KorAP: Find »[drukola/base=agitare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...26 27 28 ...38 >

950 matches

Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266

adsorbție în prezența NaCl 0,24 M, 0,4 M și 0,8 M este cu aproximativ 7%, 32%, respectiv 39% mai mică decât în cazul soluției fără NaCl (Chiou și Li, 2003). 3.3.5.8. Viteza de agitare Agitarea este un parametru important în adsorbție, deoarece influențează distribuția adsorbatului în volumul soluției și formarea stratului limită extern. În general, viteza de agitare influențează viteza de îndepărtare a colorantului, iar reținerea se intensifică cu creșterea vitezei de agitare. Agitarea reduce

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
decât în cazul soluției fără NaCl (Chiou și Li, 2003). 3.3.5.8. Viteza de agitare Agitarea este un parametru important în adsorbție, deoarece influențează distribuția adsorbatului în volumul soluției și formarea stratului limită extern. În general, viteza de agitare influențează viteza de îndepărtare a colorantului, iar reținerea se intensifică cu creșterea vitezei de agitare. Agitarea reduce rezistența la stratul limită și crește mobilitatea sistemului. Intensificarea agitării micșorează efectul transferului extern de masă. Uzun și Güzel (2004) au raportat că

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
de agitare Agitarea este un parametru important în adsorbție, deoarece influențează distribuția adsorbatului în volumul soluției și formarea stratului limită extern. În general, viteza de agitare influențează viteza de îndepărtare a colorantului, iar reținerea se intensifică cu creșterea vitezei de agitare. Agitarea reduce rezistența la stratul limită și crește mobilitatea sistemului. Intensificarea agitării micșorează efectul transferului extern de masă. Uzun și Güzel (2004) au raportat că adsorbția coloranților Orange II și Cristal violet este favorizată de viteza mare de agitare. În

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
agitare Agitarea este un parametru important în adsorbție, deoarece influențează distribuția adsorbatului în volumul soluției și formarea stratului limită extern. În general, viteza de agitare influențează viteza de îndepărtare a colorantului, iar reținerea se intensifică cu creșterea vitezei de agitare. Agitarea reduce rezistența la stratul limită și crește mobilitatea sistemului. Intensificarea agitării micșorează efectul transferului extern de masă. Uzun și Güzel (2004) au raportat că adsorbția coloranților Orange II și Cristal violet este favorizată de viteza mare de agitare. În altă

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
adsorbatului în volumul soluției și formarea stratului limită extern. În general, viteza de agitare influențează viteza de îndepărtare a colorantului, iar reținerea se intensifică cu creșterea vitezei de agitare. Agitarea reduce rezistența la stratul limită și crește mobilitatea sistemului. Intensificarea agitării micșorează efectul transferului extern de masă. Uzun și Güzel (2004) au raportat că adsorbția coloranților Orange II și Cristal violet este favorizată de viteza mare de agitare. În altă lucrare (Uzun, 2006) au indicat doar un slab efect al vitezei

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
de agitare. Agitarea reduce rezistența la stratul limită și crește mobilitatea sistemului. Intensificarea agitării micșorează efectul transferului extern de masă. Uzun și Güzel (2004) au raportat că adsorbția coloranților Orange II și Cristal violet este favorizată de viteza mare de agitare. În altă lucrare (Uzun, 2006) au indicat doar un slab efect al vitezei de agitare asupra adsorbției Reactive Yellow 2 și Reactive Black 5, concluzie la care au ajuns și alți autori (Wu și al., 2000). 3.3.5.9

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
efectul transferului extern de masă. Uzun și Güzel (2004) au raportat că adsorbția coloranților Orange II și Cristal violet este favorizată de viteza mare de agitare. În altă lucrare (Uzun, 2006) au indicat doar un slab efect al vitezei de agitare asupra adsorbției Reactive Yellow 2 și Reactive Black 5, concluzie la care au ajuns și alți autori (Wu și al., 2000). 3.3.5.9. Temperatura Temperatura este un parametru important care influențează procesul de adsorbție. Adsorbția coloranților pe chitosan

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
are loc predominant prin schimb ionic și nu prin interacțiune electrostatică. Capacitatea bentonitului de a îndepărta colorantul Verde malachit din soluții apoase a fost studiată pentru diferite concentrații de adsorbat, variind cantitatea de adsorbent, temperatura, pH-ul și timpul de agitare (Tahir și Rauf, 2006). Reținerea chinalizarinei pe bentonit saturat cu diferiți cationi a arătat că a fost adsorbită o cantitate mai mare de colorant de către smectitul homoionic cu diferiți cationi (cu excepția smectitului homoionic cu potasiu) (Ayari și al., 2007). Cantitatea

