3,907 matches
-
grație În managementul forestier orașele cu structură geometrică prin impunerea unei limbi oficiale În practicile funciare motivele politice ale perspectiva privilegiată a În restructurarea Parisului prin standardizarea unităților de măsură Legrand, planul Steaua L’Enfant, Pierre-Charles Lenin, Vladimir I. Chestiunea Agrară despre relația asimetrică dintre liderii revoluționari și mase metafora clasei despre diviziunea revoluționară a muncii elogiul electricității opoziția față de libertatea de a critica ca extrem-modernist influența mobilizării industriale germane asupra Decretul funciar metafora militară despre nevoia de conducere condamnarea formelor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
doar prima subliniere Îmi aparține]. Leon Smolinski, „Lenin and Economic Planning”, Studies in Comparative Communism 2, nr. 1, ianuarie 1969, p. 99. Lenin și Troțki au fost expliciți, pretinde Smolinski, când au afirmat că centralele electrice vor crea o populație agrară dependentă de centru, ceea ce va face posibil controlul statului asupra producției agricole (pp. 106-107). Lenin, Works, Moscova, 1972, pp. 27-163, citat În Ranier Traub, „Lenin and Taylor: The Fate of «Scientific Managementș in the Early Soviet Union”, traducere de Judy
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
s Peasants: Resistance and Survival in the Russian Village After Collectivization, Oxford University Press, New York, 1995, pp. 73 și 122.). Ibid., p. 432. Orlando Figes, „Peasant Aspirations and Bolshevick State-Building in the Countryside, 1917-1925”, lucrare prezentată În cadrul Programului de studii agrare de la Yale University, New Haven, pe data de 14 aprilie 1995, p. 24. Figes stabilește, de asemenea, o legătură Între aceste păreri și manifestele socialiste ce datează cel puțin din anii 1890 și În care se spunea că progresul economic
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mai reprezentativ soviet sătesc. „Un reprezentant guvernamental din provincia Samara pretindea, voit ironic, că, În zonele rurale din acea perioadă, conflictul dintre combendî și soviete reprezintă principala formă a luptei de clasă” (ibid., p. 197). În satele mai mari, planurile agrare ale bolșevicilor se bucurau de un oarecare sprijin din partea tinerilor educați, a Învățătorilor și a veteranilor ce deveniseră bolșevici În timpul primului război mondial, când serviseră În Armata Roșie (și care se vedeau probabil În fruntea noilor ferme colective). Vezi Figes
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de rebeli (strategie elaborată de Regis DeBray În anii 1960), este Înrudită intelectual cu strategiile de „punct focal” din cadrul activităților de dezvoltare. Pauline Peters, „Transforming Land Rights: State Policy and Local Practice in Malawi”, lucrare prezentată În cadrul Programului de studii agrare, Yale University, New Haven, 19 februarie, 1993. Birgit Müller, lucrare nepublicată, 1990. Kate Xiao Zhou, How the Farmers Changed China: Power of the People, Westview Press, Boulder, 1996. Distanța enormă ce apare astfel Între o ficțiune socială extrem-modernistă, inevitabil inconsistentă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
obținute prin policultură sunt mai mari În cel de-al doilea și cel de-al treilea an sugerează că această performanță se datorează efectelor interacțiunii Între două culturi (Jackson, „Becoming Native to This Place”, lucrare prezentată În cadrul Programului de studii agrare, Yale University, New Haven, 8 noiembrie 1994). Jackson, ca și Howard, este interesat În primul rând de crearea unei forme de agricultură care să conserve sau să Îmbunătățească solul. Acest lucru este mai puțin urgent În văile cu teren ferm
