1,592 matches
-
la ea, / Mă gîndesc la ea! am o voce, nu? superfain! da' cum, da' n-am voce? Ești fata care-mi place! Singur în ca-me-ra mea / Mă gîn-desc la ea / Mă gîndesc la ea, / Mă doare! /joc al meu în alienare / Ești fata care-mi place, / Mă gîndesc la ea, / Mă gîn-desc la ea! ce fac ăștia înăuntru, dorm? atuncea nu mai cînt! mai cîntă, să nu te depărtezi, să te agațe băieții! dar stau cu ea aici și poliția e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și trebuia să faci, să nu mai scrii! iluzia că rămîne ceva în urmă se numește somn, drepturile alienatului, dar cine ești tu să-ți aduc eu ție o bere? nu te pune în cîrd în tipul de relație semiotică alienarea, mai multe alienări tipuri de comunicări, un nebun vrea să conducă o țară, fă sensul giratoriu! Ora 2,46, în rapidul Botoșani București, senin cu remanență, chiar dacă închipuită de expertul în timp. Ora 6,32, în microbuzul Ploiești Sinaia, e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
faci, să nu mai scrii! iluzia că rămîne ceva în urmă se numește somn, drepturile alienatului, dar cine ești tu să-ți aduc eu ție o bere? nu te pune în cîrd în tipul de relație semiotică alienarea, mai multe alienări tipuri de comunicări, un nebun vrea să conducă o țară, fă sensul giratoriu! Ora 2,46, în rapidul Botoșani București, senin cu remanență, chiar dacă închipuită de expertul în timp. Ora 6,32, în microbuzul Ploiești Sinaia, e frig, ne e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
neglijare, nu copiii ci părinții, sunt în măsură să găsească soluția de echilibru. 3.5 Dificultăți de comunicare între părinți și copii. Cauze și soluții Așa cum am văzut, ultimele decenii au adus numeroase schimbări în structura și valorile familiei. . Stresul, alienarea socială și personală a părinților, însoțite uneori de comportamente aberante (consum de alcool, abandonarea familiei, violență casnică etc.) afectează armonia maritală a părinților, mergând până la destrămarea familiei. Copilul este cel mai sensibil la modificările comportamentului familial, toate aceste neînțelegeri și
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
lăuntric, conștientizat treptat sau intuit, nu coincide însă și cu happy end-ul. Inconsecvențele, mici falii sufletești trezesc un „freamăt al zădărniciei”. Spațiul delimitează și închide ca într-un cerc apăsător, malefic, ecoul vocilor (și vieților), acutizând obsesiile (Stradă, Disc). Alienarea și scindarea ființei, îndepărtarea de sine și de ceilalți conduc la fragmentare discursivă (Întuneric). Terifiant, simbolul păsării de pradă e un avertisment ibsenian în Vulturul albastru, proza considerată emblematică pentru volum, aproape o „nuvelă teatrală”. Reactivând o traumă pe care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
marile mele succese în Japonia. Dar eu am știut de ce i-am cucerit, și japonezii au știut și ei. Deși am fost categorisit ca „experimentalist“, mă declar categoric în favoarea scenei cu rampă și cortină. Sunt pentru crearea iluziei, și împotriva alienării. Detest foiala continuă a unei scene deschise, înconjurate de public, care dizolvă claritatea acțiunii. De asemenea, îmi inspiră oroare acel nonsens al „participării publicului“. Gălăgia și alte activități colective s-ar putea să-și aibă valoarea lor, dar nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Ultimul capitol. Bătrânul Nathan din Casa vechiturilor, deși autentic în unele scene, este totuși doar o replică neizbutită la Manasse, eroul lui Ronetti-Roman. Trecând la roman, A. va fi atras de teme ambițioase (artistul și societatea, artistul și divinitatea, creația, alienarea individului, destinul unor colectivități) ori de urmărirea unor cazuri patologice. Cărțile lui, în care este conturată o lume specifică, dominată de tragism, nu sunt însă niciodată pe măsura temerității proiectelor. Spațiul este mai întotdeauna unul închis - fabrica sau mahalaua, mina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
scrie Angelo Mitchievici, în excelentul volum colectiv de antropologie socio-culturală, desemnat de Dan C. Mihăilescu drept "cartea anului 2004", intitulat Explorări în comunismul românesc; iată cum se află descris aici modelul general al acestei relații erotice între subiecți politizați până la alienare: Se regăsește astfel un mod de a vedea lucrurile de o manieră gnostică, printr-un sistem de corespondențe, prin recunoașterea ordinii divine, cea a partidului, la fiecare nivel. Era necesar ca microcosmul familial să reflecte în cele din urmă principiile
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
să primească câte ceva. Șeful statului trebuie să "ne dea". Primul ministru și Primarul, de asemenea, trebuie să "ne dea". Mereu nou suntem altfel și "ei" sunt cei cu probleme. Există aici un fel de duplicitate permanentă, găunoasă, care întreține egoismul, alienarea. Nu ne recunoaștem lipsa calităților individuale de ființe sociale, superioare, și nu recunoaștem că suntem primitivi, deși când este vorba de alții, știm exact care sunt criteriile și formele de manifestare ale primitivismului. Nu recunoaștem când ne merge bine, de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
