759 matches
-
a prelungi viața omenească" În 1144 asistăm la apariția clară a alchimiei în Europa: Roberto de Chester traduce din arabă "Liber de compositione alchimiae", o lucrare cu largi conotații mistice, inițiatice, ezoterice. Toma de Aquino (1225-1274) scrie lucrări cu caracter alchimist privind producerea aurului și argintului. Roger Bacon (1214-1294) (călugăr franciscan) este considerat primul adevărat alchimist al Europei medievale. Opere: precum și alte scrieri care i s-au atribuit. Toate aceste lucrări au fost intens folosite de alchimiștii secolelor XV-XIX. La sfârșitul
Alchimie () [Corola-website/Science/310969_a_312298]
-
de Chester traduce din arabă "Liber de compositione alchimiae", o lucrare cu largi conotații mistice, inițiatice, ezoterice. Toma de Aquino (1225-1274) scrie lucrări cu caracter alchimist privind producerea aurului și argintului. Roger Bacon (1214-1294) (călugăr franciscan) este considerat primul adevărat alchimist al Europei medievale. Opere: precum și alte scrieri care i s-au atribuit. Toate aceste lucrări au fost intens folosite de alchimiștii secolelor XV-XIX. La sfârșitul secolului al XIII-lea, alchimia se dezvoltă într-un sistem structurat, grație operei Rosarium Philosophorum
Alchimie () [Corola-website/Science/310969_a_312298]
-
scrie lucrări cu caracter alchimist privind producerea aurului și argintului. Roger Bacon (1214-1294) (călugăr franciscan) este considerat primul adevărat alchimist al Europei medievale. Opere: precum și alte scrieri care i s-au atribuit. Toate aceste lucrări au fost intens folosite de alchimiștii secolelor XV-XIX. La sfârșitul secolului al XIII-lea, alchimia se dezvoltă într-un sistem structurat, grație operei Rosarium Philosophorum a lui Arnaldus de Villanova (cca. 1240-1312) și mai ales cu Raimondo Lullo (1235-1315), devenit legendar prin îndemânarea sa alchimică. Albertus
Alchimie () [Corola-website/Science/310969_a_312298]
-
ale acesteia. Printre lucrările sale să enumerăm: Discipolul său, Aquinas, menționează, în lucrarea "Thesaurus Alchimiae", "succesele" maestrului său în arta transmutației. În secolul al XIV-lea, alchimia înregistrează un recul datorat edictului Papei Ioan al XXII-lea, care interzicea practicile alchimiste, ceea ce a descurajat alchimiștii ce aparțineau de biserică. De asemenea Inchiziția urmărea și persecuta alchimiștii, considerându-i vrăjitori și eretici. Nicholas Flamel (1330-1419) menține aprinsă flacăra alchimiei: În perioada "Cinquecento", disciplinele științifice erau greu de delimitat. Interferență exista și între
Alchimie () [Corola-website/Science/310969_a_312298]
-
sale să enumerăm: Discipolul său, Aquinas, menționează, în lucrarea "Thesaurus Alchimiae", "succesele" maestrului său în arta transmutației. În secolul al XIV-lea, alchimia înregistrează un recul datorat edictului Papei Ioan al XXII-lea, care interzicea practicile alchimiste, ceea ce a descurajat alchimiștii ce aparțineau de biserică. De asemenea Inchiziția urmărea și persecuta alchimiștii, considerându-i vrăjitori și eretici. Nicholas Flamel (1330-1419) menține aprinsă flacăra alchimiei: În perioada "Cinquecento", disciplinele științifice erau greu de delimitat. Interferență exista și între științe și reflexia speculativă
Alchimie () [Corola-website/Science/310969_a_312298]
-
succesele" maestrului său în arta transmutației. În secolul al XIV-lea, alchimia înregistrează un recul datorat edictului Papei Ioan al XXII-lea, care interzicea practicile alchimiste, ceea ce a descurajat alchimiștii ce aparțineau de biserică. De asemenea Inchiziția urmărea și persecuta alchimiștii, considerându-i vrăjitori și eretici. Nicholas Flamel (1330-1419) menține aprinsă flacăra alchimiei: În perioada "Cinquecento", disciplinele științifice erau greu de delimitat. Interferență exista și între științe și reflexia speculativă, dar și magica astrologică de altfel. Magia, medicina, alchimia, științele naturale