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Pentru o excelentă analiză a tehnicilor de ardere utilizate În Honduras, vezi Kees Jansen, „The Art of Burning and the Politics of Indigenous Agricultural Knowledge”, lucrare prezentată la un congres intitulat „Agrarian Questions: The Politics of Farming Anno 1995” [Chestiuni agrare: politica agricolă În anul 1995], 22-24 mai, Wageningen, Olanda. Richards, Indigenous Agricultural Revolution, p. 43. În acest context, Richards acceptă premisa că singurul test Îl constituie eficiența pe piață, cu condiția ca această să fie de durată. Ibid., p. 61
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pânzei freatice și Încălzirea globală reprezintă un exemplu edificator de prudență. Robert Chambers, Rural Development: Putting the Last First, Longman, Londra, 1983, citat În Richards, Indigenous Agricultural Revolution, p. 40. Trebuie făcută o precizare În ceea ce privește afirmația lui Howard că „revoluțiile agrare” sunt Întotdeauna acțiuni ale unor agricultori autonomi și nu ale statelor. De la revoluția agrară din Marea Britanie care a pregătit terenul pentru industrializare și până la adoptarea masivă În Africa a unor culturi noi precum arborele de cacao, tutunul și porumbul, generalizarea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Development: Putting the Last First, Longman, Londra, 1983, citat În Richards, Indigenous Agricultural Revolution, p. 40. Trebuie făcută o precizare În ceea ce privește afirmația lui Howard că „revoluțiile agrare” sunt Întotdeauna acțiuni ale unor agricultori autonomi și nu ale statelor. De la revoluția agrară din Marea Britanie care a pregătit terenul pentru industrializare și până la adoptarea masivă În Africa a unor culturi noi precum arborele de cacao, tutunul și porumbul, generalizarea lui Howard se verifică. Totuși, ea nu se mai verifică În cazul marilor proiecte
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a colaborat la publicațiile „Sociologia românească”, „Rânduiala”, „Țara Bârsei” ș.a. I. aplică în cercetările sale direcția sociologică a etnografiei și folclorului, raliindu-se la opiniile emise de G. Vâlsan ș.a., iar în Germania de Julius Schwietering. În Dealu Mohului. Ceremonia agrară a cununii în Țara Oltului (1943), pledează pentru o cuprindere coerentă, largă și unitară a civilizației rurale, respingând compartimentarea ei în etnografie și folclor și adoptând în acest sens o metodologie adecvată. Studiul se deosebește de cele ce i-au
IONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287596_a_288925]
-
spirituale. Dar mai cu seamă conștiința locală a oamenilor este aceea care deosebește unele de altele asemenea comunități de viață regională și le dă legătura lăuntrică.” Monografia făcea parte dintr-un proiect mai vast, incluzând studierea întregului ciclu al practicilor agrare, care să releve aspectele spirituale generate de lucrarea pământului. O nuntă în hotarul brănean pe la 1850. Dora d’Istria („Țara Bârsei”, 1933) este de fapt o traducere după lucrarea Les Femmes en Orient, pe care o însoțește cu o introducere
IONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287596_a_288925]
-
care o însoțește cu o introducere și note. Dispărut prematur, departe de țară, autorul nu și-a terminat un studiu despre totemuri, cu care intenționa să-și susțină doctoratul la Sorbona, sub conducerea lui Marcel Mauss. SCRIERI: Dealu Mohului. Ceremonia agrară a cununii în Țara Oltului, București, 1943; ed. îngr. și introd. Constantin Mohanu, București, 1996. Repere bibliografice: Datcu, Dicț. etnolog., II, 12-13. I.D.
IONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287596_a_288925]
-
Eugen Crăciun, Tudor Arghezi (o scrisoare de întâmpinare), Sorana Gurian, Gala Galaction (La învierea Domnului, Ziua liniștei), Mihail Sebastian (Galaction - o amintire). O mențiune se cuvine articolelor lui Mihail Sadoveanu, care acum își începe campania ziaristică în favoarea noii puteri: Reforma agrară, Salut congresiștilor ARLUS, Prolog în trecut, Către altă viață, Predică în săptămâna sfântă. Despre moartea lui Mihail Sebastian scrie Tudor Teodorescu-Braniște. M.Pp.
