1,472 matches
-
intervin de o manieră directă sau indirectă În deprinderea unor mecanisme alternative violenței. Rolul limbajului vorbit ca instrument de socializare este relevat prin capacitatea de utilizare a mecanismelor compensatorii la situațiile frustrante și agresiune sau la sentimentul de a fi agresat. Antrenarea limbajului, de la primele imitații sonore până la utilizarea sa de o manieră creativă, se realizează În procesul de educație și socializare În familie, se perfectează și evoluează În procesul socializării secundare În școală și societate. În aceste condiții copilul poate
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
probabil, fiindcă minerii conștientizează că trebuie să rămână uniți și că orice fel de autodispersare le-ar fi fatală. Înainte de declanșarea grevei sau chiar în momentele prime ale acesteia, atunci când au fost obstrucționați de șefii de sectoare, minerii i-au agresat verbal sau chiar fizic pe unii dintre ei. Măsuri luate înainte de venirea lui Ceaușescu în Valea Jiului Înainte de sosirea lui Ceaușescu în zonă, spațiul de grevă este marcat de discursuri revendicative și de o stare de nervozitate maximă. Ilie Verdeț, aparatcik
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ce se întâmplau la Brașov: „Alo, «Europa Liberă»! «Europa Liberă», am cucerit partidul!” (Oprea și Olaru, 2002, p. 24), declara acest manifestant exaltat, în euforia distrugerii sediului PCR din oraș. Mulțimea nu s-a descărcat doar asupra obiectelor: au fost agresați și câțiva membri ai nomenclaturii brașovene, atât verbal, cât și fizic; primarul orașului, de pildă. Dar și alte figuri ale nomenclaturii locale, vizibil timorate și angoasate pentru siguranța lor: unii au manifestat chiar crize nervoase de depresie, în public sau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
brașovene, atât verbal, cât și fizic; primarul orașului, de pildă. Dar și alte figuri ale nomenclaturii locale, vizibil timorate și angoasate pentru siguranța lor: unii au manifestat chiar crize nervoase de depresie, în public sau în mediu restrâns. Dar sunt agresați, în anumite situații, și membri ai autorităților de supraveghere: este cazul unui milițian de la o secție de votare care a fost bătut, apoi dezbrăcat în pielea goală, uniforma fiindu-i sfâșiată de mulțime (Oprea și Olaru, 2002, p. 20). și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
șantajul prin promisiunea unor agresiuni împotriva familiei a fost o altă marcă a anchetei. Transportul la București Pentru a fi transportați la București, în vederea suplimentului de anchetă care pentru unii dintre protestatari avea să fie foarte dur, rebelii au fost agresați prin aplicarea de cătușe la mâini și la picioare. În mașina care îi ducea în Capitală, ei au fost transportați în condiții animalice. La un moment dat li s-a inculcat spaima că mașina va opri într-un loc pustiu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
timpul anchetei. Pe timpul desfășurării acesteia, unii dintre arestați au fost somați să devină delatori ai altor protestatari, dar majoritatea nu au acceptat. În alte cazuri, anchetatorii au mizat pe confruntări între victime și chiar pe obligarea acestora de a se agresa reciproc: „Aveau obiceiul să ne pună să ne confruntăm între noi și să ne lovim unul pe celălalt” (Oprea și Olaru, 2002, p. 116). Erau încurajate, de pildă, pălmuirile reciproce între victime. Nu în zadar anchetatorii agresivi și perfizi sunt
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
maltratărilor dure, mulți arestați au trecut prin infernul deznădejdii. Mare parte dintre ei au rezistat însă, prin solidaritate, prin credință, prin viclenie (s-au prefăcut a fi cedat în fața anchetatorilor) sau chiar prin revoltă și insolență în fața celor care îi agresau fizic și psihic. Nu puțini au fost cei care mai întâi au încercat să-și păcălească anchetatorii și să-i manipuleze, chiar dacă au fost descoperiți ulterior. Gavrilă Filichi, a cărui mărturie este cea mai amplă în ceea ce privește ancheta, relatează că era
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
necesitatea emancipării femeilor, dreptul lor de a-și alege partenerii, libertatea de a acționa ca și bărbații în relațiile amoroase. Personajele feminine vor să fie îmbinări de gingășie și forță de caracter, ființe voluntare, neinhibate de prejudecăți, care, între altele, agresează delicatețea unui critic precum G. Ibrăileanu. Cu o vână de răzvrătit, P. pune în discuție stări și practici cărora încearcă să le demonstreze injustețea sau chiar nocivitatea. Mai pregnante sunt astfel de problematizări în volumul Din ocna vieței (1902), care
POP-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
