândire, reflecție, conștiință, inconștient, experiență și afectivitate nu se mai folosește conceptul de limbaj, ci acela de scriitură. Prin scriitură nu sunt denumite numai toate lucrurile acestea, ci și gesturile fizice ale în-scrierii literale, pictografice sau ideografice, și ceea ce poate să dea loc unei în-scrieri în general
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
problemă de emoții și sentimente"; "este o categorie pe care ceilalți o creează"; "este o credință profund subiectivă, există numai în imaginația noastră". Principalele axe în jurul cărora gravitează aproape orice dezbatere asupra identității sunt: cultură ereditate, structură acțiune, colectiv individual, afectivitate cogniție, intern extern. "Programați" în a susține și justifica ontologii, mulți sunt atât de atașați de principiul diviziunii, categorizării, clasificării, încât în loc să se oprească și asupra complementarităților paradigmatice doar accentuează antinomiile. Mulți uită atunci când se înregimentează într-o tabără sau
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sunt construite discursurile (ai căror poli sunt considerați de unii generatori de opoziții de unde și taxonomiile curente -, dar pe care preferăm să îi considerăm ca fiind mai degrabă complementarități) în teoriile curente asupra identității: cultură ereditate, structură acțiune, colectiv personal, afectivitate cogniție, emic etic. 3.3. Perspectiva esențialistă Referințele la esențialism sunt foarte frecvente în literatura curentă. Așa cum sugerează și Sayer (1997), avem multe variante de esențialism și multe critici ale esențialismului, fiecare modificându-se odată cu contextul și chestiunea aflată în
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
biologici sau culturali comuni. Iată așadar că atât ideile, cât și ambivalențele anunțate de Durkheim, Cooley sau Weber se păstrează. Axele anunțate de ei rămân valabile, iar cele mai interesante confruntări s-ar putea prefigura în continuare, credem, pe continuumul afectivitate / simțire-cogniție. 3.3.2. Critici și redefiniri De-a lungul timpului, ideea unei identități primordiale, esențiale a fost supusă unei întregi serii de atacuri. Din punct de vedere analitic, se spune că filosofia sau logica esențialistă nu pot explica schimbarea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
prin aceasta face posibilă cultura, adică acumularea experienței sociale de la o generație la altă generație [...] societatea prinde prin limbă conștiința unității sale de cultură" (Motru, 1996:14-15). Conștiința comunității de limbă nu e amprentată doar de intelectualitate, ci și de afectivitate: Vechea iubire de moșie și de obiceiuri s-a extins asupra acelora cari vorbesc aceeași limbă (Motru, 1996:19). Comunitatea de destin e creată prin deciziile luate de conducători pe baza fondului sufletesc al poporului. "În comunitățile cu conștiință de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mod natural. În acest scop, un efort de imagine în ceea ce privește persoana însăși, înfățișarea, atitudinea corporală este necesar și face parte din bazele unei educații corecte. Aceasta din urmă include o însușire a manierelor, dar și a gusturilor, a unei întregi afectivități specifice. Patrimoniul de folosință, în acest dispozitiv, ocupă un loc important. Nu numai că participă la efortul de legitimare a averii, dar contribuie și la transmiterea sa prin formarea capacităților moștenitorului apt de a moșteni. Cristalizarea memoriei familiei în castel
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
dificultate un desen pe o temă liber aleasă sau o compunere literară). Limbajul: vocabular normal, exprimare specifică vârstei și mediului În care trăiește; construiește enunțuri simple cu ușurință; potențial asociativ, nu Întâmpină greutăți mari În stabilirea relațiilor de sinonimie, antonimie. Afectivitatea: este mai atașată de bunică; manifestă bucurie În jocurile colective și În reușita proprie; tendință spre a dezvolta sentimente de dependență: diriginte, profesori, consilier; are nevoie de simpatia celor din jur. Diagnostic Spitalul Clinic de Psihiatrie „Socola” Iași: contur labil
INTEGRAREA ELEVILOR CU CES ÎNTR-UN LICEU CU PROFIL TEORETIC - studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Aura MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2166]
-
în categoria cu pricina sunt plasate, pe lângă scrierile literare ale lui Lovinescu însuși, cele ale lui Mihail Dragomirescu, Ibrăileanu, Călinescu, cum și ale lui Eugen Relgis, Mircea Eliade, Anton Holban și Octav Șuluțiu. Criticul apreciază că, spre deosebire de literatura memorialistică (tributară afectivității, moldovenismului "liric" și "subiectiv"), epica autobiografică ar reflecta efortul obiectivării, prin două modalități predilecte de prelucrare literară a materialului diegetic: 1. reconstituirea memorialistică "ușor romanțată"; 2. proiectarea propriei psihologii "într-un șirag de eroi ce se pot reduce ușor la
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
