1,172 matches
-
rigizi. D. T.: Foarte bună sesizare, și prin natura profesiunii lor. Dar experiența mea cu IA a fost foarte bună. S. B.: Deci discursul cel mai lemnos și cel mai în linia documentului de partid, nimic în afară, era la Agronomie. Vorbesc de cât am citit. Nu aduc acum dovezi pentru că ar trebui sute de pagini să vedem cum decurgeau ședințele și care era atmosfera acolo. D. T.: Pentru că tot am ajuns la Agronomie, țin să precizez faptul că am lucrat
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de partid, nimic în afară, era la Agronomie. Vorbesc de cât am citit. Nu aduc acum dovezi pentru că ar trebui sute de pagini să vedem cum decurgeau ședințele și care era atmosfera acolo. D. T.: Pentru că tot am ajuns la Agronomie, țin să precizez faptul că am lucrat foarte bine acolo cu profesul de fitopatologie Alexandru Lazăr, un rector foarte bun, cult, inteligent, cu stagiu de specializare la Seattle (USA), un om apropiat de studenți. Este cel care a inaugurat ferma
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
La Universitate, nu manifestau prea mare grijă față de ceea ce voia partidul. Adică erau câțiva pe ici, pe colo. Repet: dacă am face o scală a liberalismului din discursuri, cam asta ar fi: cel mai dur și mai închis era la Agronomie, urmau IMF-ul, Institutul Politehnic și Universitatea. Nu mai spun de Conservator, că acolo nu prea aveau vreo treabă cu partidul. La Universitate, era o atmosferă de genul "hai să o facem și pe asta, că trebuie să o facem
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
87, am impresia. Nu era sub nicio formă aidoma lui Rusu Dumitru. Un om mai echilibat, mai tolerant, mai apropiat de studenți, mai cu glumițe, deși venea de la Mecanică, era inginer. S. B.: Cine era Milică Constantin? D. T.: De la Agronomie, mare cercetător și profesor, novator de școală. S. B.: Dar Petrovanu Magda? D. T.: De la Chimie, era o profesoară cu renume. Conducea doctorate, era respectată, din câte țin eu minte. S. B.: Pisică Constantin, un om ce a avut ani
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
T.: De la Chimie, era o profesoară cu renume. Conducea doctorate, era respectată, din câte țin eu minte. S. B.: Pisică Constantin, un om ce a avut ani mulți funcție în Comitetul pe Centru. D. T.: Numele mă trimite în zona Agronomiei, dar nu mai știu. S. B.: Popovici Aurel. D. T.: Nu mai știu. S. B.: Dar de Șerbescu Constantin ne puteți spune ceva? D. T.: Șerbescu a fost secretar de partid la Politehnică. S. B.: Cum era? D. T.: Pe
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
S. B.: Cum era? D. T.: Pe linie, rupea! Impunător, nu negocia. S. B.: Deci omul partidului. D. T.: Da, da. La Facultate la Construcții, dacă nu mă înșel. S. B.: Cine și cum era Teșu Costel? D. T.: De la Agronomie, a fost rector, foarte bun, echilibrat. M-am înțeles bine cu el. S. B.: Cu Tompea Doru nu știu cum v-ați înțeles. Nu știu cum vă înțelegeți și astăzi cu el. Dar cu Vieriu Ion? Ce fel de om era? L-am văzut
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
S. B.: Cu Tompea Doru nu știu cum v-ați înțeles. Nu știu cum vă înțelegeți și astăzi cu el. Dar cu Vieriu Ion? Ce fel de om era? L-am văzut că apare des în diferite funcții. D. T.: Secretarul de partid de la Agronomie. Apare des pentru că el a fost în multe funcții. Ani întregi l-am văzut pe acolo. Pe de o parte, era un om care avea fermitate și aplica linia partidului, dar, pe de altă parte, în diferite situații, studenții veneau
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
e omenos chiar. Probabil a fost unul dintre mulți alții care aveau un comportent dihotomic. Adică, fac asta pentru că mi s-a dat o sarcină, dar îmi păstrez relația cu colegii mei. Eu știu că a fost respectat chiar în Agronomie, că era un nume. Adică nu țin minte că ar fi luat niște măsuri draconice nici față de ASC, nici față de cadrele didactice. Era un om cu care, chiar în câteva situații private, am fost foarte bun amic. S. B.: În
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
D. T.: Da, dar nu era un zelos. S. B.: De Ionel Adrian, un om care a ajuns de la CAP Movileni rector al Institutului Agronomic, ați mai spus. D. T.: Da, am mai vorbit. Oportunist, carierist, contestabil și contestat în Agronomie, a creat conflicte. A fost ținut în brațe câtva timp de Surdu. S. B.: A fost omul lui Surdu? D. T.: Și de Bujor. Un tip care s-a pliat pe conjucturi, dur în acțiune. S. B.: Mai departe: Maxim
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
