837 matches
-
sărută, deloc stînjenită. — Scumpa de tine, zise ea. 3 — Domnișoară Giniver, spuse domnișoara Chisholm, vîrÎndu-și capul pe ușă, o doamnă vrea să vă vadă. Asta se Întîmpla cu o săptămînă și ceva mai tîrziu. Helen prindea hîrtiile cu o agrafă și nu-și ridică privirea. — Are programare? — A Întrebat de dumneavoastră În mod special. — Așa deci? La naiba. Asta se Întîmpla cînd Îți spui numele prea liber. Unde e? — A zis că nu intră, pentru că-i cam ponosită. — Ei, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
frumos, În ciuda faptului că nu e pentru gravide. Mă Încalț cu noile mele sandale sclipitoare (un mic cadou pe care mi l-am făcut, avînd În vedere că numai Încălțăminte Îmi pot cumpăra zilele astea), Îmi prind părul cu o agrafă cu strasuri și pășesc afară din Încăpere pentru a mă alătura celorlalți. — O, ce bine, iat-o și pe ea, spune Linda bătînd din palme, de parcă și-ar fi petrecut ultimele trei sferturi de oră angajată Într-o conversație plină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
moment, pe rafturi, în dulapuri sau pe pereți. Și poziția exactă în care au fost găsite de anchetatori. - Tot ce a putut fi atins sau mutat de răufăcători? Bine, cred. Vom... - Nu, Vince. Tot ce a fost în încăpere. Totul. Agrafe, poze cu copiii secretarei, mucegaiul din sertare. Nu-mi pasă dacă au fost atinse sau nu. - În regulă, spuse Peretti. Voi pune pe cineva să se ocupe de asta. Rhyme era ușor nemulțumit, întrucât nu înțelegea de ce nu se ocupă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
să facă mișcări ritmice, se apropie, se depărtează, mă privește fix cu ochii lui sinceri, apoi se apropie de mine și îmi atinge părul, ai un elastic pentru păr, mă întreabă el, iar eu cotrobăi prin geantă și găsesc o agrafă, însă nu este ceea ce dorește, trage dintr-unul dintre dulapuri o bandă roșie, cu care îmi strânge părul, acum ți se vede gâtul, spune el, de ce îl ascunzi, ai un gât de lebădă, iar eu îmi îndrept ținuta sub privirile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
perimetru istoric dat este un popor migrator. Gândește-te la bieții pecenegi: toți bărbați unul și unul. Cine ar fi crezut atunci că îi poate asimila? Și ce-a mai rămas azi de pe urmele lor? Două brățări și - reține! - o agrafă slavă! Acum te-ai liniștit? Broanteș tăcea mâlc. — Să-ți povestesc mai departe - reluă Cosette. Rămăsesem la Brăila. Stăteam cu foaia pe care trebuia să arăt de ce vreau să mă turcesc în față și nu știam ce să scriu. în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
să vă dovedesc... Bine că mi-am amintit... În dimineața respectivă a plecat de acasă ca de obicei, dar s-a Întors imediat. Cred că-i important amănuntul acesta. Abia coborîse scările și după un minut s-a Întors... Uitase agrafele... Probabil că și-a dat seama că va trebui să prindă separat documentele pe care urma să le Înmîneze la stația S... — Povestea asta am mai auzit-o. — Da, aveți dreptate. Femeia Își țuguie buzele și apoi zîmbi cu toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
Mereu vorbesc singură... Ce obicei prost. Vă rog să mă scuzați... Știți, nimeni nu-mi zice nimic cînd vorbesc de una singură. Ce prostie!.. Clamele de prins hîrtii... Mereu am gîndit așa... Dar oare faptul că s-a Întors după agrafe nu-i o dovadă că voia să ajungă la Întîlnire?... Și pentru că toată lumea mă Întreabă, am ajuns să vorbesc numai despre asta... — Toată lumea ? — Cei cu care vorbesc cînd, de fapt, vorbesc singură. Dar povestea aceasta cu clamele n-are nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
o porțiune de junglă fotografiată din avion. Oare la ce se uita? Deodată Îi apăru sub pleoapă o mică umflătură, parcă era o bobiță din email... Oare plîngea? Mă simțeam prost... Nu asta am urmărit... — Dar hai să discutăm despre agrafele acelea!... Cred că sînt, așa cum susții, o dovadă a existenței unor documente, dar asta nu Înseamnă că urma să le Înmîneze cuiva În stația S... Cred că asta-i cu totul altă chestiune. Bineînțeles, ar trebui luat În considerare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
