954 matches
-
cele post-industriale cel mai puțin religioase la toți indicatorii. Societățile industriale sunt în poziție intermediară, însă mult mai aproape de cele bogate. Relația este confirmată și atunci când bogăția este estimată prin indicele dezvoltării umane (ce însumează speranța de viață, educația și alfabetizarea, produsul intern brut per capita). Când compară grupe de vârstă, autorii descoperă că declinul religiozității este tot mai marcat în grupe de vârstă succesive în națiunile cele mai bogate. Femeile sunt însă cele mai influențate de acest fenomen, nu bărbații
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
rigurozitate asupra (claselor muncitoare(. Peste tot reformatorii s�nt pasiona?i de anchetă de teren care poate da seama de fenomenele cele mai diverse � de la num?rul necesar al recru?ilor p�n? la crimele s�ngeroase, trec�nd prin alfabetizare sau impregnarea cu alcool a claselor populare. Opinia burgheziei, �n partea ei cea mai luminat?, este fascinat? de num?rare care pare s? dezv?luie �ntregul adev?r. Num?rul pare suficient lui �nsu?i, dincolo de orice exigen?? de metod
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
o castrează lipsa antenei? Să stingem televizorul înseamnă să ne stingem". Jaques Séguéla, Un fiu al publicității, traducere de Dora Duță, Editura Publica, București, 2008, pp. 75-76 Telemania este exploatată și pozitiv însă: India utilizează subtitrarea șlagărelor muzicale pentru stimularea alfabetizării populației și pentru ridicarea gradului de abilitare în folosirea limbii. Internetul este consacrat totuși ca cel mai revoluționar mediu; practic, internetul a liberalizat informația, cunoașterea și învățarea, modul de a munci și de a trăi. Dacă avem conexiune la internet
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
întreg secolul XIX, Banatul a traversat câteva experiențe deosebite în istoria învățământului românesc și, concomitent, a fost arealul unor experiențe reușite în domeniul învățământului elementar. În această manieră s-ar putea justifica performanțele deosebite înregistrate, prin care a fost posibilă alfabetizarea timpurie a populației într-o proporție ridicată, fapt care a permis cel puțin cunoașterea scris-cititului de un segment apreciabil din comunitățile românești. Accesul elementelor românești la o instrucție de rang superior, la școlile secundare din Banat sau din alte areale
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
1774, în realitate un regulament de aplicare a legii Regule directive pentru îmbunătățirea învățământului din școlile elementare sau triviale sârbești și românești. Învățământul elementar, deși nu era eliberat total de controlul bisericii, devine o componentă a politicii de stat privind alfabetizarea populației bănățene și asigurarea unei instrucții prin care se urmărea transformarea autohtonilor într-un factor productiv, loial Coroanei austriece. Conform Regulamentului, comunitățile locale aveau obligația de a întreține școala și învățământul, apoi prevedea defalcarea funcției de învățător de cea a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a focusat identitatea românească, prin ele s-a educat conștiința colectivă în spiritul acestei identități, oferind suportul popular inițiativelor naționale din întreg secolul XIX și din primele două decenii ale secolului XX. Comunitatea rurală și urbană a susținut procesul de alfabetizare, progresul instructiv-educativ și modernizarea învățământului, a facilitat avansarea frontierei instrucției propriu-zise până la nivelul categoriilor populare. Circularele școlare din Banatul Montan ilustrează fidel relația stat-comunitate rurală, rolul comunității sătești în dinamica raportului școală-societate, într-un secol în care procesul de modernizare
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
excepții fericite într-o mare a pseudoculturii bazate pe improvizație. Există și un alt motiv al apariției unui mare număr de critici (mediocri și submediocri) în societatea românească, complementar tendinței de a deveni "intelectual" cu eforturi minime, reprezentat de tîrzia alfabetizare a românilor, ceea ce a însemnat lipsa unei tradiții familiale a științei de carte, care să determine o evoluție de la o generație la alta a activității mintale dirijate sistematic prin școală. Tradiția românească intelectuală, cîtă era în secolul al XIX-lea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ca din 5 consilii locale ar rămâne doar 1, venind din urmă și reducerea personalului și a cheltuielilor administrative ce decurg din activitățile primăriilor din comunele actuale. Existența unei infrastructuri rutiere aduce cu sine și o creștere a gradului de alfabetizare a copiilor, a gradului de acces la elementele urbane dar și la atragerea cadrelor didactice bine pregătite spre zona rurală. Revenind la problematica regionalizării extinsă la nivelul comunelor, consider că un județ cu mai putine entități rurale poate deveni competitiv
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
