2,149 matches
-
Se vor notă diferitele interdicții și literatura oferită. Se va face un plan al locului. 3. Regulile formale care definesc prezenta în acest loc. Dincolo de regulile religioase cunoscute sau nu observatorului, acesta va notă oră deschiderii, orarul slujbelor, spovezilor, regulamentele afișate. 4. Cine și ce face? Cine sînt angajații locului: clerul, paraclisierul, paznicul bisericii, laicii voluntari? Se vor urmări diviziunea muncii, ierarhia, bărbații și femeile, ținute de lucru. 5. Utilizatorii locului: e necesar să se rămînă destul de mult timp acolo și
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
aici și-ar fi adus-o remorcată cu frânghiile de la Calafat... - Dar despre o străduță cu vreo cinci sute de case? - La dispeceratul de pompieri unde-am făcut armata... Doi ani, supliment de pedeapsă... (fiindcă cotîrcisem pe-o colonăreasă) era afișate hărți adevărate. În care era trasate fiecare ghenă, 107 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI - Pe scara devenirii femeiești se petrec niște lucruri... N-o intuiesc pe Gabriela atât de neastâmpărată, încît să fi trecut de experiențele unui herpes genital
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
avangardei, atari afirmații ilustrează totuși acel moment de „cumințire” și „clasicizare”, dacă nu chiar de „Îmbătrînire”, ce urmează inevitabil fazei de maximă efervescență a revoltei anticonvenționale 2. Coroborate Însă cu amintita preferință pentru scris și cu neabandonatul interes pentru artă, afișate Încă În faza „romantică” a mișcării, ele atrag atenția asupra „experimentalismului” acesteia, În Înțelesul dat termenului de Angelo Guglielmi; experimentalism explicabil prin momentul apariției și datele ambianței socio-culturale specifice În care se manifestă avangarda românească, În calitatea sa de fenomen
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
poemelor din 75 H.P., Punct și Integral, alături de elemente futuriste și constructiviste, - acestea din urmă predominante -, pentru ca Înseși „fundamentele constructiviste” ale sintezei operate să fie pe nesimțite deviate spre un avangardism oarecum mai atenuat, dacă nu În spiritul său programatic afișat, cel puțin În litera... poemului. Am avut ocazia, de altfel, să semnalăm că, În plin „integralism”, Voronca nu renunță la ipostaza romantică a „inspiratului” („Poetul comunică cu Dumnezeu; glasul lui are răsfrîngeri de dincolo”, „Asemeni Ioanei d’Arc, poetul aude
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
parte, pentru fiecare item. Un membru al grupului înregistrează pe tablă răspunsurile și procesul continuă până când nu mai sunt idei. Până la terminarea acestei etape nu sunt permise discuțiile sau evaluările. f. "Flip-chart"-urile provenite de la fiecare grup vor fi expuse / afișate. Există două modalități de abordare: fiecare item este citit tuturor participanților; fiecare grup face o trecere în revistă a ideilor produse în grupul respectiv. g. Ambele modalități funcționează: prima pentru grupuri mai mici, a doua pentru grupuri mai mari. h.
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
grupuri mai mari. h. După ce fiecare participant se familiarizează cu toate ideile listate i se cere să le menționeze pe cele 5 care i se par mai importante (pe o foaie, individual). i. Aceste selecții sunt apoi înregistrate, tabelate și afișate. Problemele și ideile care au fost alese de cele mai multe ori, sunt considerate de către membri grupurilor, ca fiind cele mai importante. Capitolul 8 Teoria rețelelor 8.1 Rețele și sisteme de suport social Fiecare persoană face parte dintr-o structură socială
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
deschise" (p. 184); c. disprețul: este acea stare sufletească prezentă la persoanele cu o mare stimă de sine sau care încearcă să o scoată în evidență. Cel ce disprețuiește îl pedepsește pe celălalt privându-l de el, cu o dorință afișată clar de a rupe relația, "o dorință mai curând de excludere decât de agresiune, o dorință mai curând de respingere decât de pedepsire temporară"; este o dorință de a se afirma ca superior (ibidem). În dispreț, există orgoliu și dezgust
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care facem parte și prin localizarea "exactă" a poziției pe care o ocupăm în acest întreg? Pentru a ajunge "Acolo", în punctul înalt din care Spectacolul Lumii își dezleagă misterul, Andrei s-a urcat în mai toate vehiculele care aveau afișată această destinație: de la textele sacre ale creștinătății și ale religiilor orientale și până la stainerismele și ezoterismele modernității. Vorbei cu care ajunsese să-l scoată din minți pe Noica ― când acesta îi plimba pe sub nas câte o farfurioară cu mâncărică filozofică
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