S. B.: Și cu ideologia comunistă era el. D. T.: Cred că și cu ideologia comunistă. S. B.: O să discutăm, sunt niște discursuri și fel de fel de luări de poziție înfiorătoare. Cine era Vieru Ioan? D. T.: Era la Agronomie, secretarul de partid. S. B.: Dar Vișinescu Alecu? D. T.: O fi cel de la Armată? Îmi spune numele ăsta multe, dar... S. B.: Dar Varvaroi? D. T.: Varvaroi de la Conservator, înainte de doamna Diaconu. O figură. S. B.: Membri supleanți erau
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
se plâng de lipsa spațiilor de învățământ 36. D.T.: Bujor Prelipcean era o figură simpatică. Coseur, fire de artist. S.B.: Ca lider la studenți cum a fost? D.T.: OK. Abil, descurcăreț. Mihai Cosmei a ajuns mai târziu rector. S.B. La Agronomie 37, în 1976, erau implicați: Drugociu Ghe., Gologan I., Vacariu I., Tudor I., Vieru I., Teșu C. La alegerile din 14 februarie 197738 au fost aleși Lixandru Gheorghe (secretar) și adjuncții: Iftenie Lucia (probleme profesionale), Pamfilie Ioan (organizatoric), Vacaru-Opriș Ioan
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
îl știu, a terminat la Moscova, dar nu l-am avut profesor, preda la Istorie sau pe la alte facultăți. S.B.: Cu Eugenia Grigorescu ați avut vreun curs? D.T.: A terminat Istoria în '62, era nepoata domnului prof. Petru Magazin de la Agronomie. S.B.: Dar cu Acostoaie? D.T.: Acostoaie preda la Istorie, nu la noi. A predat apoi și la UPA. S.B.: În fine, mai apare un stagiar, Georgescu Mihai. D.T.: Nu-l știu. S.B.: Pe Cosmovici Andrei l-ați avut profesor? D.T.
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
trasee și la adunarea populară urmau a fi mobilizați 170 000 de oameni ai muncii, elevi și studenți. Traseul era: aeroport, str. Moara de Vânt, Tg. Cucu, str. Cuza Vodă, str. Ștefan cel Mare, Piața Unirii, str. Banu, Biblioteca, Copou, Agronomie, Casa Agronomului, Bibliotecă, Păcurari, Antibiotice, Str. Ștefan cel Mare, Palatul Culturii, Piața Unirii. Dacă ar fi plouat, adunarea s-ar fi desfășurat în Sala sporturilor, cu 6 000 de oameni. Era mobilizată o întreagă echipă de activiști, cu responsabilități clare
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
știut să colaboreze cu toți aceștia. Dăscălescu Cerasela era la propagandă, era de la Drept. Gliga Geta era de la Textile, am pus-o la Cultural. Gosav Ionel, foarte bun vicepreședinte la Politehnică, l-am pus la Social. Radu Lucica, casier la Agronomie, Dan Radu, redactor-șef la Opinia studențească. Căruntu Irina, președinte la UMF, a avut o carieră pregătită din timp. S. B.: Da, am întâlnit-o prin arhive, ca fragedă recitatoare 7. Mai departe, Păuneț Petru. D. T.: Nu mai știu
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
la Opinia studențească. Căruntu Irina, președinte la UMF, a avut o carieră pregătită din timp. S. B.: Da, am întâlnit-o prin arhive, ca fragedă recitatoare 7. Mai departe, Păuneț Petru. D. T.: Nu mai știu. Cred că era de la Agronomie. Organizare și mod de lucru S. B.: În ședința din 28 februarie 1974, s-a prezentat un document de analiză a organizării UASC la IMF8. Pentru că este foarte meticulos realizat, voi prezenta câteva date din el, date relevante pentru ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
comisie de cadre, căreia unii îi mai spuneau și "comisie de protocol". Comisia de cadre selecta personalul, studente și studenți. Lunea era ședința de birou, marțea era cea pe comisii, iar miercuri luam la vizitat câte o universitate. Mergeam la Agronomie, de exemplu, ne înființam acolo la ora 20.00 și stăteam până la miezul nopții. Participam la ședința lor de CUASC, mă întâlneam cu vicepreședinții, vedeam ce probleme au, venea secretarul de partid, prorectorul pe probleme sociale și chiar se discutau
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Doru Tompea propune ca activitatea sportivă să fie corelată cu cea stabilită de CJ al UTC. D. T. : Nu aveam bază sportivă. S. B.: Asta am văzut că e o constantă. V-ați bătut pentru baze sportive în Tudor, la Agronomie, la Universitate. Întorcându-ne la document, Nagâț apreciază ca bună activitatea CUASC și propune o atenție mai mare la pregătirea politică și profesională a studenților, la viața internă de organizație, la integrarea activității culturale în cea a municipiului și județului
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