JURNALUL DE DIMINEAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287691_a_289020]
-
III. Permanență și schimbare (Gh. Iacob) 203 ODISEEA MODERNIZĂRII Minoritarii în procesul industrializării țării la începutul secolului trecut (Cătălin Turliuc) 215 Biserica Ortodoxă Română și noile politici educative. Cursurile de îndrumare misionară și socială (Bogdan Moșneagu) 225 Țărăniștii și problema agrară din România, 1935-1946 (Dumitru Șandru) 245 VESTUL DE LÂNGĂ NOI Principatele Române în raporturile franco-ruse, 1861-1866 (Dumitru Ivănescu) 281 Despre unele „planuri“ de uniune româno-maghiară, 1919-1942 (Lucian Leuștean) 303 Relațiile româno-polone și politica britanică din estul Europei, 1938-1939 (Bogdan-Alexandru Schipor) 331
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu legea din anul 1912) s-au creat condiții pentru dezvoltarea unei industrii mecanizate. Legea minelor din anul 1895 a favorizat exploatarea petrolului, România devenind un important exportator în preajma declanșării primului război mondial. Totuși, la 1914 economia României era dominant agrară, fiind dependentă de importul produselor și tehnologiilor industriale. Obiectivul strategic După cucerirea independenței de stat, idealul românilor din Regat și din provinciile subjugate - crearea unui stat unitar - este afirmat cu tot mai multă tărie, convingere și speranță. Alianța cu Puterile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în acest context. Înainte de a prezenta și interpreta câteva din datele statistice elocvente cu privire la locul și rolul evreilor în viața industrială românească, trebuie făcută precizarea de ansamblu că elementul acesta a fost unul din vectorii importanți ai distrugerii economiei tradiționale, agrare, din România, că el a fost purtătorul unor noi relații și • Vezi, de exemplu, Catagrafia din Moldova de la 1845 care înregistra 8.530 de meșteri și calfe practicând 101 meserii. • N. P. Arcadian, Industrializarea României: Studiu evolutiv istoric, economic și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
să poată sluji după absolvirea acestor cursuri atât „altarului“ cât și „poporului“73. • Ibidem, p. 539. • Ibidem, Anul LXX (1952), nr. 1-3, ianuarie-martie, p. 51. • Ibidem, p. 54. • Ibidem, Anul LXX (1952), nr. 4-5, aprilie-mai, p. 152. ȚĂRĂNIȘTII ȘI PROBLEMA AGRARĂ DIN ROMÂNIA (1935-1946) Dumitru Șandru În atmosfera de neliniște socială de la sate de la sfârșitul primului război mondial și de afirmare de către țărani a doleanțelor lor, în multe state din răsăritul Europei au apărut partide țărănești, care s-au declarat și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de cuvânt a doleanțelor maselor rurale. Redistribuirea pământului a reprezentat în programele lor, între multe alte puncte, un țel important și imediat. Scopul final al acestor partide viza însă controlul statului de către țăranii proprietari, prin intermediul organizației lor politice 1. Partide agrare existaseră și înainte de primul război mondial în câteva țări din estul continentului, dar acestea rareori fuseseră revoluționare, iar în unele locuri ele reprezentaseră în realitate chiar pe marii proprietari funciari rurali 2. Atât vechile, cât și noile partide țărănești s-
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
primului guvern, condus de Iuliu Maniu, a debutat printr-o serie de măsuri democrate, în special în domeniul administrației și în cel fiscal 18, dar partidul, care se declara susținător al intereselor țărănimii, a acordat foarte puțină atenție tocmai politicii agrare și agricole, măsurile adoptate în această direcție urmărind doar sprijinirea familiilor mai prospere și neglijându-le pe cele ale țăranilor care posedau loturi minuscule și pe cele ale sătenilor lipsiți de pământ 19. De fapt, politica partidului a evidențiat mai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