vag ilustrat de povestirea în sine. Odată cu Frica (1976), N. abandonează spațiile mici, în favoarea construcției ample. Romanul, inconsistent epic, vrea să fie un eseu moral pe tema incapacității individului din societatea modernă de a-și înfrânge sentimentul copleșitor al fricii. Agresat de lucruri, de întâmplări ce-i depășesc puterea de opțiune (uneori chiar și de înțelegere), insul trăiește acut și continuu sub imperiul spaimei, provocată de lipsa vreunei certitudini. Ilustrându-și „teza” cu fragmente narative aparent disparate, care ignoră cauzalitatea faptelor
NECULA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288394_a_289723]
-
Da Risc crescut de nefropatie lupicăAntihistone 50-70 % Nu Aproape constant întâlniți în LES indus de medicamente (95 %) Antinucleoproteine („factor lupic”) > 60 % Nu Sunt implicați în formarea celulei lupice (un PMN ce a fagocitat material nuclear eliminat de un alt PMN, agresat de Ac antinucleo-proteine) Anti-Sm 30 % Da Specificitate 99 % pentru LES Anti-RNP 40 % Nu Asociați cu sindromul Raynaud; mai rar, cu nefropatia lupicăAnti-SSa/Ro 30 % Nu Se asociază cu lupus cutanat subacut, iar la mamele cu anti-Ro, feții au risc de
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
înțelegere ce poate merge până la argumentul cazuistic. Când cade în păcat, de vină ar fi fiind obtuzitatea partenerului, frustrările acumulate (dorințe ascunse cu teamă, elanuri reprimate, regrete, resemnări), iar în vremuri de cumpănă - istoria care, profitând de vulnerabilitatea lor, le agresează. Cu o turnură naționalistă (pe alocuri propagandistică) și o pedală melo, schițele și nuvelele având ca fundal războiul emit sugestia unui realism sumbru. Vieți frânte, pătimiri, drame într-o Moldovă pustiită, prin care se târăsc spre casă, unde nu bucurii
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
cu terapeutul; - organizarea de exerciții, jocuri de rol sau expunere in vivo, conform gravității tulburării; - sfatul de a face lecturi utile și accesibile; - Durata ședinței; - frecvența și regularitatea consultațiilor; - tariful consultațiilor. Această colaționare a experienței pacienților nu-și propune să agreseze profesioniștii din domeniul sănătății, și cu atât mai puțin să atenteze la libera practică a acestora. Nu este vorba nici despre a emite judecăți de valoare, sau despre o imixtiune în munca acestora. Din contra, acest efort asociativ este dovada
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ar fi fericit să profit de seara aceasta și preferă să plece devreme pentru a nu fi prea obosită”. Anxietate, intensitate: 8/8 ”Intr-un mare magazin, o văd pe vânzătoarea raionului de mărfuri ce pare emoționată”. Ea a fost „agresată” de către un client reclamant (inferență arbitrară). „Este ceea ce mi se va întâmpla atunci când îmi voi relua postul”. (suprageneralizare) ” Poate că a primit o veste rea din partea familiei sale”. In intervalul scurs de la ultima ședință, doamna S. n-a avut nici un
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
generalizate, absența competenței sociale este un element amplificator al dezastrului din jur și al dificultăților întâmpinate în rezolvarea problemelor. Analiza unui sindrom de stres post-traumatic permite identificarea mai ușoară a unor deficite ale afirmării de sine: teama de a fi agresat, de a se simți umilit sau de a fi tu însuți agresiv, etc. Tulburările de dispoziție (în mod special tulburările depresive majore recurente) sunt în primul rând tulburări asociate. O absență a afirmării de sine veche și generalizată epuizează pacientul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cererea surorii sale, Sonia acceptă să urmeze o „cură”. Ea rămâne abstinentă timp de trei săptămâni. Sora sa refuză să-i înapoieze fiica cea mai mică (ceilalți copii sunt mari și independenți). La vârsta de 41 de ani, Sonia este agresată și violată în timp ce consuma alcool. Ea bea zi și noapte. Cere să fie spitalizată. Primele sale cuvinte sunt: „de această dată, eu sunt cea care vine, pentru mine... este prima dată în viața mea când îndrăznesc să vorbesc și să
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
trebuie să-și alunge ideiile eronate și că vigilența trebuie păstrată. Dar asta nu înseamnă să-și imagineze că este bolnav și să se trateze în mod regulat, nici să joace rolul de victimă, ci să se afirme fără a agresa și să evite o prea rapidă devalorizare. 3. Discuții Terapia disfuncției erectile a lui Hubert, de natură psihogenă, se dovedește a fi avut rezultate pozitive în raport cu cererea, deoarece comportamentul problemă s-a rezolvat. Poate am fi putut acorda cu ușurință
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
