1,853 matches
-
iugoslavul Tito și albanezul Enver Hodja dezvoltă legenda poporului autoeliberat și, începând cu cucerirea orașelor mari, instituie puterea hegemonică și teroarea. Apoi, bazându-se pe acest raport de forțe interior, fiecare se străduiește să se delimiteze net de vecini: comuniștii albanezi nu au încredere în iugoslavi care, la rândul lor, se opun comuniștilor bulgari, apoi celor sovietici. în Europa* Occidentală, comuniștii participă la guvernele Eliberării în Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Grecia, Italia și Norvegia, dar numai PC belgian, francez, italian și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
celei de-a doua conferințe mondiale care reunește, tot la Moscova, 81 de partide comuniste. Iugoslavii au refuzat să vină și, mai ales, PC Chinez critică în surdină atât pe Hrușciov, cât și condamnarea pronunțată de el la adresa lui Stalin; PC Albanez reia zgomotos aceste critici. Chinezii și albanezii contestă concepția lui Hrușciov despre coexistența pașnică*, pe care o consideră ca oportunistă și revizionistă, ei reclamă o atitudine mai radicală în lupta antiimperialistă*. Pentru prima oară, sovieticii au de înfruntat un adversar
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și PC iugoslav, fără îndoială din cauza presupuselor lor forțe. Astfel, partidele iugoslave în iulie și cele franceze în august 1941 organizează operațiuni armate; în septembrie, populația greacă de la Drama se revoltă împotriva ocupanților bulgari, care o masacrează; în decembrie, PC albanez și grec intră în lupta armată, urmate de PC belgian și cehoslovac, apoi de PC bulgar. Pentru a arăta calea, IC face apel la două categorii specifice: vechi luptători din Brigăzile internaționale și tinerii, cărora li s-au alăturat în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Comuniste* sau de cea a Federației Sindicale Mondiale. După 1945, alte partide* sau partide-stat* completează panoplia simbolică. Unele democrații populare* își adaugă spice de grâu. Dorind să aducă un omagiu truditorilor intelectuali, RDG alătură un compas la dipticul tradițional; PC albanez proletarizează și militarizează simbolistica, integrându-i cazmaua și pușca. Se impun și alte semne, cum sunt pumnul ridicat al trupelor de șoc ale PC german sau floarea pasiunii (pasionaria ori passiflora) în timpul războiului din Spania*. Această simbolistică evoluează odată cu inflexiunile
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
din Europa. El întreține legături cu PKK-ul kurd. Există, în zilele noastre, peste patruzeci de mișcări teroriste turce active, aflate pe poziții marxist-leniniste și antiimperialiste. Armata Poporului Turc (THKO), organizație teroristă creată în 1970, se inspiră din tezele liderului albanez Enver Hodja și din modelul cubanez, furnizând cadre pentru numeroase grupuscule din anii 1980. Partidul Comunist Marxist-Leninist (MLKP), apărut în 1995, activează în Germania ca Federație a Muncitorilor Imigrați, iar ramura sa armată este responsabilă pentru mai multe răpiri și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
nereținând din utopie decât „principiul-speranță” sau „peisajul dorinței”, mijloc de a îndrepta revoltele populare spre o finalitate determinată științific (Principiul-speranță, 1938-1947). însă acest „peisaj al dorinței” a luat, începând din anii 1920, chipul „socialismului real”, mai întâi sovietic, apoi chinez, albanez sau cubanez. „Socialismul real” ca utopie concretă Nici o revoluție nu poate triumfa fără sprijinul maselor. Istoria probează totuși rapidul dezinteres al acestora, de îndată ce sunt confruntate cu violențele și penuria ce caracterizează aceste momente de dezorganizare generală. Față cu demobilizarea, chiar