politicii promovată - observa istoricul american Henry L. Roberts - nu încape nici o îndoială că guvernele Partidului Național-Țărănesc nu au fost prea țărăniste nici în compoziție, nici în activitățile lor. Nu s-ar putea spune că partidului i-a lipsit un program agrar sau că el ar fi fost indiferent față de țărani; cu siguranță că partidul se privea ca un purtător de cuvânt al țărănimii. Dar, în evoluția sa, de la primele începuturi până la venirea la putere, o schimbare semnificativă a avut loc. Probabil
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
economică, partidul nu se mai bucura de încrederea satelor și că influența lui scăzuse, dar ea se diminuase, însă, mult mai puțin, în comparație cu celelalte partide, care nu mai aveau credit deloc la mase25. Incapacitatea Partidului Național-Țărănesc de a ușura chestiunea agrară și de a se menține la putere a încheiat prospectul democrației țărănești, iar evenimentele de după criza economică nu i-au mai oferit niciodată prilejul de a guverna. În lunga sa opoziție care avea să urmeze, național-țărăniștii au încercat să își
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lui Ion Mihalache ținut la Congresul Partidului Național-Țărănesc la 4 aprilie 1937, București, p. 12 și urm.). • M. Chirițescu-Arva, Organizarea producției în statul țărănesc, București, 1935; Gr. Mladenatz, Cooperația în economia agricolă, București, 1935; Mihail Ghelmegeanu, Producția agricolă în regimul agrar țărănesc, București, 1935. • M. Chirițescu-Arva, op. cit., p. 17-22. • Vezi Arhivele Naționale Cluj-Napoca, fond Inspectoratul Agricol al Reformei Agrare Cluj, dosar 10/1935, f. 3-4; Arhivele Naționale Arad, fond Consilieratul agricol al județului Arad, dosar 13/1935, f. 15-17; Arhivele Naționale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Chirițescu-Arva, Organizarea producției în statul țărănesc, București, 1935; Gr. Mladenatz, Cooperația în economia agricolă, București, 1935; Mihail Ghelmegeanu, Producția agricolă în regimul agrar țărănesc, București, 1935. • M. Chirițescu-Arva, op. cit., p. 17-22. • Vezi Arhivele Naționale Cluj-Napoca, fond Inspectoratul Agricol al Reformei Agrare Cluj, dosar 10/1935, f. 3-4; Arhivele Naționale Arad, fond Consilieratul agricol al județului Arad, dosar 13/1935, f. 15-17; Arhivele Naționale Istorice Centrale (în continuare se vor cita A.N.I.C.), fond Reforma agrară din 1921, județul Dorohoi, dosar 114
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Cluj-Napoca, fond Inspectoratul Agricol al Reformei Agrare Cluj, dosar 10/1935, f. 3-4; Arhivele Naționale Arad, fond Consilieratul agricol al județului Arad, dosar 13/1935, f. 15-17; Arhivele Naționale Istorice Centrale (în continuare se vor cita A.N.I.C.), fond Reforma agrară din 1921, județul Dorohoi, dosar 114, f. 40-45. • Biblioteca Centrală de Stat, fond Al. Saint Georges, pachet CXCIV, dosar 10, f. 12. și asociațiile sindicale și cooperatiste. Se mai solicita, între altele, instituirea tarifelor minimale și a arenzilor maximale în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
într-o declarație dată ziarului „Adevărul“, că victoria din cele două județe constituia o reacție instinctivă „împotriva tentativelor aventuroase de dictatură“40. În prima parte a anului 1938, o polemică pe tema transformărilor structurale ale proprietății funciare rurale de după reforma agrară din 1921 a avut loc între unul dintre liderii țărănismului românesc, Ion Mihalache, și cel mai autorizat purtător de cuvânt al intereselor marii proprietăți funciare, Constantin Garoflid. Pornind de la rezultatele recensământului agricol al României din 1930, potrivit cărora exploatările de peste
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]