grăbiți, care susțin că proza modernă a evoluat de la "obiectiv" la "subiectiv", exact invers decât prevăzuse criticul de la Sburătorul or, am mai spus și cu alte prilejuri, nu în sensul acesta a folosit termenii Lovinescu, pentru care "subiectivul" exprimă triumful afectivității, al lirismului (inadecvat genului epic), pe când "obiectivul" presupune raționalizare, intelectualizare, explorare lucidă a sufletului uman și a lumii, a "subiectului" și "obiectului" deopotrivă. 7 E. Lovinescu, "Istoria literaturii române contemporane (1900-1937)", în op. cit., p. 209. 8 După cum semnala Gabriela Omăt
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
doi cercetători au comparat importanța acestor motive de a participa la comunitățile virtuale cu importanța lor pentru comunicarea directă (față în față) cu alte persoane și au obținut diferențe semnificative pentru motive care se încadrează în următoarele domenii: incluziune, control, afectivitate, relaxare, evadare, informare, interacțiune socială, trecerea timpului, obiceiuri, distracție și întâlniri sociale. Comunitățile virtuale sunt structurate în așa fel încât să atingă cât mai multe dintre aceste motive, pentru a crește nivelul participării membrilor săi și pentru a atrage alții
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
dragostea, atât ca sentiment care stă la baza tuturor relațiilor umane și transcendente, cât și ca principiu sau lege de origine divină ce așează binele celuilalt înaintea intereselor proprii. În spiritul textului biblic, inima este menționată frecvent ca fiind sediul afectivității dar și al rațiunii și conștiinței, ceea ce, alături de multitudinea termenilor arhaici în defavoarea neologismelor, sugerează faptul că discursul religios operează cu noțiuni și raționamente formulate într-un trecut mai mult sau mai puțin îndepărtat, ceea ce poate părea anacronic având în vedere
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
în mod natural, ci declarat și programatic: "Eram hotărâtă să notez aici ce se notează într-o agendă (de unde și forma): întâlnirile sau mesajele din țară ce nu trebuie uitate etc. Și iată că încetul cu încetul se strecoară clima, afectivitatea, pisicile și bolile"383. Elementele personale sunt totuși atât de rare încât surprind de fiecare dată când apar. De pildă, între consemnarea întâlnirilor din 25 ianuarie și comentarea unui articol împotriva lui Ceaușescu din "Le Monde" pe 29 ianuarie, apare
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
pedagogic, al educației, diferă prin raportare specifică: la finalitățile educației, la resursele umane antrenate, ele înseși în formare-dezvoltare, la activitățile centrate pe informare, comunicare și participare prin strategii educaționale specifice, la comportamentele actorilor implicați ( bazat pe motivație, responsabilitate, cooperare, logică, afectivitate) în condiții de descentralizare. Pornind de la aspectele prezentate mai sus, această cercetare își propune să descopere particularitățile stilului managerial în unitățile școlare preuniversitare, precum și măsura în care anumite stiluri de conducere sunt mai prezente în acest tip de organizații și
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
pedagogic, al educației, diferă prin raportare specifică: la finalitățile educației, la resursele umane antrenate, ele înseși în formare-dezvoltare, la activitățile centrate pe informare, comunicare și participare prin strategii educaționale specifice, la comportamentele actorilor implicați ( bazat pe motivație, responsabilitate, cooperare, logică, afectivitate) în condiții de descentralizare. Pornind de la aspectele prezentate mai sus, această cercetare își propune să descopere particularitățile stilului managerial în unitățile școlare preuniversitare, precum și măsura în care anumite stiluri de conducere sunt mai prezente în acest tip de organizații și
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
și nenorocită și caraghioasă, formată de ani, pe care am trăito eu? (M. Sorescu) Exclamația retorică se concretizează ca enunț sau serie de enunțuri ce contrastează în contextul stilistic prin intensitatea sentimentelor pe care le exprimă. Mărcile subiectivității și ale afectivității sunt interjecțiile, construcțiile exclamative (cu indici ai superlativului, de cele mai multe ori), intonația specifică: Lumina ce largă e! / Albastru ce crud! (L. Blaga); ȘTEFAN: Oh! pădure tânără!... (B. Șt. Delavrancea); Tu nu ești om, Lică, ci diavol! (I. Slavici) Invocația retorică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
eului rostitor. Indicii textuali vizează categoria subiectivității: mărci lexicogramaticale ale persoanei I/a IIa (verbe, pronume și adjective pronominale la persoana I ori a IIa, singular sau plural), formule de adresare directă (substantive și adjective în cazul vocativ), mărci ale afectivității (interjecții, exclamații, interogații, pauze expresive, marcate frecvent prin puncte de suspensie ori linii de pauză), adverbe deictice (de loc sau de timp), pronume și adjective pronominale deictice, aserțiuni, reflecții, judecăți de valoare atribuite eului liric etc. - Tipurile de discurs specifice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]