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de la Varșovia și cu apariția scrierilor disidenților*, între care Arhipelagul Gulag de Soljenițîn, în 1973, URSS își pierde aura utopică. Marele Salt înainte*, însă, orchestrat de Mao Tzedun* în 1958, victoria lui Fidel Castro* în Cuba, în 1959, misterele comunismului albanez, Revoluția Culturală* chineză din 1966, victoria Vietnamului* de Nord asupra americanilor, în 1975, experimentul comunist total al khmerilor roșii*, între 1975 și 1979, reprezintă însă tot atâtea momente și spații care hrănesc supraviețuirea utopiilor comuniste. în întreg Occidentul, reactivarea pasiunii
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
1888; Istoria limbii române. Volumul întîi. Principii de istoria limbii, Tipografia Națională, Iași, 1894; Gramatică elementară a limbii române, Editura Librăriei Isr. Kuppermann, Iași, 1897; Originea românilor, vol. I. Ce spun izvoarele istorice; vol. II. Ce spun limbile română și albaneză, Tipografia "Viața românească" S.A., Iași, 1925, 1928. PLATON (427 î.Hr.- cca. 347 î.Hr.), filozof antic grec, discipol al lui Socrate, autor al dialoguri (35) devenite celebre, care pun bazele filozofiei europene, prin temele dedicate metafizicii, eticii, artei și politicii. Problemele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și-a încetat activitatea" (vezi Ibid, p. 143) 84 Această Uniune continuă Societatea Poloneză de Întrajutor Don Polski, întemeiată în 1903 și care a funcționat până în 1953 (vezi Ibid, p. 145) 85 Care vrea să continue "tradițiile vechilor societăți culturale albaneze care au funcționat între 1880-1953 (vezi Ibid, p. 146) 86 D. Barbu, op. cit., pp. 93-106. 87 Constituit în 1984, la București și Târgoviște, acest partid declară că a funcționat sub diferite nume "Societatea Profesorilor Disciplinelor Artistice", "Cenaclul Artelor", "Noua Ordine
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
substanță vitală cu rol apotropaic, protejând individul de o realitate diformă și de un sine însuși deja obosit. "Dilemateca", anul III, nr. 25, iunie 2008 Oglinda de la kilometrul 17 Deși nu se numără printre romanele cele mai reprezentative ale autorului albanez, Accidentul* este, fără îndoială, o reușită literară cu totul aparte. Construit ca un roman polițist, având în centru o poveste de dragoste ambiguă și conținând, în substrat, trimiteri la mitologia balcanică, textul prezintă toate simptomele unei istorii cu multe fațete
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
metafora frigului revenind în text cu recurența obsesivă a unui mister esențial. Ironic, asemeni unui narator ce se știe subminat de propria poveste despre ratare, cineastul se identifică treptat cu un mort întors printre cei vii. Trimiterea la vechea legendă albaneză despre Konstandin, eroul ce se întoarce din lumea morților pentru a-și aduce înapoi sora din ținuturi străine, creează iluzia ancorării în mit. Scenariul mitologic este diluat prin transpunerea într-un scenariu de film la fel de inconsistent ca și cele șapte
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
ordine publică din localitate. Studiile elaborate în anii ’30 au abordat, complex și profund, situația militară a țărilor vecine și nu numai, dovedind o profesionalizare și în această direcție. Au fost expediate beneficiarilor legali, printre altele, studii privind organizarea armatei albaneze, a aviației militare ungare, a armatei germane, a celei turce și a celei spaniole. Alături de Centrele de Informații din București, Iași, Chișinău, Cernăuți și Cluj au fost înființate, în 1936, structuri contrainformative teritoriale, denumite Birouri Statistice Militare. Pentru o bună
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
membrii coloniei ruse din București, dar a avut relații cu d-na. Seletzki și cu d-na. Vlasov, care a lucrat atât în favoarea Intelligence Service, cât și pentru G.P.U. De la G.P.U. a primit misiunea să fure cifrul Legației albaneze, ceea ce, se pare, a reușit. Datorită activităților sale, Ivan Kavura a fost expulzat din România. Concluziile structurilor informative/contrainformative au fost convergente, în sensul că, deși exista o criză economică din cauza cărei creditele comerciale au fost reduse la minim, diferite