însăși seriozitatea tristă a temei. O astfel de discuție, fie și în contradictoriu, pretinde obligatoriu tonalitate urbană, măcar pentru păstrarea aparențelor. A scrie că Iacoban, "colegul nostru de popor", "nedocumentat, emite sentințe cu un curaj nebunesc" și că vorbește despre alienarea lui Eminescu "din propria-i experiență" (!!), că tableta "Care-s dovezile?" "s-a strecurat într-o gazetă", prilej cu care încerc "să dinamitez totul cu vorbe de clacă", spre a concluziona "ferice de M.R. Iacoban că nu-și pune întrebări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cu statut de etapă ce urmează musai a fi depășită.) Pe alte meridiane, hiper-urbanizarea a fost și este privită cu reticență și îngrijorare. În prozele lui Joyce ("Oameni din Dublin") orașul, personaj central, nu-i altceva decât un loc al alienării, un țesut patologic paralizant, caracterizat de stază, înfrângere, provizorat, sărăcie, izolare, monotonie, morbiditate, spleen. Orașul-azil n-ar duce decât la ratare materială și psihică, de unde și sentimentul difuz al evadării necesare, mereu stopată de bariere psihologice. Pentru Joyce, Dublinul în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
visul visurilor generației '70? Deocamdată însă, orașul românesc este departe de condiția megalopolisurilor lumii, rămânând mai aproape de proporțiile orășelului din Peloponez care a furnizat, fără prea mare vină, numele generic. Nu putem vorbi despre un spleen al orașului Milișăuți, despre alienare urbană la Hârlău, despre "gnomon" și sofisticare la Fălticeni. Și prin eterogenitatea locuitorilor, și prin derizoriul peisajului stradal din cartierele mărginașe, orașul românesc încă mai e o combinație între rural și urban. Singura realitate ce începe să rimeze cu starea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
fond, distrugând-o cu desăvârșire, Încât, când ai epuizat mina, ai epuizat și acea pretinsă proprietate rurală de care vorbiți”. Se susținuse În Senat că, prin lege, fusese violată Constituția fiindcă „dreptul de ocupațiune” asupra terenurilor țărănești echivala cu o alienare deghizată, afirmație atacată de propunătorul legii, care a ținut să sublinieze că „dacă n-am da țăranilor posibilitatea de a-și Închiria terenurile pe termene lungi....am pune În imposibilitate pe acești țărani, de care declarați Întotdeauna În mod platonic
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
desfășoară. În timp ce un muncitor, de exemplu, se poate plânge de o rutină obositoare a muncii desfășurate în timpul celor opt ore de lucru în fața unui utilaj automatizat, funcționarul sau alte categorii de profesioniști se pot plânge de manifestarea unui fenomen de alienare la care sunt supuși stând zilnic în fața unui monitor de calculator, și lucru care nu le asigură o deplina satisfacție profesională. Sunt și cazuri în care aceste "insatisfacții" îi determină pe unii (fără a fi riscul de a lua proporții
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
nimeni nu a tăiat măcar un spic de grîu cu dragoste și grație.“ „Citez aceste cuvinte pentru că astăzi i-am putea spune acestui mare poet deznădăjduit să vină În Cuba; să vadă cum oamenii, după ce au trecut prin toate etapele alienării capitaliste și după ce s-au văzut pe ei Înșiși ca pe animale de povară Înhămate la jugul exploatatorului, și-au redescoperit calea și au Învățat din nou ce Înseamnă joaca. Acum, În Cuba, a munci capătă un Înțeles nou și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
este unul al regăsirii eului, al experiențelor interioare care Îmbogățesc. El se opune principiului randamentului, clamat peste tot și prefațează principiul bucuriei trăirii autentice a duratei (pe nedrept ocultată sau blamată). Totodată, constituie o cale de diminuare sau ocolire a alienării materialiste din zilele noastre. Ne poate deconecta, chiar și temporar, de stringențe consumiste sau de alte deșertăciuni de acest fel. Timpul pentru sine este un semn al eliberării de determinări, de presiunea altora, de constrângeri diverse. A dispune de timp
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
cea mai bună formă de guvernământ trebuie să ne abținem de la a admite că nu este perfectă, ci pentru că aceasta conține disfuncțiuni și injustiții, care pot, ca și în cazul organismelor vii, să experimenteze tendințe patologice care produc sentimente de alienare. Legitimitatea regimului democratic nu este contestată în niciuna dintre societățile democratice postindustriale (nici chiar în Irlanda de Nord), dar persistența unei încrederi scăzute arată că ne aflăm în prezența unor disfuncționalități serioase 42. Dezvoltarea comunicării în masă și creșterea intervenției statului în
