2,495 matches
-
și căutarea firească de sprijin material și afectiv au determinat stabilirea soților la părinții (rudele) unora sau altora dintre ei. Sau, mânați de împrejurări, mutarea dintr-o parte în alta. În societățile moderne, complexe, inclusiv în țara noastră, la cerințele ajutorării intergeneraționale din cadrul familiei ca factor ce conduce la bilocalism se mai adaugă unul foarte drastic și frecvent: dificultatea ca noul cuplu marital să-și procure o locuință proprie. 3.3.3.3. Reguli de căsătorie: endogamia și exogamiatc "3.3
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
născut primul copil. Cercetările efectuate de A. Pitrou (1977) evidențiază că, la clasa mijlocie franceză, ajutorul din partea părinților soției este mai degrabă de ordinul asistenței materiale (gospodărie, copii etc.), în timp ce ajutorul părinților soțului este precumpănitor financiar. Când este vorba de ajutorarea părinților, femeile sunt îndeosebi acelea care oferă servicii, vizite, asistență gospodărească și afectivă, în vreme ce bărbații asigură, eventual, ajutor financiar. Cercetări din SUA arată că numai 10% dintre tați, comparativ cu 19% dintre mame sunt implicați în schimburile familiale dintre generații
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în școli și biserici) mandatate de stat; 2. intervenții în timpul mariajului, care să însemne încurajări prin politici fiscale (scutiri de impozite, alocații etc.) și prin flexibilizarea din partea sectorului de stat și privat a timpului de lucru, beneficiilor salariale, concediilor maternale, ajutorării familiilor în dificultate economică; 3. atenție acordată codului juridic referitor la divorț, în special interzicerea divorțului fără vină unilaterală (în care dacă un partener vrea să divorțeze, o poate face nefiind obligat să demonstreze vinovăția unuia sau altuia). W. Galston
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nu aveau însă o specializare propriu-zisă în domeniu. Familia era „asistată” și i se făcea „terapie” în mod spontan de către indivizii și unitățile sociale în mijlocul cărora trăia. Persoanele și instanțele mediului social difereau între ele ca importanță și competență în ajutorarea (asistența) familiei. Din punctul de vedere al competiției și eficienței prezumtive a asistenței familiale nespecializate, am putea face următoarea gradație: a) Asistența (terapia) difuză, profesată de prieteni, vecini, rude, colegi, alte persoane. Ea era total neorganizată. b) Existența unor instanțe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Un studiu detaliat al comunității mexicane din Statele Unite ale Americii, realizat de sociologul american Robert Smith, arăta cât de diferită este noua imigrație postmodernă a secolului XXI de modelele asimilaționiste anterioare, așa zisul melting pot. Smith descrie formarea comitetelor de ajutorare, alcătuite din lucrători mexicani migratori, care au donat bani pentru sisteme de canalizare, renovarea bisericilor, clădirilor și chiar a piețelor centrale În localitățile lor natale din Mexic. Sumele adunate de acești migranți mexicani, care trăiesc În Statele Unite ale Americii, erau
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
administrează În prezent 17% din fondurile pentru dezvoltare generate de țările membre 56. Nu este important numai volumul ajutorului economic ci, de asemenea, calitatea acestuia. De exemplu, Statele Unite ale Americii au fost criticate de mult timp pentru cuplarea programelor de ajutorare cu obiective militare strategice, În loc ca singurul criteriu să fie numai ajutorul În sine. În 2003, Centrul pentru Dezvoltare Globală și revista Foreign Policy au publicat rezultatele unui studiu aprofundat, care analiza cele mai bogate țări ale lumii În funcție de măsura
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
acestui indice. Există anumite motive pentru performanța jalnică a Statelor Unite ale Americii, În ceea ce privește țările europene, din punct de vedere al CDI. În timp ce Statele Unite ale Americii distribuie un volum mare de ajutor extern țărilor În curs de dezvoltare, aproape 80% dintre resursele de ajutorare sunt legate de Înțelegeri pentru cumpărarea bunurilor și serviciilor americane. Statele Unite ale Americii au de asemenea o performanță slabă În ceea ce privește politicile de mediu și contribuția la operațiunile de menținere a păcii 58. În ciuda vorbelor mari despre introducerea unui nou tip
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
1.1. Sociobiologia 80 1.2. Socializarea și funcționarea normelor sociale 82 1.3. Paradigma costuri beneficii 85 1.4. Teorii ale beneficiilor psihologice 87 1.5. Concepția empatiei ca factor intrinsec 88 1.6. Profilul personalității altruistice 90 2. Ajutorarea altuia ca proces decizional stadial 92 3. Interacțiunea personalitate - situație 96 3.1. Caracteristici ale ofertantului de ajutor 96 3.2. Caracteristici ale beneficiarului de ajutor 97 3.3. Contextul de intervenție prosocială 98 4. Ajutorul pe termen lung: implicarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