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
economic „Frații Ilici” din str. Câmpineanu nr. 1, frecventat de bulgari și macedoneni, lăptăria Petre Stoianovici din str. Romană (bulgari, albanezi și sârbi), birtul economic din Piața Mihail Kogălniceanu (bulgari și macedoneni) și lăptăria „Bai Ivan” din str. Viitorului (bulgari, albanezi și macedoneni). Un alt Ordin al Prefecturii de Poliție a Capitalei a fost emis la 5 iunie 1936 (nr. 1718), cu atribuțiile care revin organelor subalterne în ziua de 8 iunie 1936 - „Ziua Tineretului” - ale cărei manifestări se desfășurau pe
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Articolul 1 Se suplimentează bugetul Secretariatului General al Guvernului pe anul 1992 cu suma de 70 milioane lei, pe seama fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, în vederea acoperirii cheltuielilor pe anul 1992 determinate de rezidență în România a refugiaților somalezi, albanezi și a altor cetățeni străini. Din această sumă, Prefectura municipiului București și a sectorului agricol Ilfov va deconta și cheltuielile respective efectuate în anul 1992 de Consiliul local al municipiului București. Articolul 2 Ministerul Economiei și Finanțelor va introduce modificările
HOTĂRÎREA nr. 581 din 22 septembrie 1992 privind suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului pe anul 1992 pentru asigurarea cheltuielilor de întreţinere a rezidenţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108833_a_110162]
-
F, ap. 24, sectorul 2. 15. Glandi Giovanni, cetățean italian, născut la 31 mai 1957 în localitatea Varzi, Italia, fiul lui Giuseppe și Pierina, cu domiciliul actual în localitatea Brăila, Calea Călărașilor nr. 333, județul Brăila. 16. Topciu Luan, cetățean albanez, născut la 22 februarie 1962 în localitatea Pogradec, Albania, fiul lui Ritvan și Bukurie, cu domiciliul actual în București, Str. Timonierului nr. 12, bl. 113 D, sc. 1, et. 1, ap. 13, sectorul 6. 17. Amoroso Francesco, cetățean italian, născut
HOTĂRÂRE nr. 942 din 23 decembrie 1998 pentru acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122708_a_124037]
-
14. Bourlidis Nikolaos, cetățean grec, născut la 23 iulie 1952 în București, România, fiul lui Takis și Olga, cu domiciliul actual în Alexandria, str. Alexandru Colfescu nr. 57, bl. 302, sc. B, ap. 12, județul Teleorman. 15. Kycyku Adrian, cetățean albanez, născut la 23 august 1969 în localitatea Pogradec, Albania, fiul lui Kopi și Marta, cu domiciliul actual în București, Splaiul Independenței nr. 204, Cămin E, camera 404, sectorul 6. 16. Lambropulos Ilie, apatrid, născut la 29 ianuarie 1958 în Craiova
HOTĂRÂRE nr. 297 din 16 iunie 1997 pentru acordarea cetăţeniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118415_a_119744]
-
Polonă nr. 22, sectorul 1. 2. Grecu Josette-Jeanne, cetățean francez, născută la 1 august 1948 în localitatea Caromb, Franța, fiica lui Sykvain și Ginette, domiciliată în localitatea Turceni, bl. D9, sc. 1, ap. 7, județul Gorj. 3. Tabacu Adriana, cetățean albanez, născută la 26 februarie 1964 în localitatea Korce, Albania, fiica lui Iulian și Sofica, domiciliată în București, Splaiul Unirii nr. 173, sectorul 3. 4. Caranovic Dragan, cetățean iugoslav, născut la 17 iulie 1959 în localitatea Nogotin, Iugoslavia, fiul lui Alexandar
HOTĂRÂRE nr. 296 din 16 iunie 1997 pentru acordarea cetăţeniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118412_a_119741]
-
126, Micro 18, bl. A6, ap. 40, județul Galați. 16. Voicu Alexandra, apatrid, născută la 13 martie 1934 în localitatea Kotta-Florin, Grecia, fiica lui Hristo și Sofia, domiciliată în Brașov, Str. Mureșenilor nr. 15, județul Brașov. 17. Demi Perparim, cetățean albanez, născut la 10 decembrie 1951 în Tirana, Albania, fiul lui Niazi și Shanisha, domiciliat în București, str. Tudor Gociu nr. 26 A, sectorul 4. 18. Dimitrudis Ianis, apatrid, născut la 3 septembrie 1949 în localitatea Belogragik, Bulgaria, fiul lui Tachis