Alchimie () [Corola-website/Science/310969_a_312298]
-
erau greu de delimitat. Interferență exista și între științe și reflexia speculativă, dar și magica astrologică de altfel. Magia, medicina, alchimia, științele naturale, astronomia, astrologia formau un fel de simbioză. Heinrich Cornelius Agrippa von Nettesheim (1486-1535) - medic, astrolog, filozof și alchimist - se credea un magician capabil să evoce spiritele. Nu a avut o influență puternică, dar, ca și Nicholas Flamel, a realizat lucrări (printre care "De occulta philosophia") la care fac referire toți alchimiștii următori. Cel mai important exponent al perioadei
Alchimie () [Corola-website/Science/310969_a_312298]
-
von Nettesheim (1486-1535) - medic, astrolog, filozof și alchimist - se credea un magician capabil să evoce spiritele. Nu a avut o influență puternică, dar, ca și Nicholas Flamel, a realizat lucrări (printre care "De occulta philosophia") la care fac referire toți alchimiștii următori. Cel mai important exponent al perioadei renascentiste este Paracelsus (Theophrastus Bombastus von Hohenheim) (1493-1541), părintele iatrochimiei. Acesta dă o nouă direcție alchimiei eliberând-o de ocultism și se îndreaptă spre experiment și observație științifică, mai ales pentru a înțelege
Alchimie () [Corola-website/Science/310969_a_312298]
-
că astel va lămuri structura microuniversului, pe care să o coreleze cu cea a sistemului cosmologic. Chimia organica dă și ea o puternică lovitură iatrochimiei lui Paracelsus și speranței de a găsi elixirul tinereții, arătând toxicitatea substanțelor cu care lucrau alchimiștii. Cu timpul "Ars Magna" (ca și alte discipline ezoterice ca: astrologia, cabala) a fost ostracizată, exclusă chiar, din studiile universitare, atribuindu-i-se epitetul de superstiție. A mai rămas doar la nivel popular, unde credulitatea îi mai dădea o oarecare
Alchimie () [Corola-website/Science/310969_a_312298]
-
care reducea totul la procese pur fizice, se simte o revigorare a interesului pentru domeniul ocult. Tot mai multe cercuri și societăți mistice sau teozofice au reluat experimentele alchimice. Deși de multe ori nu au fost încununate cu succes, eforturile alchimiștilor au condus la numeroase descoperiri științifice de care beneficiem și astăzi. Fiind un demers multidisciplinar, ce implica o adâncă abstractizare, dar și plin de mistere, alchimia face apel la o sumedenie de simboluri. Simbolurile erau utilizate și pentru a permite
Alchimie () [Corola-website/Science/310969_a_312298]
-
numeroase descoperiri științifice de care beneficiem și astăzi. Fiind un demers multidisciplinar, ce implica o adâncă abstractizare, dar și plin de mistere, alchimia face apel la o sumedenie de simboluri. Simbolurile erau utilizate și pentru a permite o comunicare între alchimiști. Grupuri de simboluri: Alchimia nu este doar o formă primitivă a chimiei moderne. "Marea Operă" are și o puternică valență mistică. Astfel, extragerea aurului, cel mai nobil metal, se efectua împotriva forțelor întunecate și haotice ale naturii și necesita stăpânirea
Alchimie () [Corola-website/Science/310969_a_312298]
-
are și o puternică valență mistică. Astfel, extragerea aurului, cel mai nobil metal, se efectua împotriva forțelor întunecate și haotice ale naturii și necesita stăpânirea tendințelor obscure și iraționale ale sufletului. Opera alchimică nu constă numai în operații de laborator. Alchimistul trebuie să aibă anumite virtuți și calități: să fie sănătos, răbdător, modest, pur. El trebuie să aibă mintea în consonanță cu opera. În "Dictionnaire hermétique" (1645), William Salmon definește cuvântul "Filozofie" astfel: "Nume care se dă științei sau artei care
Alchimie () [Corola-website/Science/310969_a_312298]
-