cred că dispariția lui a fost bruscă și accidentală. Dar faptele par să spună cu totul altceva. Nu ți se pare că s-ar potrivi În cazul nostru zicala: „Pasărea care zboară nu lasă urme” ? — Da, dar ce facem cu agrafele? Și apoi nu s-a atins deloc de carnetul de economii. .. — Agrafe, agrafe, agrafe... De unde știi că nu a simulat totul, chiar cu scopul de a te păcăli? Ei, ce zici? Și apoi, poate Încerca să-și ia rămas-bun... pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
să spună cu totul altceva. Nu ți se pare că s-ar potrivi În cazul nostru zicala: „Pasărea care zboară nu lasă urme” ? — Da, dar ce facem cu agrafele? Și apoi nu s-a atins deloc de carnetul de economii. .. — Agrafe, agrafe, agrafe... De unde știi că nu a simulat totul, chiar cu scopul de a te păcăli? Ei, ce zici? Și apoi, poate Încerca să-și ia rămas-bun... pentru ultima oară... — SÎnt sigură că nu i-a trecut prin cap așa ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
spună cu totul altceva. Nu ți se pare că s-ar potrivi În cazul nostru zicala: „Pasărea care zboară nu lasă urme” ? — Da, dar ce facem cu agrafele? Și apoi nu s-a atins deloc de carnetul de economii. .. — Agrafe, agrafe, agrafe... De unde știi că nu a simulat totul, chiar cu scopul de a te păcăli? Ei, ce zici? Și apoi, poate Încerca să-și ia rămas-bun... pentru ultima oară... — SÎnt sigură că nu i-a trecut prin cap așa ceva. CÎt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
cu totul altceva. Nu ți se pare că s-ar potrivi În cazul nostru zicala: „Pasărea care zboară nu lasă urme” ? — Da, dar ce facem cu agrafele? Și apoi nu s-a atins deloc de carnetul de economii. .. — Agrafe, agrafe, agrafe... De unde știi că nu a simulat totul, chiar cu scopul de a te păcăli? Ei, ce zici? Și apoi, poate Încerca să-și ia rămas-bun... pentru ultima oară... — SÎnt sigură că nu i-a trecut prin cap așa ceva. CÎt i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
nu a simulat totul, chiar cu scopul de a te păcăli? Ei, ce zici? Și apoi, poate Încerca să-și ia rămas-bun... pentru ultima oară... — SÎnt sigură că nu i-a trecut prin cap așa ceva. CÎt i-am căutat eu agrafele, el și-a lustruit pantofii, fluierînd o melodie ciudată. — Ciudată? — Da, cred că era o reclamă de la televizor... — Ei, hai! N-ai decît să te legi la ochi dacă vrei, dar nu Încerca să mă Îmbrobodești și pe mine. — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
crezut pe loc, dar ascultîndu-i toate poveștile, și-a zis că dacă nu i-ar fi tată, n-ar avea de unde să știe atîtea lucruri despre ea. De exemplu, cicatricea de după urechea mamei decedate, care nu se vedea de păr... agrafa ornamentală din coral, amintire de la bunica ei... povestea despre podul cel mare suspendat, din satul mamei, pe care și ea-l văzuse numai În fotografie... semnul din naștere pe care-l avea pe umărul drept... I-a nimerit pînă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
poștal) Transcriu ca-ntr-un delir! Ștampile de complezență, ștampile ale poștei balneare, ștampile de carantină, ștampile poștale „Paquebot“, ștampile poștale „Ancora“, ștampile poștale „Arc de cerc“, ștampile poștale concentrice, ștampile poștale „Crin“, ștampile poștale „Crucea florală“, ștampile poștale cu agrafă, ștampile poștale cu draperie, ștampile poștale cu indicarea timpului, ștampile poștale cu stea, ștampile poștale de graniță, ștampile poștale de hotel, ștampile poștale „Degetar“, ștampile poștale de fier, ștampile poștale de plută, ștampile poștale „Drapel“, ștampile poștale „Evantai“, ștampile poștale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
până unde o ajunge roata?“ -, este descris, tot în treacăt, un tânăr „cu pantaloni albi de canafas, cât se poate de strâmți, într-un frac ce se pretindea a fi la modă, de sub care se vedea plastronul prins cu o agrafă de Tula, din bronz, sub formă de pistol“. Suntem deci introduși în moda orășelului N.N., reședință de gubernie. Știm din primele cinci pagini o mulțime de lucruri, mai puțin cine este enigmaticul erou. Cu toate că i se dedică o carte, eroul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