autohtonă. Rezultatul: populația românească, majoritară, e lipsită de elite, funcționari, învățători. În 1918, când provincia s-a întors la România, nu existau școli în limba română și majoritatea populației era analfabetă. Noi am fost cei care am organizat cursuri de alfabetizare pentru adulți, am deschis biblioteci populare, am înființat școli. Școala generală a devenit obligatorie până la 18 ani. Încă trebuie să aplicăm legea... Eu mă bat cât pot și, după cum vezi, o încasez când insist... S-au despărțit foarte satisfăcuți unul
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
această "noutate" (v. p.8) nu poate fi scoasă din rama determinismului tehnologic după cum nu se poate lepăda, într-o lume interconectată, de sentimentul responsabilității la scară planetară. Ceea ce-și propune Douglas Kellner, recunoscînd puterea mediatică, este tocmai necesara "alfabetizare" în domeniul criticii media (ca "mediu cultural înșelător"). Inventariind reacțiile teoretice, recunoscînd febrilitatea concurențială, chiar excomunicatorie a teoriilor rivale, autorul purcede la o analiză nemiloasă a imagisticii culturale, îndeosebi a "folclorului" american, survolînd un univers binar. Evaluarea și manipularea merg
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
unei experiențe mediatice fără precedent și dezorientat în jungla mediatică, își oferă azi propriul mozaic (colaj) cultural, pierzînd sensul întregului. Încît o carte precum cea semnată de Douglas Kellner, propunînd un nemilos examen critic este mai mult decît necesară. Iar "alfabetizarea" în domeniul criticii media, în contextul unui "neoanalfabetism TV" ofensiv, ni se pare obligatorie. ADRIAN DINU RACHIERU INTRODUCERE A luat naștere o cultură media în care imaginile, sunetele și spectacolul se împletesc în țesătura vieții de zi cu zi, dominînd
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sursă profundă și adesea prost percepută de pedagogie culturală: ele contribuie la educarea noastră, arătîndu-ne cum să ne comportăm și ce să credem, să simțim, să gîndim, ce să ne sperie și ce să dorim și ce nu. În consecință, "alfabetizarea" în domeniul criticii media este o sursă importantă pentru individ și cetățean, de învățare a modului de a face față acestui mediu cultural înșelător. Capacitatea de a descifra, a critica și a rezista manipulării media îi poate face pe indivizi
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ea a înlocuit formele culturii elevate ca centru al atenției culturale și al impactului asupra unui număr mare de oameni. Mai mult decît atît, formele vizuale și audio ale culturii media înlocuiesc formele livrești și necesită un nou tip de "alfabetizare" media în vederea decodării acestor noi forme culturale. În plus, cultura media a devenit o forță dominantă de socializare, imaginile și celebritățile mediatizate venind să înlocuiască familia, școala și Biserica, în calitatea lor de arbitri ai gustului, ai valorilor și ideilor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cele care se opun unei asemenea lecturi și ar trebui, de asemenea, să admitem că anumite filme reușesc să-și atragă publicul în propria plasă ideologică, în vreme ce altele eșuează. Mai mult decît atît, studiile culturale ar trebui să promoveze o "alfabetizare" în privința criticii media pentru a ajuta publicul să reziste manipulării ideologice, iar aceasta necesită înțelegerea acțiunii și efectelor ideologice ale unor filme ca Rambo sau Top Gun. Ca și Rambo, filmul Top Gun a fost unul dintre cele mai populare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și alții doresc să le analizeze. Ceea ce este necesar este nu eliminarea conceptului, ci reconstruirea și extinderea sa, care să-i schițeze funcțiile și efectele în viața socială. 9 Pentru opere mai recente în pedagogia critică, care subliniază necesitatea unei "alfabetizări media", vezi Giroux, 1992 și 1994 și McLaren et al., în curs de apariție. 10 John Fiske (1993) dezvoltă o critică specială a ceea ce el numește teorie a ideologiei care, susține el, consideră că "puterea" este cea care oprimă indivizii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
studii concrete atît în capitolul acesta, cît și în următoarele, dar doresc mai întîi să mai prezint cîteva elemente teoretice referitoare la modul în care se poate deprinde procesul de lectură critică a culturii media, sporindu-ne astfel gradul de "alfabetizare" media. Ideologie și utopie Datorită strînsei legături între textele media și condițiile sociale în care ele au apărut, ele reprezintă o sursă privilegiată de acces la realitățile sociale ale epocii respective și, prin lectura lor, asigură înțelegerea profundă a proceselor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
un cod al modei drept un simbol al frumuseții și sexualității, în ciuda caracterului său mai autonom și mai puternic. Ceea ce am încercat să arăt este tocmai faptul că aceste imagini, care sînt vehicule ale unor statute ale individului, impun o "alfabetizare" critică în cultura postmodernă, individul trebuie să învețe cum să interpreteze aceste imagini în mod critic, cum să demonteze relațiile între texte, curente sociale și produse ale culturii comerciale (Kellner, 1989 a). Interpretarea pe care eu o dau acestor reclame