calități: să fie sănătos, răbdător, modest, pur. El trebuie să aibă mintea în consonanță cu opera. În "Dictionnaire hermétique" (1645), William Salmon definește cuvântul "Filozofie" astfel: "Nume care se dă științei sau artei care ne învață să facem piatra filozofală". Alchimiștii se considerau filozofi având ca scop "Marea Operă" - obținerea pietrei filozofale. Opere literare cu teme alchimiste: Și psihanaliștii secolului al XX-lea au studiat simbolurile și temele alchimiste. Carl Gustav Jung a examinat simbolistica alchimistă și a considerat lucrările alchimiștilor
Alchimie () [Corola-website/Science/310969_a_312298]
-
În "Dictionnaire hermétique" (1645), William Salmon definește cuvântul "Filozofie" astfel: "Nume care se dă științei sau artei care ne învață să facem piatra filozofală". Alchimiștii se considerau filozofi având ca scop "Marea Operă" - obținerea pietrei filozofale. Opere literare cu teme alchimiste: Și psihanaliștii secolului al XX-lea au studiat simbolurile și temele alchimiste. Carl Gustav Jung a examinat simbolistica alchimistă și a considerat lucrările alchimiștilor ca fiind o continuă căutare spirituală pentru ințelegerea Universului, dar și a propriei individualități, personalități interioare
Alchimie () [Corola-website/Science/310969_a_312298]
-
se dă științei sau artei care ne învață să facem piatra filozofală". Alchimiștii se considerau filozofi având ca scop "Marea Operă" - obținerea pietrei filozofale. Opere literare cu teme alchimiste: Și psihanaliștii secolului al XX-lea au studiat simbolurile și temele alchimiste. Carl Gustav Jung a examinat simbolistica alchimistă și a considerat lucrările alchimiștilor ca fiind o continuă căutare spirituală pentru ințelegerea Universului, dar și a propriei individualități, personalități interioare. Lucrări:
Alchimie () [Corola-website/Science/310969_a_312298]
-
învață să facem piatra filozofală". Alchimiștii se considerau filozofi având ca scop "Marea Operă" - obținerea pietrei filozofale. Opere literare cu teme alchimiste: Și psihanaliștii secolului al XX-lea au studiat simbolurile și temele alchimiste. Carl Gustav Jung a examinat simbolistica alchimistă și a considerat lucrările alchimiștilor ca fiind o continuă căutare spirituală pentru ințelegerea Universului, dar și a propriei individualități, personalități interioare. Lucrări:
Alchimie () [Corola-website/Science/310969_a_312298]
-
Alchimiștii se considerau filozofi având ca scop "Marea Operă" - obținerea pietrei filozofale. Opere literare cu teme alchimiste: Și psihanaliștii secolului al XX-lea au studiat simbolurile și temele alchimiste. Carl Gustav Jung a examinat simbolistica alchimistă și a considerat lucrările alchimiștilor ca fiind o continuă căutare spirituală pentru ințelegerea Universului, dar și a propriei individualități, personalități interioare. Lucrări:
Alchimie () [Corola-website/Science/310969_a_312298]
-
60.000 de euro la ora actuală), în speranța că ar conține dezlegarea misterului transformării plumbului, sau a oricărui alt metal, în aur. Scrisoarea mai menționează și că manuscrisul ar fi putut fi opera lui Roger Bacon, renumitul filozof si alchimist englez din secolul al XIII-lea, una dintre puținele persoane din Europa acelor vremuri care ar fi avut cunoștințele necesare creării unei asemenea opere cu caracter artistic. Mai mult, Joannes Marcus Marci notează că ar fi renunțat de bună voie
Manuscrisul lui Voynich () [Corola-website/Science/309602_a_310931]
-
care Cristofor Columb debarca în America Centrală, acolo de unde avea să aducă în Europa, cele două plante. Mult mai aproape de profilul autorului, care nu putea fi decât una dintre mințile luminate ale epocii, pare a fi John Dee, magicianul, astrologul și alchimistul aflat în slujba reginei Elisabeta I a Angliei (1533-1603). Însă, deși își nota cu meticulozitate activitățile, inclusiv călătoria la Praga, în perioada în care regele Rudolf al II-lea cumpăra documentul Voynich, Dee omite orice referire la bizarul manuscris. Este