să merg în urma ei, la distanță de vreun metru. Aș fi putut să micșorez distanța dintre noi, dar ceva mă împiedica parcă, așa că nu făceam decât să-i privesc spatele și părul negru, drept. Părul îi era prins cu o agrafă mare, maro și cînd întorcea puțin capul, îi zăream urechea mică, albă. Din când în când îmi adresa și câte un cuvânt. Uneori aveam ce să-i răspund, alteori erau vorbe fără noimă sau chiar nu auzeam ce spune, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
-i spun altfel. Cu coatele pe masă, se uita la calendarul de pe perete de parcă spera să găsească acolo cuvântul potrivit, dar se părea că nu-l găsește. A oftat adânc, a închis ochii și a început să se joace cu agrafa din păr. — Nu mă deranjează, am spus eu. Cred că știu ce voiai să spui, dar nici eu nu găsesc cuvântul potrivit. — Niciodată nu pot să spun ceea ce vreau, continuă Naoko. Mi se cam întâmplă de la o vreme. Încerc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
oricât am fi umblat, nu am fi reușit să-l parcurgem pe tot. Ne întâlneam aproape săptămânal și nu făceam altceva decât să ne plimbăm. Ea mergea înainte și eu o urmam la câțiva pași. Naoko avea multe și variate agrafe și întotdeauna își prindea părul astfel încât urechea dreaptă îi rămânea liberă. Pentru că la vremea aceea îi vedeam mai mult spatele, el este cel pe care mi-l amintesc și acum mai bine. Ori de câte ori se simțea stânjenită, Naoko se juca cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
și întotdeauna își prindea părul astfel încât urechea dreaptă îi rămânea liberă. Pentru că la vremea aceea îi vedeam mai mult spatele, el este cel pe care mi-l amintesc și acum mai bine. Ori de câte ori se simțea stânjenită, Naoko se juca cu agrafa. Când se pregătea să spună ceva, își tampona mai întâi gura cu batista. Obișnuindu-mă cu ticurile ei, a început să-mi fie dragă. Naoko urma un colegiu de fete de la periferia orașului Musashino 1, colegiu renumit pentru predarea limbii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
putea rosti în cuvinte, ceva ce nu pricepea chiar înainte de a se transforma în cuvinte, o senzație pe care nu și-o putea explica și de aceea nu o putea materializa în vorbe. În asemenea momente, ea se juca cu agrafa de păr, î[i tampona colțurile gurii cu batista sau privea în gol. Îmi doream să o iau în brațe când făcea asemenea gesturi, dar ezitam și, până la urmă, renunțam. Mi-era teamă să nu o jignesc. De aceea, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
n-ar trebui să mă aflu aici, acum. Am întins-o pentru câteva minute, dar trebuie să mă întorc imediat. Nu-ți displace părul meu? — Absolut deloc. E drăguț. Era pieptănată simplu, ca o școlăriță, având părul prins cu o agrafă într-o parte, ca în vremurile de demult. Îi venea foarte bine, de parcă ar fi purtat pieptănătura aceea dintotdeauna. Arăta ca o fată frumoasă dintr-o gravur\ medieval\. — Reiko și-a dat toată silința să mă tundă. Chiar crezi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
ar fi purtat pieptănătura aceea dintotdeauna. Arăta ca o fată frumoasă dintr-o gravur\ medieval\. — Reiko și-a dat toată silința să mă tundă. Chiar crezi că-mi vine bine așa? — Bineînțeles. — Mama zice că-mi stă groaznic. A scos agrafa și a lăsat părul să cadă, l-a netezit cu degetele și și-a prins agrafa din nou. Agrafa avea formă de fluture. — Voiam să te văd înainte de a fi toți trei împreună. Nu am să-ți spun ceva deosebit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
și-a dat toată silința să mă tundă. Chiar crezi că-mi vine bine așa? — Bineînțeles. — Mama zice că-mi stă groaznic. A scos agrafa și a lăsat părul să cadă, l-a netezit cu degetele și și-a prins agrafa din nou. Agrafa avea formă de fluture. — Voiam să te văd înainte de a fi toți trei împreună. Nu am să-ți spun ceva deosebit, dar vroiam să-ți văd chipul și să mă obișnuiesc cu ideea că ești aici. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
toată silința să mă tundă. Chiar crezi că-mi vine bine așa? — Bineînțeles. — Mama zice că-mi stă groaznic. A scos agrafa și a lăsat părul să cadă, l-a netezit cu degetele și și-a prins agrafa din nou. Agrafa avea formă de fluture. — Voiam să te văd înainte de a fi toți trei împreună. Nu am să-ți spun ceva deosebit, dar vroiam să-ți văd chipul și să mă obișnuiesc cu ideea că ești aici. Dacă n-aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]