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
de A. niger (ATCC 11414) care a fost inoculată într-un mediu lichid (pH=5,0) cu compoziția (g/L): dextroză, 20; peptonă, 10; extract de drojdie, 3. Culturile au fost crescute în condiții aerobice, la temperatura de 230C, sub agitare. Fungul dezvoltat sub formă de peliculă a fost separat (după 4 zile de creștere) de mediu prin filtrare (membrană cu pori de 150 µm) (Fu și Viraraghavan, 2000; 2001b; 2002a; 2002b). Peliculele fungice au fost spălate cu apă deionizată și

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
într-un mediu lichid (pH=4,5), autoclavat, care conține (g/L); d-glucoză (10,0); KH2PO4 (20,0); MgSO4·7H2O (0,5); NH4Cl (0,1); CaCl2·H2O (0,1); tiamină (0,001). După inoculare flacoanele au fost menținute sub agitare la 150 rpm, timp de 7 zile, la 30șC. Apoi, biomasa rezultată a fost separată de mediu prin centrifugare, spălată cu o soluție salină fiziologică și uscată în vacuum la 50șC (Bayramoglu și Arica, 2006). Morfologia suprafeței miceliului fungului nativ

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
g), streptomicină (0,3 g) și apă distilată (1000 mL). O suspensie de spori cu o concentrație de 106 spori/ mL, în apă distilată sterilă, s-a inoculat în mediul Czapek-Dox lichid la 27 ± 2șC, timp de 5 zile, cu agitare 125 rpm. După perioda de incubare, miceliul (dezvoltat sub formă de fulgi) a fost separat prin filtrare, spălat și a fost utilizat ca biosorbent viabil în același mod descris anterior (Sathishkumar și al., 2004), sau neviabil după diverse pretratamente. Pentru

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
suspensie de spori fungici (care conține 106 spori) a fost inoculată în 200 mL mediu steril Czapek-Dox în care s-a introdus un disc steril perforat (12 cm diametru). S-a incubat la 27 ± 2șC, timp de 5 zile, sub agitare la 125 rpm. După perioada de incubare, discul pe care s-a dezvoltat miceliul a fost utilizat în studiile ulterioare, după ce a fost atent spălat cu apă deionizată (Binupriya și al., 2007b, 2008). Imaginile SEM ale fungului Trametes versicolor relevă

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
colorant cunoscut pentru toxicitatea sa, deoarece este utilizat pe scară largă, a fost ales ca model pentru a examina performanța de adsorbție a EPS. În mediul de cultură s-a inoculat tulpina TJ-1 și s-a incubat la 25șC sub agitare timp de 48 ore. Mediul fermentat a fost centrifugat (4000 rpm, 30 min) pentru a separa celulele. Supernatantul conținând EPS a fost păstrat la 4șC în frigider pentru a fi utilizat ulterior. Binupriya și al. (2009) au utilizat B. subtilis

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
NaNO3 (1) și MgSO4·7H2O (0,5) în apă distilată. În mediul cu pH-ul ajustat la 5,5, autoclavat (la 121șC, 20 minute) s-a inoculat o suspensie de spori și s-a menținut 7 zile la 25șC, sub agitare. După dezvoltarea fungului biomasa a fost separată prin filtrare, spălată cu apă distilată și uscată 24 ore la 60șC. Biomasa fungică uscată a fost mojarată și sitată selectând particulele de 150 μm, utilizate ulterior ca biosorbent (Iscen și al., 2007

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
60șC. Biomasa fungică uscată a fost mojarată și sitată selectând particulele de 150 μm, utilizate ulterior ca biosorbent (Iscen și al., 2007). O tulpină de Aspergillus niger a fost cultivată pe ape reziduale rezultate din procesarea cartofilor la 28șC sub agitare (150 rpm), timp de 5 zile (Khalaf și Khalaf, 2005). Biomasa a fost separată de mediul de creștere prin filtrare. După spălare cu apă deionizată biomasa fungică a fost uscată la 80șC (20 ore). Biomasa uscată a fost mojarată pentru

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
Bayramoğlu, 2007). Alge Referitor la biosorbția coloranților pe alge există un număr redus de studii, dintre care Aksu și Tezer (2005) au utilizat microalga verde Chlorella vulgaris (obținută din colecție de cultură). După dezvoltarea într-un mediu lichid corespunzător sub agitare, timp de 4-5 zile, celulele de algă rezultate au fost separate prin centrifugare (4000 rpm), spălate și uscate la 60șC. Pentru studii de biosorbție o cantitate de biomasă uscată a fost suspendată în 100 mL apă bidistilată, omogenizată la 8000

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
Când nămolul aerobic granular uscat a fost imersat în apă distilată la temperatura camerei acesta își recapătă rapid morfologia într-un minut; după ce nămolul aerobic granular a fost pus în contact cu soluția apoasă de colorant Acid Yellow 17 sub agitare timp de 24 ore își menține integritatea fizică. Experimentele și datele existente în literatură arată că procesul de uscare are un efect nesemnificativ asupra integrității fizice a nămolului aerobic granular uscat. 4.2.3.2. Autoclavarea Bacterii Hu (1996) a