îndepărtată și mai recentă, ca și viața socială de zi cu zi ne oferă, pe lângă multiple cazuri evidente de egoism feroce, de cinism și violență, de sacrificare a celorlalți pentru atingerea intereselor proprii, și variate exemple de solidaritate umană, de ajutorare a semenilor, de altruism. În abordarea problematicii conduitelor prosociale, o precizare se impune de la început: nu orice acțiune de servire a intereselor celorlalți este o conduită prosocială propriu-zisă; când schimbul de bunuri și servicii dintre persoane este echitabil (sau perceput
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fi formulate astfel: care sunt resorturile motivaționale ale comportamentului prosocial, în ce condiții și contexte se petrece el, care este relația dintre caracteristicile ofertantului și cele ale beneficiarului, cum solicită cel aflat în nevoie ajutorul și cum reacționează el la ajutorare. În mare, aceasta este și structura demersului de față. 1.1. Sociobiologiatc "1.1. Sociobiologia" Paradoxal oarecum, un prim răspuns vine din partea biologiei. Paradoxal, fiindcă suntem obișnuiți să credem că altruismul contravine legii supreme biologice, cea a supraviețuirii individului și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pe ei înșiși. Dar cum se explică atunci, biologic, actele altruiste față depersoane care nu sunt rude și, uneori, față de persoane total necunoscute? R. Ruhston (1989) - pornind de la constatarea reală, dovedită și statistic, că atractivitatea, iubirea, căsătoria și actele de ajutorare se întemeiază în bună măsură pe similaritate- susține că similaritatea (fie ea chiar de trăsături exterioare) presupune și o asemănare genetică. Invocând studii pe gemeni, care sugerează că și atitudinile ar fi în parte determinate genetic, el arată că și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
face apel la determinismul genetic, ci la învățarea socială (vezi secțiunea următoare). Pe de altă parte, există încercări sociobiologiste (Wilson și Gober, 1994, apud Batson, 1998) care includ reciprocitatea genetică în selecția de grup. În acest caz, raționamentul este următorul: ajutorarea aproapelui, fie prin gene „egoiste” - mă reproduc genetic prin celălalt -, fie prin reciprocitate - partenerul mă ajută și, astfel, eu trăiesc mai mult și mă pot reproduce prin urmași direcți -, înseamnă avantaj selectiv între membrii din interiorul unui grup, dar poate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ca entitate, în competiție cu alte grupuri. Aceasta presupune însă coeziune, cooperare și coordonare intragrupală, așa cum se întâmplă în cazul animalelor colective. De altfel, anumiți autori (Buck și Ginsberg, 1991; Fiske, 1991) consideră că nu atât determinarea genetică punctuală înspre ajutorare și sacrificiu - care, susțin ei, nu a fost practic dovedită științific, ea existând la om și alte mamifere superioare -, cât capacitatea înnăscută de a comunica prin emoții și de a se manifesta empatic (semnalată și de Charles Darwin) este cea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Rotariu și Iluț, 1994), dar cel al părinților continuă să prevaleze, prin exemplele personale și prin sistemul de recompense și pedepse, fiind în joc mecanismul reîntăririi. De altfel, s-a dovedit experimental că reîntărirea influențează substanțial și comportamentele adulte de ajutorare. Într-un studiu pe această problemă, indivizi de pe strada principală a unui centru urban au fost rugați de către o femeie să-i explice cum să ajungă la un anume magazin. Unora le-a mulțumit (condiția de recompensă), altora le-a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prea mult sfera conceptuală. Mai ales dacă e vorba despre altruism, și nu despre comportament prosocial în general. Cineva se poate zbate toată viața în afara obligațiilor de serviciu pentru ceea ce el crede că e patriotism, fără să producă acte de ajutorare concrete. Mai mult, o asemenea zbatere poate sta clar sub semnul beneficiilor personale, uneori concret materiale. Or, crucială în definirea altruismului este tocmai lipsa acestor beneficii. Asupra respectivei chestiuni spinoase voi reveni în secvențele următoare. 1.3. Paradigma costuri-beneficiitc "1
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dintr-o anume parohie și alte acte de caritate nu înseamnă altceva decât mijloace de a crește prestigiul în fața comunității. (Și de aici foarte multe avantaje, inclusiv materiale.) Într-o formă aproape cinică, oferirea de bani și alte gesturi de ajutorare a unor persoane nu reprezintă altceva decât satisfacerea nevoii de superioritate de statut, de a marca dependența celorlalți față de tine. Chiar conduitele cotidiene ce par dezinteresate (banii dați cerșetorilor) au la bază motivații egoiste, cum ar fi aceea de a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