HOTĂRÂRE nr. 296 din 16 iunie 1997 pentru acordarea cetăţeniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118412_a_119741]
-
din Legea nr. 82/1992 , republicata. Articolul 6 Administrația Națională a Rezervelor de Stat va scădea din gestiune, prin contul de finanțare, valoarea cantității de 10.000 tone grâu de panificație, pe bază de proces-verbal de predare-preluare, semnat de partea albaneză autorizată. Articolul 7 Reîntregirea stocului rezervă de stat la produsul grâu se va face de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat, în anul 1998, cu asigurarea finanțării din disponibilul creat în condițiile art. 8 din Legea nr. 82/1992 , republicata
HOTĂRÂRE nr. 862 din 19 decembrie 1997 privind acordarea unui ajutor umanitar Republicii Albania. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119733_a_121062]
-
stilului de viață balcanic / 49 Capitolul 2. Monarhia dualistă: Austro-Ungaria din 1867 pînă în 1914 / 55 Problema națională în Austria / 57 Bosnia-Herțegovina / 62 Regatul Ungariei / 66 Concluzie: Austro-Ungaria în perioada Ausgleich-ului / 77 Capitolul 3. Sfîrșitul dominației otomane în Europa: chestiunile albaneză și macedoneană / 79 Imperiul Otoman / 79 Mișcarea națională albaneză / 83 Macedonia / 88 Războaiele balcanice, 1912, 1913 / 93 Independența Albaniei / 97 Moștenirea otomană / 101 Capitolul 4. Primul război mondial / 103 Sarajevo / 103 Războiul / 110 Încheierea păcii și prevederile ei / 116 Căderea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Austro-Ungaria din 1867 pînă în 1914 / 55 Problema națională în Austria / 57 Bosnia-Herțegovina / 62 Regatul Ungariei / 66 Concluzie: Austro-Ungaria în perioada Ausgleich-ului / 77 Capitolul 3. Sfîrșitul dominației otomane în Europa: chestiunile albaneză și macedoneană / 79 Imperiul Otoman / 79 Mișcarea națională albaneză / 83 Macedonia / 88 Războaiele balcanice, 1912, 1913 / 93 Independența Albaniei / 97 Moștenirea otomană / 101 Capitolul 4. Primul război mondial / 103 Sarajevo / 103 Războiul / 110 Încheierea păcii și prevederile ei / 116 Căderea Imperiului Otoman: RepublicaTurcă / 120 Concluzie / 126 Capitolul 5. Primul
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a atribuit Muntenegrului ținuturi locuite de albanezi, a fost fondată Liga de la Prizren, care avea scopul de a-i apăra pe aceștia. Începînd din acest moment, marile puteri și celelalte state balcanice au fost nevoite să țină seama de revendicările albaneze. Nici un stat din Balcani nu era mulțumit de aranjamentele stabilite la Berlin. Mai ales liderii bulgari erau profund dezamăgiți de dezmembrarea statului în urma tratatului de la San Stefano. Cu toate acestea, ei s-au dedicat, în primii ani de după intrarea în
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ea interesată de Macedonia situată la sud de ea. În plus, cea mai mare parte a sîrbilor erau ferm convinși că Bosnia și Herțegovina le aparțineau de drept. Pentru Bulgaria, granițele de la San Stefano marcau frontierele corecte ale statului. Liderii albanezi sperau de asemenea într-un viitor în care să poată uni regiunile ocupate de conaționalii lor. Deși România nu avea nici o pretenție serioasă asupra teritoriilor otomane, naționaliștii ei nădăjduiau că Transilvania și Basarabia, ambele aflate în stăpînirea marilor puteri, se
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
primul rînd, Muntenegru se afla permanent în stare de alertă din cauza vecinătății teritoriilor otomane. Poarta a revendicat jurisdicția asupra acestui ținut pînă în 1878, iar Nicolae a suferit o înfrîngere militară în 1862, chiar la începutul domniei. Un pașă ambițios, albanez sau bosniac, sau guvernul otoman ar fi putut lansa din nou o ofensivă. Cel de-al doilea considerent era, dimpotrivă, faptul evident că Muntenegru avea nevoie de mai mult pămînt agricol. Tentația de a exploata nemulțumirea țăranilor din provinciile otomane
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]