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
5, comparativ cu biomasa netratată (Patel și Suresh, 2007). Pentru prepararea adsorbentului (biomasă autoclavată de T. harzianum) o suspensie de spori a fost inoculată în 100 mL mediu Czapek Dox, incubată la temperatura camerei ( 27-38șC), timp de 5 zile, sub agitare. Depozitele miceliale rezultate au fost separate prin filtrare, autoclavate la 121șC, 30 minute la 18 psi și apoi spălate cu apă deionizată până la un pH 6,8-7,2 (Sadhasivam și al., 2009). O specie de algă verde izolată dintr-o

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
cu 3,2 105 spori fungici în 100 mL. Compoziția mediului lichid (g L-1 în apă deionizată) a fost următoarea: glucoză (30); NH4NO3 (2); extract de drojdie (2); KH2PO4 (1); MgSO4·7H2O (0,5) și KCl (0,5). După agitarea flacoanelor care conțin cultura fungică la 30șC timp de 7 zile, au fost obținute granule sferice de biomasă fungică cu diametru uniform (aproximativ 2-3 mm). Biomasa nativă a fost filtrată și spălată cu apă deionizată, și uscată prin congelare. Suprafața

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
fost filtrată și spălată cu apă deionizată, și uscată prin congelare. Suprafața biomasei fungice de Penicillium chrysogenum a fost modificată chimic astfel: la 1,5 g biomasă nativă uscată s-au adăugat 100 mL de soluție 10% PEI/metanol. După agitare la temperatura de 30șC, timp de 24 ore, biomasa a fost filtrată și spălată cu metanol. Pentru reticulare s-a tratat cu o soluție apoasă de aldehidă glutarică 1,0% și s-a agitat la 30șC, timp de 20 minute

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
reutilizarea în mai multe cicluri. Practic, 10 g biomasă uscată de C. glutamicum (cu particule < 0,25 mm) au fost puse în contact cu 2,5 mL piridină și 95 mL cloroform, s-a adăugat apoi clorură de 4-bromobutiril sub agitare la 25șC, timp de 12 ore. Biomasa acilată spălată cu cloroform a fost introdusă într-un amestec de 10 g PEI și 0,1 g KOH în 90 mL alcool terț amilic. După agitarea amestecului la 75șC timp de 24

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
adăugat apoi clorură de 4-bromobutiril sub agitare la 25șC, timp de 12 ore. Biomasa acilată spălată cu cloroform a fost introdusă într-un amestec de 10 g PEI și 0,1 g KOH în 90 mL alcool terț amilic. După agitarea amestecului la 75șC timp de 24 ore, biomasa modificată cu PEI a fost spălată cu metanol și apă deionizată. Biomasa spălată a fost uscată prin congelare, măcinată și cernută pentru a obține particule de mărime uniformă (<0,25 mm), utilizate

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
creștere a densității grupărilor carboxil. În prima etapă, pentru modificare s-a recurs la reticulare prin tratarea a 5,0 g biomasă naturală (uscată sub formă de pulbere) cu 500 mL soluție de aldehidă glutarică (0,5% în apă) și agitare la 160 rpm la temperatura camerei (25 ± 1șC) timp de 24 ore. Biomasa reticulată a fost spălată cu apă distilată și uscată prin congelare. În etapa a doua, un amestec din 150 mL soluție de N,N-dimetilacetamidă (DMAc), care conține

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
distilată și uscată prin congelare. În etapa a doua, un amestec din 150 mL soluție de N,N-dimetilacetamidă (DMAc), care conține 5,0 g dianhidridă piromelitică și 1,0 g tiouree, a fost agitat la temperatura camerei 2 ore. După agitare s-a obținut o soluție clară, galbenă. La această soluție s-a adăugat 4,0 g biomasă reticulată sub agitare continuă (la 50șC). Biomasa obținută, spălată corespunzător cu DMAc (pentru a îndepărta monomerul rezidual și polimerul) s-a alcalinizat prin

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
conține 5,0 g dianhidridă piromelitică și 1,0 g tiouree, a fost agitat la temperatura camerei 2 ore. După agitare s-a obținut o soluție clară, galbenă. La această soluție s-a adăugat 4,0 g biomasă reticulată sub agitare continuă (la 50șC). Biomasa obținută, spălată corespunzător cu DMAc (pentru a îndepărta monomerul rezidual și polimerul) s-a alcalinizat prin adăugarea de 20 mL soluție NaOH 0,1 M. Biomasa tratată chimic denumită biomasă modificată-PAA, a fost spălată cu apă

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]