că proasta dispoziție a fost determinată de evenimente anterioare și nelegate de perceperea necazurilor altcuiva, fie că ea se datorează tocmai respectivei percepții, noi judecăm că, dacă vom face un bine, această stare va dispărea sau se va micșora simțitor. Ajutorarea altcuiva este astfel un act de autoajutorare. Aproape identic cu modelul foarte sumar prezentat mai sus este cel al reducerii surescitării aversive (aversive-arousal reduction), care spune în esență același lucru: acordăm ajutor celorlalți pentru a ne simți noi bine. Există
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
că atare conduite au efecte benefice, pe când cel de-al doilea se referă strict la faptul că un stimul (suferința cuiva) care a provocat o acută și neplăcută activare nervoasă (arousal) trebuie înlăturat. Disconfortul resimțit poate fi redus fie prin ajutorarea celui în cauză, fie prin mecanisme cognitive, care să ne liniștească în sensul că cel ce suferă își merită soarta. Suntem aici din nou și pe terenul teoriei credinței într-o lume justă (Lerner, 1980). În cadrul explicațiilor referitoare la nevoia
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
primi informații cu privire la impactul ajutorului lor, ei au avut o contribuție mai mare decât cei cărora li s-a spus că nu vor beneficia de feedback cu persoana aflată în dificultate. Nevoia oamenilor de a-și procura afecte pozitive prin ajutorarea altora este destul de intensă, astfel încât s-a arătat, tot experimental, că, atunci când cei doritori să ajute sunt refuzați, ei devin frustrați și, uneori, chiar supărați și furioși pe cel care consideră că trebuia ajutat, dar nu a vrut aceasta (Cheuk
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
emoțional-afectivă despre ele, știind că, ajunși în starea de compasiune, vor fi „obligați” din interior să le ajute. Desigur, aici intervine și percepția costului intervenției. Într-un experiment, studenții au fost rugați să ia parte la un nou program de ajutorare a celor fără locuință. Costul ajutorului era fie scăzut (să redacteze timp de aproximativ o oră cereri de donații), fie ridicat (să interacționeze direct cu cei care trebuiau ajutați timp de mai multe ore). După ce li s-au adus la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ajutorului era fie scăzut (să redacteze timp de aproximativ o oră cereri de donații), fie ridicat (să interacționeze direct cu cei care trebuiau ajutați timp de mai multe ore). După ce li s-au adus la cunoștință cele două modalități de ajutorare, studenții puteau alege între a primi informații pur factuale despre cei fără locuință sau a primi mesaje de factură emoțional-empatică privind suferințele și dificultățile acestora. Când costul ajutorului a fost scăzut, subiecții au dorit să audă și mesaje emoționale, în timp ce
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cercetările empirice au mai evidențiat (Baron și Byrne, 2000): nevoia de aprobare, în sensul că indivizii cu un înalt nivel al acestei nevoi sunt mult mai receptivi la aprecieri și stimă socială și, prin reîntărire, practică în continuare acte de ajutorare; încrederea interpersonală apare, de asemenea, asociată comportamentelor prosociale, indivizii cu un scor mare la itemii ce identifică această trăsătură ajutându-și în mai mare măsură semenii decât cei ce manifestă neîncredere; în special la școlari, comportamentul prosocial este corelat pozitiv
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Baron și D. Byrne) nu figura nici o referire la comportamentul prosocial de lungă durată, în cea din anul 2000 acestuia i se alocă un spațiu important, care va fi foarte probabil suplimentat în viitor - sau a și fost deja. 2. Ajutorarea altuia ca proces decizional stadialtc "2. Ajutorarea altuia ca proces decizional stadial" Acordarea ajutorului în situațiile de urgență (emergență), cum ar fi accidentele de mașină, atacarea unei persoane pe stradă, furtul dintr-un magazin, a constituit tema predilectă în psihologia
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
referire la comportamentul prosocial de lungă durată, în cea din anul 2000 acestuia i se alocă un spațiu important, care va fi foarte probabil suplimentat în viitor - sau a și fost deja. 2. Ajutorarea altuia ca proces decizional stadialtc "2. Ajutorarea altuia ca proces decizional stadial" Acordarea ajutorului în situațiile de urgență (emergență), cum ar fi accidentele de mașină, atacarea unei persoane pe stradă, furtul dintr-un magazin, a constituit tema predilectă în psihologia socială (cu deosebire în cea americană), întrucât
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
aceea, inclusiv polițiștii știu că se expun mult mai serios la pericole atunci când sunt solicitați să intervină în ostilitățile domestice decât între străini (Baron și Byrne, 2000). Ultima fază înainte de acțiunea efectivă este decizia pentru o variantă sau alta de ajutorare. În aproape orice împrejurare ce implică ajutor există două modalități fundamentale de intervenție: a acționa direct (aperi pe cineva care este bătut) sau a cere asistența agenților și instituțiilor specializate (în cazul de mai sus, chemi poliția). Decizia pentru o
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]