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
juridică. Legislațiile de pretutindeni au reflectat acest fapt în funcție de conceptul spiritual al legii, bolnavul mintal a fost protejat sau repudiat, sau chiar uneori exterminat. Spiritul legii la care ne referim a reflectat în esența sa sinteza concepțiilor timpului despre etiologia alienării și despre periculozitatea socială a bolnavilor mintali. Cum de cele mai multe ori alienația mintală era condiționată de incubația unor forțe de origine malefică, posedatul era fie adorat, fie mai deseori supus la exorcisme greu de suportat, uneori chiar exterminat; execuția capitală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
acoperită de legislație. În spiritul legii nu a fost prezentă noțiunea de culpă a bolnavului mintal. Dimpotrivă, disculparea lor a fost de regulă. Uneori nebunia a fost, știm, chiar venerată. Principala problemă medico-legală a constat, desigur, în precizarea stării de alienare. Prin analogie cu dificultățile diagnostice care mai persistă, încă, și în prezent, trebuie să admitem că această diferențiere a fost foarte dificilă în condițiile când medicina legală și psihiatria se reduceau doar la câteva idei despre boală și bolnavul mintal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
a se stabili starea de nebunie a unui inculpat, judecătorul va recurge la vraci "carii foarte lesne îl cunoaște de va fi nebun cu adevărat". Rezultă de aici seriozitatea cu care se punea (și se concepea) problema stabilirii stării de alienare, deși criteriile de a se recurge la vraci și lipsa de îndoială față de diagnostic ("foarte lesne îl cunoaște") sugerează greșelile care, cu siguranță, nu puteau fi evitate. Deducem că greșelile trebuie să fi fost foarte mari, deși în cazurile de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
judecată în care era implicată nebunia sub o formă oarecare erau variate și multiple. Ni s-au transmis diferite surse din care putem reconstitui unele interesante elemente de patologie psihiatrică, reflectând moravurile vremii. Se prevedea, de exemplu, divorțul în cazul alienării unuia din soți ("de va nebuni bărbatul, să se împartă acea casă"), prevăzându-se totuși un termen de observații de la data îmbolnăvirii, lucru remarcabil, avându-se în vedere evoluția deseori surprinzătoare și remisiunile sau vindecările neașteptate. Alienarea motivează și desfacerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
divorțul în cazul alienării unuia din soți ("de va nebuni bărbatul, să se împartă acea casă"), prevăzându-se totuși un termen de observații de la data îmbolnăvirii, lucru remarcabil, avându-se în vedere evoluția deseori surprinzătoare și remisiunile sau vindecările neașteptate. Alienarea motivează și desfacerea legală a logodnei ("dacă unul din viitorii soți se va bănui de dracul și se va îndrăci"). Judecătorul se poate pronunța și singur dacă poate cunoaște pe nebun, punându-i întrebări "în multe feluri și cu multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
la minimum volumul de contact uman natural care are loc În exercitarea unei meserii. În anii viitori, pe măsură ce serviciile personale câștigă tot mai mult teren, este probabil ca respectiva tendință să se inverseze - ducând, În cele din urmă, la reducerea alienării și la o medie mai ridicată de satisfacție față de propriul loc de muncă“. MARII LOCALIZATORI Este evident că marile afaceri reprezintă o sursă importantă de locuri de muncă pentru clasa de mijloc, Însă Întreprinderile mici și mijlocii sunt cele care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
națiuni resimt umilința, atunci răbufnesc și comit violențe extreme. Luați Înapoierea economică și politică care caracterizează multe țări din lumea musulmană contemporană, adăugați la aceasta grandoarea trecutului și imaginea supradimensionată a propriei superiorități religioase și combinați-o cu discriminarea și alienarea resimțite de bărbații arabo-musulmani atunci când Își părăsesc căminul și se mută În Europa sau atunci când cresc În Europa: veți obține un foarte puternic cocteil de furie. După cum spunea prietenul meu, dramaturgul egiptean Ali Salem, vorbind despre teroriștii de la 11 septembrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
sau socială există două trecuturi: unul relativ apropiat, „istoric” - timpul lui „ancien régime”. Filozoful revoluționar cere oamenilor să respingă și să recuze acest trecut ca fiind un timp malefic, al degradării politice, al coruperii și adulterării civilizației și chiar al alienării fundamentale a naturii umane. Cel de-al doilea trecut - contrapus primului - este cel îndepărtat, foarte-vechi, originar, benefic, situat dacă nu la începutul istoriei pur și simplu, măcar înaintea timpului degradării. (De fapt, putem, în unele cazuri, vorbi chiar despre două
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]