ASC în concordanță cu cerințele, cu ce nevoi au studenții. Că ne cere partidul, că ne cere UASCR... Nu, să vedem ce probleme reale au studenții. A fost marota sindicalistă a lui Ion Iliescu. La UMF erau unele probleme; la Agronomie, altele legate de stagii de practică; la Conservator, legate de spații de concerte, de învățământ individualizat; la Cuza, la Drept era un gen de probleme, la Economie erau altele, la Fizică cei cu laboratoarele aveau alte probleme. Fizica era o
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
rapoarte și informări semestriale. De regulă, ei se cuplau cu organizatorii, de unde luau datele ședinței ASC la anul cutare, facultatea cutare, seria cutare și se duceau acolo. Uneori îi și intersectau, ăștia care erau mai tineri asistenți. Rodica mergea la Agronomie și la Universitate. Cei apropiați mie care erau și meseriași și știau să vorbească, 5-10 din domeniu, lucram bine, ne sfătuiam, gândeam. S. B.: Ce făceau ei ca studenți propagandiști? L-am văzut între acei studenți pe fostul meu diriginte
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de dezbateri publice. Erau doar note interne care circulau. Probabil erau chemați pe la BOB, pe la partid și probabil li se explica acolo. Dar probleme apăreau la ascensiunea în cariera profesională. Așa i s-a întâmplat profesorului Ioan Vacaru Opriș, de la Agronomie, a cărui soție era membră a unui cult protestant. A avut de suferit profesorul Vacaru și pe această problemă de dosar. S.B.: Despre educația ateistă se discuta și în mediul academic. Într-o ședință din 17 martie 1988, Mihai Nistor
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
alta a circulat un anumit folclor despre cum stăteau lucrurile într-o altă perioadă sau se spunea "bine că am scăpat de cutare!". Căci, până la urmă, Todosia de la Universitatea "Al.I. Cuza", cu Cristofor Simionescu la IPI, cu Răvăruț la Agronomie și cu Scripcaru la Medicină au fost congeneri. Care dintre aceștia erau mai autoritari, fiindcă plângeri erau? În ședința de birou a Comitetului județean al PCR din 9 februarie 1970, Mâlcomete constată unele disensiuni între conducerile universităților și cadrele didactice
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
era un concurs între anii de studiu unde, din păcate, erau evaluați indicatori cantitativi: câți promovați, premii la sesiuni științifice studențești, câte participări. Cei de la Istorie aveau concursurile lor, Filosofia la fel, Dreptul la fel, cei de la Medicină, cei de la Agronomie. Alt indicator era "manifestări culturale": formațiile prezente la "Gaudeamus" faza pe institut, câte premii au luat. Apoi la "învățământ ideologic", ce grad de prezentare la informări, la propagandă vizuală, sunt poze de lucru ale tovarășului Ceaușescu, la facultatea de cutare
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
zi și au promovat 94, 1%. Problema mediocrității apare la restanțierii din vară - 45,7% din total. Procentul de repetenți ar fi fost de 20%, dar i-au salvat multiplele reexaminări. Cauzele identificate sunt: la Politehnică, multe posturi vacante; la Agronomie, procesul de integrare a teoriei cu practica; la toate institutele, profesorii neatractivi - "80% dintre cadrele didactice, în ultimii 3 ani, nu au fost vizitate de nimeni la curs", toleranța din timpul anului, formalismul evaluărilor, tertipuri în calcularea notelor, ignorarea studiului
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
pregătirii militare. Și în ziua aceea nu se mai puneau ore, dar se cuantificau și cele 6-8 ore petrecute acolo. Plus ore de educație fizică, stagii de practică în clinici la cei de la IMF, la în laboratoare și ferme la Agronomie. S. B.: Mai erau și cursurile facultative la care mergeau cu plăcere și mai luau câte un 10 ca să-și mențină bursele. D. T.: Și acestea erau cuantificate. S. B.: Și toate acestea făceau să crească numărul de ore la
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
la 20% și al filosofiei, unde ajungea la 56%. La Universitate se introduceau disciplinele: etica și sociologia educației, istoria filosofiei, ateism științific; la Politehnică: sociologia muncii, estetica, informatica economică; la IMF: etica și deontologia medicală, sociologia și psihologia medicală; la Agronomie: sociologia rurală, ateism științific sau etica și doctrine economice contemporane; la Conservator: etica și sociologia educației și istoria filosofiei. Această măsură a dus la creșterea numărului de posturi didactice la catedra de filosofie marxist-leninistă (cu zece posturi). Sociologia educației era
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]