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
studiile culturale trebuie să aibă în vedere cîteva teme care au fost identificate în ultimii ani, fără a fi însă înglobate în proiecte și problematică. Pedagogie critică media Studiile culturale au diminuat adesea importanța dezvoltării unor pedagogii pentru promovarea unei "alfabetizări" media de orientare critică. În vreme ce Școala de la Frankfurt considera că industriile de cultură aveau un caracter excesiv de manipulativ și ideologic, alte variante ale studiilor culturale susțin că media nu face altceva decît să ofere resurse pentru uzul și plăcerea publicului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
masă pare inacceptabil, întrucît cultura media are viitor, iar produsele sale devin din ce în ce mai populare și mai puternice. Cu toate acestea, o celebrare lipsită de simț critic a culturii media, fără a fi dublată de cultivarea unor metode care să promoveze "alfabetizarea" media poate avea efecte negative. Trebuie, așadar, urmărit un proiect de dezvoltare a unei pedagogii media de tip critic și o tentativă de a ne obișnui noi înșine și pe alții să decodificăm în mod critic mesajele media și să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cărți, pentru cultura "înaltă" și valorile de adevăr, frumusețe și dreptate. În volumele Amusing Ourselves to Death (1985) și Technopolis (1992), Neil Postman își exemplifică propria abordare atacînd cultura media și promovînd media tipărită. Dimpotrivă, o mișcare care să susțină "alfabetizarea" media încearcă să obișnuiască studenții să citească, să analizeze și să decodifice textele media într-un mod asemănător celui în care se deprinde alfabetizarea propriu-zisă. Educația media, la rîndul său, învață studentul să aprecieze calitățile estetice ale media și să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
exemplifică propria abordare atacînd cultura media și promovînd media tipărită. Dimpotrivă, o mișcare care să susțină "alfabetizarea" media încearcă să obișnuiască studenții să citească, să analizeze și să decodifice textele media într-un mod asemănător celui în care se deprinde alfabetizarea propriu-zisă. Educația media, la rîndul său, învață studentul să aprecieze calitățile estetice ale media și să folosească diferite tehnologii media ca unelte pentru a se exprima și pentru creație. "Alfabetizarea" media se bazează în final pe aceste abordări, determinînd studenții
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
media într-un mod asemănător celui în care se deprinde alfabetizarea propriu-zisă. Educația media, la rîndul său, învață studentul să aprecieze calitățile estetice ale media și să folosească diferite tehnologii media ca unelte pentru a se exprima și pentru creație. "Alfabetizarea" media se bazează în final pe aceste abordări, determinînd studenții să fie critici cu privire la reprezentările și discursurile media, subliniind în același timp și importanța capacității de a deprinde folosirea media ca mod de exprimare și ca unealtă a activismului social
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pe care o făceau conștiincios, iau sprijinit formarea în anii adolescenței marcate de "bogate nevoi": seceta, foametea, imensele datorii de război, reforma comunistă din 1948, epurările personalului din instituții și a scriitorilor din programele școlare, prigoana politică și marginalizarea socială, alfabetizarea populației adulte, campaniile de ateizare a societății civile, de construire a unei vieți noi, croite după "modelul sovietic" și "înaltele idei ale comunismului biruitor" în epocă. Această generație de profesori, cei mai mulți de formație clasică, ultimii aristocrați ai spiritului din vechea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a cărei cunoaștere studiase la Paris cu profesori ca Michel Bréal, James Darmesteter sau Abel Bergaigne, nume de largă rezonanță pentru comparatismul mitologic ulterior, pentru Dumézil și Wikander 3. Oricât de fastidioase ar părea, asemenea detalii aparțin condițiilor primare de alfabetizare ce pot asigura mânuirea coerentă, pertinentă a surselor asiatice - prin urmare -, posibilitatea însăși a studiilor comparative. Faptul că fastidiosul a prevalat în defavoarea necesității stăpânirii lor se resimte în perpetuarea dezinteresului, într-o obturare deja clasică a vizibilității dincolo de Persia islamică
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
o lună. Vă scriam În ultima scrisoare că ar fi necesar să faceți și un drum la Broșteni, pentru că tatăl meu acolo și-a desfășurat activitatea cea mai importantă: școală de dogărie pentru adulți, pomicultură, cor sătesc de adulți și alfabetizare, Într-o vreme când toate acestea erau rarissime. Mai sunt țărani bătrâni care i-au fost elevi și v-ar putea informa. Vă doresc mult succes În frumoasa dumneavoastră activitate, Întru memoria celor merituoși și vă rog să primiți din partea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]