Manuscrisul lui Voynich () [Corola-website/Science/309602_a_310931]
-
persoane au devenit interesate cum să găsească un mod de a transforma alte substanțe în aur. Acest fapt a condus la formarea unei noi pseudoștiințe, anume "alchimia". Însă, numele de "chimist" derivă din substantivul latinesc "chimista", o abreviere a cuvântului "alchimista" (Alchimist). Alchimiștii au descoperit multe procedee chimice ce au condus la dezvoltarea chimiei moderne. Chimia, așa cum o cunoaștem noi în prezent, a fost inventată de către Antoine Lavoisier, cu ajutorul idei sale despre "Conservarea masei" din 1783. Descoperirea elementelor chimice a fost
Chimist () [Corola-website/Science/309630_a_310959]
-
au devenit interesate cum să găsească un mod de a transforma alte substanțe în aur. Acest fapt a condus la formarea unei noi pseudoștiințe, anume "alchimia". Însă, numele de "chimist" derivă din substantivul latinesc "chimista", o abreviere a cuvântului "alchimista" (Alchimist). Alchimiștii au descoperit multe procedee chimice ce au condus la dezvoltarea chimiei moderne. Chimia, așa cum o cunoaștem noi în prezent, a fost inventată de către Antoine Lavoisier, cu ajutorul idei sale despre "Conservarea masei" din 1783. Descoperirea elementelor chimice a fost un
Chimist () [Corola-website/Science/309630_a_310959]
-
devenit interesate cum să găsească un mod de a transforma alte substanțe în aur. Acest fapt a condus la formarea unei noi pseudoștiințe, anume "alchimia". Însă, numele de "chimist" derivă din substantivul latinesc "chimista", o abreviere a cuvântului "alchimista" (Alchimist). Alchimiștii au descoperit multe procedee chimice ce au condus la dezvoltarea chimiei moderne. Chimia, așa cum o cunoaștem noi în prezent, a fost inventată de către Antoine Lavoisier, cu ajutorul idei sale despre "Conservarea masei" din 1783. Descoperirea elementelor chimice a fost un proces
Chimist () [Corola-website/Science/309630_a_310959]
-
cântece“ constituindu-se, în 1978, la cinci decenii de la debut, într-o admirabilă constelație lirică, «Orion», de Virgil Teodorescu - cel ce, în «Blănurile oceanelor și alte poeme» (1945 / 1969), „clasicizează“ / „tradiționalizează“ suprarealismul, de Gellu Naum - posesorul miraculosului alambic "(athanor)" al alchimiștilor, „evidențiat“ și de titlul volumului publicat în anul 1968, "Athanor", unde materia brută, unde cuvântul banal se metamorfozează în chintesență, angajând suprarealismul într-un «onirism paradoxal lucid» ("ibid"., 220). Notabil este faptul că Emil Manu observă un „ultim puseu suprarealist
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
arta militară. La vârsta de 17 ani face o călătorie incognito prin Frankfurt am Main, Straßburg, Paris, Spania, Portugalia, Anglia, Olanda, Danemarca, Suedia, Nürnberg, Augsburg, München, Innsbruck, Milano, Veneția, Viena. Este inițiat în mânuirea armelor, taina obținerii porțelanului și încercările alchimistului Johann Friedrich Böttger de obținere a aurului. Prin moartea fratelui său, Johann George al IV-lea, cu care n-a avut niciodată relații bune, devine singurul moștenitor. În 1696, a luat parte la războiul cu turcii de partea Ungariei cu
August al II-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/306144_a_307473]
-
sau dispozitivul Mueller era o invenție misterioasă, în serialul Alias. De obicei, arăta ca o armătură în formă de cârlig, care levita o sferă roși-portcalie umplută cu un lichid. A fost numit după Oskar Mueller, un alchimist care a fost bănuit că l-ar fi inventat; mai târziu s-a descoperit că dispozitivul a fost inventat de Milo Rambaldi. Din informațiile din serial, reiese că acest dispozitiv funcționează prin conținerea unui lichid comprimat într-o sferă de
Mueller device () [Corola-website/Science/305591_a_306920]