dovadă în plus, care o îndreptățește pe Elaine Treharne să o încadreze în tipologia femeii guralive („gossiping woman”)456. Nu își aplică nici o cenzură personală, dimpotrivă, pare a-și cultiva cu dezinvoltură această pasiune a denudării oricărui secret. Aceste slăbiciuni, afișate direct, îi slăbesc autoritatea în a apăra femeile în fața concepției misogine, ce le evidenția defectele frecvent. Prologul târgoveței devine un exemplu al imposibilității femeii de a fi concisă, de a se limita strict la un subiect anume, subliniază o anumită
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mănăstire benedictină, și acest lucru nu este surprinzător, deoarece este cunoscut faptul că în epoca Evului Mediu cei care aderau la o grupare monastică aveau acces la educație, mănăstirile rămânând, pentru secole de-a rândul, puternice focare de cultură. Sensibilitatea afișată a stareței poate fi interpretată și ca o mască abordată de personaj pentru a se înscrie în tendințele pioase, mistice, sentimentale ale epocii medievale în legătură cu manifestarea sentimentului religios. 475 Ironia naratorului este atât de fin inserată în text, încât aproape
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
570), încadrat în forme precise, bine definite; nimic din acest univers nu ne face să ne detașăm și să pătrundem într-o dimensiune elevată, a meditației gratuite sau a abstracțiunilor. Devine o lume a carnalului care se delectează în erotismul afișat, un fel de caricatură care deseori seamănă cu o bufonerie, este plebeie și arată cu degetul spre tot ceea ce reprezintă spiritual, abuz, falsitate, un univers care, totuși, mai păstrează ceva din viața cavalerească de altădată. Devine o nouă „comedie”, nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
său. Boccacco [dar și Chaucer, n. n.] a privit-o cu ochii larg deschiși. Cu toate acestea, atât poetul cât și prozatorul s au confruntat cu aceeași umanitate și au manifestat aceeași inteligență în a o aborda.575 Lipsa unei severități afișate, în ceea ce îi privește pe cei doi scriitori, a fost asociată cu decăderea moravurilor în epocă, dispariția literaturii cavalerești, trecerea de la ideile unei transcendențe necesare spre imanența Renașterii. Cu toate acestea nici autorul italian, nici cel englez nu pot fi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Spre deosebire de soțul ei, ea știe să-i distingă pe cei care doar flatează și are curajul să le critice nesinceritatea. Vorbește modest, încet, cuviincios, adoptă, în toată atitudinea ei, imaginea soției obediente. Dar în spatele comportamentului sfios și al poziției marginale afișate inițial, ascunde o voință puternică, are, cu siguranță, o nebănuită forță de a convinge și de a influența. Îi cere lui Melibeus să analizeze sfaturile primite, îl invită așadar să facă apel la rațiune, să descopere sensul tainic din spatele cuvintelor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
genuri, de a dobândi un loc distinct alături de partenerul ei de viața. De aceea înspăimântă și uimește, intrigă și stârnește controverse. Nu are nicio urmă de regret, de pietate falsă, este sinceră și dezinvoltă, voluntară și inteligentă, iar „monstruozitatea” libertății afișate și a conceptelor de viață propovăduite tinde către firesc, către normal, către individualizarea feminină atât de dorită. 870 Georges Duby, Evul mediu masculin. Despre dragoste și alte eseuri, traducere de Constanța și Stelian Oancea, Editura Meridiane, București, 1992. 234 Donnele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
unsă și afumată ca un horn”1020, care nu reușește să-și îndeplinească conștiincios îndatoririle). Puternic dezaprobate sunt prostia, mândria, snobismul (Ciesca din VI. 8 este obsedată de propria imagine, o narcisiacă ironică la adresa celor din jur, antipatică prin vanitatea afișată), dar și cruzimea unor femei ce se dovedesc insensibile la afecțiunea afișată sincer a unor adoratori (Elena din VIII. 7 este arogantă, îi place să fie curtată și 1018 Ibidem, p. 166. 1019 Ibidem, p. 405. 1020 Giovanni Boccaccio, Decameronul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
îndeplinească conștiincios îndatoririle). Puternic dezaprobate sunt prostia, mândria, snobismul (Ciesca din VI. 8 este obsedată de propria imagine, o narcisiacă ironică la adresa celor din jur, antipatică prin vanitatea afișată), dar și cruzimea unor femei ce se dovedesc insensibile la afecțiunea afișată sincer a unor adoratori (Elena din VIII. 7 este arogantă, îi place să fie curtată și 1018 Ibidem, p. 166. 1019 Ibidem, p. 405. 1020 Giovanni Boccaccio, Decameronul, vol. II, p. 138. 273 admirată, îl păcălește pe un student, lăsându
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