10,7% În totalul victimelor violenței domestice, astfel Încât din zece victime ale acestui tip de violență una este o persoană minoră. Dacă avem În vedere numărul de minori victime ale violenței intrafamiliale În funcție de grupa de vârstă, marea majoritate a celor agresați prin delicte violente comise În interiorul familiei sunt minorii aflați sub vârsta de 14 ani (figura 20). Fig. 20. Dinamica minorilor victime ale delictelor violente comise În mediul familial, În funcție de vârstă, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Având
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
legitimă și cea ilegitimă. Totuși, unele studii privind efectele media, examinează comportamente care nu implică această intenție. Cei doi autori mai sus menționați, sunt de părere că acest concept poate fi Înțeles ca fiind comportamentul prin care agresorul așteaptă și agresează victima și, ca urmare, prin intermediul violenței produse, el valorifică ,,răul”. În general, trebuie să ținem cont de următoarele aspecte ale experienței personale: când individul este victimă, agresor sau doar când e În postura de a privi imagini violente (știri, emisiuni
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tandrețe și bruschețe, dintre Radu și Ana (Veac de iarnă) amintește izbitor confruntarea, clasic psihanalizabilă, dintre Hamlet și regina Gertrud. La fel, momentul încordat care îi implică pe Vlad și pe Velica (Vlad Anonimul). Cu o întărâtare crescândă, Timuș o agresează verbal pe Maria, soția tatălui său, Bogdan Hmielnicki: „Și pe tata-l urăsc că ți-e soț. Și pe mine că-i sunt fiu. Pleacă.” Pradă aceluiași nebunesc vertij, scos din minți de nălucile ce-l răvășesc, pătimașul o ucide
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
i-a acordat acestuia o cameră unde să poată sculpta 2. Stoian și grupul lui aveau destul de des conflicte cu alți elevi, din cauza atitudinii lor provocatoare. După o astfel de înfruntare, ei i-au raportat lui Burada că au fost agresați și i-au prezentat o listă cu cei care trebuiau băgați la carceră. Nu este greu de înțeles de ce erau prost văzuți. Andreica amintește o scenă în care Ion Stoian a fost lovit cu pumnul de către un elev care „culesese
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
pe 19 ianuarie 1950 a fost transferat în camera 4-spital, unde a fost iscodit de Pătrășcanu. Deși „Nutti” pretinde că Țurcanu l-ar fi luat la discuții pe Jianu și l-ar fi forțat să bată fără a-l fi agresat înainte, realitatea este că el a fost torturat începând din seara zilei de 21 ianuarie 1950 la camera 4-spital, și probabil pe parcursul întregii sale șederi la Pitești, Pătrășcanu amintind că în martie 1950 a fost schingiuit de Țurcanu pentru că a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
au fost mutați la camera 2-subsol, unde li s-a cerut să obțină informații de la alte victime. A stat în această cameră până pe 6 decembrie 1950, timp în care i s-a cerut să se arate fidel acțiunii și să agreseze pe alții. În momentul declanșării bătăilor, în cameră au sosit și Țurcanu, și Leonida. A devenit planton, iar de Paștele anului 1951 a asistat la batjocorirea liturghiei, când deținuții au fost obligați să se închine unui falus sculptat în săpun
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
timișorenilor, pe 31 decembrie 1949, fiind bătut de Țurcanu, Popa, Gebac, Virgil Bordeianu, Roșca, Pușcașu, Livinschi, Bogos, Mărtinuș și Andronache. Imediat după torturi și autodenunțuri, a fost forțat de Popa să facă parte din „comitetul” a două camere, unde a agresat mai mulți deținuți, până pe 1 martie 1950, alături de Popa însuși, Murărescu și Grigore Romanescu. Pretinde că din martie până în iunie 1950 ar fi făcut un fel de pregătire teoretică, citind romane comuniste în diverse camere, iar la începutul lunii iunie
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
unicele metode de schingiuire a deținuților. Un important rol l-au avut metodele psihice, în mod evident studiate de către inițiatori înainte de a fi aplicate. Sursele de tensiune erau multiple: în primul rând, după cum am mai menționat, șocul de a fi agresat de către colegul de suferință, deseori chiar de un fost prieten, era imens și avea un efect paralizant. Apoi, bestialitatea acțiunii îi deconcerta total: chiar unul dintre cei care au cedat, ulterior, ajuns membru în „comitetele” de conducere ale agresiunilor, Maximilian
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
să ofere o explicație pentru comportamentele din timpul acțiunii, Lucinescu afirmă că tortura și privarea de somn induc oamenilor o stare mai deplorabilă decât cea creată de substanțele halucinogene, astfel că victimele deveneau involuntar receptive la ordinele agresorilor: dacă mai agresaseră oameni ori animale, puteau tortura la comandă, dar dacă nu, atunci nu puteau fi hipnotizați în acest sens4. El consideră că, la Gherla, acțiunea a avut mai puțină intensitate și că a fost preluată de către Goiciu și Avădanei, spre insatisfacția
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]