deciziile și pe propriul trup, să cunoască lumea, să se emancipeze de toate cutumele perimate, aceea a donnei demonicata. Într-o societate încă patriarhală și strâns legată de mediul eclesial, acest nou prototip nu putea apărea decât înfiorător prin libertinajul afișat, prin erezia unei autonomii cerute cu asiduitate, prin tirania cu care denunța și nega tot ceea ce, până atunci, reprezentase ceva aproape sacru: primatul masculin. Demonismul acestui tip de personaj, așa cum am încercat să ilustrăm în paginile lucrării noastre, ține doar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dovadă în plus, care o îndreptățește pe Elaine Treharne să o încadreze în tipologia femeii guralive („gossiping woman”)456. Nu își aplică nici o cenzură personală, dimpotrivă, pare a-și cultiva cu dezinvoltură această pasiune a denudării oricărui secret. Aceste slăbiciuni, afișate direct, îi slăbesc autoritatea în a apăra femeile în fața concepției misogine, ce le evidenția defectele frecvent. Prologul târgoveței devine un exemplu al imposibilității femeii de a fi concisă, de a se limita strict la un subiect anume, subliniază o anumită
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mănăstire benedictină, și acest lucru nu este surprinzător, deoarece este cunoscut faptul că în epoca Evului Mediu cei care aderau la o grupare monastică aveau acces la educație, mănăstirile rămânând, pentru secole de-a rândul, puternice focare de cultură. Sensibilitatea afișată a stareței poate fi interpretată și ca o mască abordată de personaj pentru a se înscrie în tendințele pioase, mistice, sentimentale ale epocii medievale în legătură cu manifestarea sentimentului religios. 475 Ironia naratorului este atât de fin inserată în text, încât aproape
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
570), încadrat în forme precise, bine definite; nimic din acest univers nu ne face să ne detașăm și să pătrundem într-o dimensiune elevată, a meditației gratuite sau a abstracțiunilor. Devine o lume a carnalului care se delectează în erotismul afișat, un fel de caricatură care deseori seamănă cu o bufonerie, este plebeie și arată cu degetul spre tot ceea ce reprezintă spiritual, abuz, falsitate, un univers care, totuși, mai păstrează ceva din viața cavalerească de altădată. Devine o nouă „comedie”, nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
său. Boccacco [dar și Chaucer, n. n.] a privit-o cu ochii larg deschiși. Cu toate acestea, atât poetul cât și prozatorul s au confruntat cu aceeași umanitate și au manifestat aceeași inteligență în a o aborda.575 Lipsa unei severități afișate, în ceea ce îi privește pe cei doi scriitori, a fost asociată cu decăderea moravurilor în epocă, dispariția literaturii cavalerești, trecerea de la ideile unei transcendențe necesare spre imanența Renașterii. Cu toate acestea nici autorul italian, nici cel englez nu pot fi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Spre deosebire de soțul ei, ea știe să-i distingă pe cei care doar flatează și are curajul să le critice nesinceritatea. Vorbește modest, încet, cuviincios, adoptă, în toată atitudinea ei, imaginea soției obediente. Dar în spatele comportamentului sfios și al poziției marginale afișate inițial, ascunde o voință puternică, are, cu siguranță, o nebănuită forță de a convinge și de a influența. Îi cere lui Melibeus să analizeze sfaturile primite, îl invită așadar să facă apel la rațiune, să descopere sensul tainic din spatele cuvintelor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
genuri, de a dobândi un loc distinct alături de partenerul ei de viața. De aceea înspăimântă și uimește, intrigă și stârnește controverse. Nu are nicio urmă de regret, de pietate falsă, este sinceră și dezinvoltă, voluntară și inteligentă, iar „monstruozitatea” libertății afișate și a conceptelor de viață propovăduite tinde către firesc, către normal, către individualizarea feminină atât de dorită. 870 Georges Duby, Evul mediu masculin. Despre dragoste și alte eseuri, traducere de Constanța și Stelian Oancea, Editura Meridiane, București, 1992. 234 Donnele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
unsă și afumată ca un horn”1020, care nu reușește să-și îndeplinească conștiincios îndatoririle). Puternic dezaprobate sunt prostia, mândria, snobismul (Ciesca din VI. 8 este obsedată de propria imagine, o narcisiacă ironică la adresa celor din jur, antipatică prin vanitatea afișată), dar și cruzimea unor femei ce se dovedesc insensibile la afecțiunea afișată sincer a unor adoratori (Elena din VIII. 7 este arogantă, îi place să fie curtată și 1018 Ibidem, p. 166. 1019 Ibidem, p. 405. 1020 Giovanni Boccaccio, Decameronul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
îndeplinească conștiincios îndatoririle). Puternic dezaprobate sunt prostia, mândria, snobismul (Ciesca din VI. 8 este obsedată de propria imagine, o narcisiacă ironică la adresa celor din jur, antipatică prin vanitatea afișată), dar și cruzimea unor femei ce se dovedesc insensibile la afecțiunea afișată sincer a unor adoratori (Elena din VIII. 7 este arogantă, îi place să fie curtată și 1018 Ibidem, p. 166. 1019 Ibidem, p. 405. 1020 Giovanni Boccaccio, Decameronul, vol. II, p. 138. 273 admirată, îl păcălește pe un student, lăsându
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]