1,413 matches
-
în 1917 este chemat în redacția ziarului de front „România”, sub conducerea lui M. Sadoveanu. Publică volumele de povestiri Prăpastia lui Hortopan (1918), Fântâna balaurului (1920), Ospățul (1921). După război, face parte din conducerea Editurii Luceafărul din Chișinău, lucrează un almanah pentru Basarabia, publică în „Adevărul” din București și în „Dreptatea” din Chișinău pledoarii pentru refacerea prin cultură a unității neamului, colaborează la „Școala Basarabiei” și „Glasul Bucovinei”, înființează societatea „Cetatea luminii”. Publicistica din această perioadă este reunită în culegerea Între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285681_a_287010]
-
vorbim de efectele sale asupra comportamentului uman, asupra deschiderii culturale a societății respective sau a politicii sale externe - atunci, În mod evident, trebuie utilizate surse extraliterare, specifice muncii istoricului: documente ce consemnează circulația cărților, a oamenilor și a mărfurilor, presa, almanahul, calendarul, corespondența privată, documentele figurative, imagini grafice sau plastice, care traduc În limbaje diverse tiparele de sensibilitate ale unei societăți. Oricum, obiectivul principal al imagologiei literare Îl constituie studiul literaturii, iar sursele adiacente o ajută, În fond, să rezolve probleme
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mai aproape de specificul metodelor și al conceptelor sale, imagologia literară a folosit, În mod tradițional, mai ales surse și elemente de analiză din domeniul literar. O dată, de texte cum ar fi cele aparținând cărților populare, literaturii de colportaj, „subliteraturii” de almanah, de consum, prozei de serie - considerată „eretică” de critica puristă, dar având totuși relații evidente cu literatura. Ele sunt deosebit de utile pentru evidențierea prejudecăților și stereotipiilor, tocmai datorită posibilității Înserierii lor, ca și a impactului pe care Îl produc În
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o propune istoricul unor izvoare altfel tradiționale. Pe lângă izvoarele folosite pe larg până acum de istoriografie (și relatările de călătorie rămân, desigur, un punct de referință), istoria mentalităților insistă asupra unor surse cum ar fi cărțile populare, literatura de colportaj, almanahurile și calendarele, iar pentru epocile mai recente, romanul de serie, presa și televiziunea, reținute tocmai pentru capacitatea lor de a vehicula, Într-o formă condensată, imagini și stereotipuri În direcția unor categorii sociale largi, apte să dea seamă de sensibilitățile
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În câteva pagini distincte, beletristica prezentă În paginile periodicului blăjean, mai ales sub raportul expresivității de factură romantică specifică textelor cu caracter literar publicate aici. 2. Situația actuală a publicației În anul 1926, Alexandru Lupeanu-Melin XE "Lupeanu-Melin" scria În paginile Almanahului presei române: „Învățătorul poporului” de la 1848 este azi o foaie rarissimă; norocoși cei cari o mai pot găsi. La ora actuală, am identificat următoarele colecții ale gazetei: o primă colecție În Biblioteca Institutului de Lingvistică din Cluj-Napoca, provenită din fondurile
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Ea se fixează acum la nivelul culturii naționale moderne, care modelează opinia publică, și se difuzează În forma sa scrisă prin intermediul următoarelor tipuri de documente: (1) lucrările savante; (2) creația legislativă și documentele cu caracter politic; (3) periodicele, calendarele și almanahurile; (4) manualele școlare. Din punctul de vedere al tematicii surselor În care apare, imaginea poate fi Întâlnită mai des În: (a) lucrările de istorie, (b) descrierile geografico-etnografice, (c) scrierile social-politice și ideologice, (d) creația beletristică, (e) relatările de călătorie, cărora
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
va concretiza printr-o extindere remarcabilă a orizontului istorico-geografic și politic. Această informație referitoare la Italia contemporană, adusă acasă, se va Întâlni cu unele rudimente ale conștiinței originii latine aparținând mentalității țărănești. În această perioadă, școala elementară, manualele, intelectualitatea rurală, almanahurile și calendarele de largă circulație implantează și În lumea satului ideea latinității. Promovată În veacul luminilor ca o componentă de bază a ideologiei naționale, ea se difuza acum pe verticala societății. Țăranii vor auzi la școală sau la biserică, vor
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
címerekkel és nemzékrendi táblákkal șFamiliile Ungariei, cu blazoane și tabele genealogiceț, vol. I-X, Tipografia Ráth Mór, Pesta, 1857-1868. Petrik, Géza, Magyarország bibliográphiája. 1712-1860 șBibliografia Ungariei. 1712-1860ț, vol. I-IV, Dobrowsky Ágost, Budapesta, 1888-1892. Răduică, Georgeta; Răduică, Nicolin, Calendare și almanahuri românești. 1731-1918, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. Răduică, Georgeta; Răduică, Nicolin, Dicționarul presei românești (1731-1918), Editura Științifică, București, 1995. Răduțiu, Aurel; Gyémánt, Ladislau, Repertoriul actelor oficiale privind Transilvania tipărite În limba română. 1701-1847, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Nicolae Iorga XE "Iorga" , Istoria literaturii românești În veacul al XIX-lea, vol. III, Tipografia Minerva, București - Vălenii-de-Munte, 1909, pp. 35-36. Vezi Ioan Rațiu XE "Rațiu" , op. cit. (v. nota 318); Alexandru Lupeanu-Melin XE "Lupeanu-Melin" , „Începuturi ale ziaristicii românești În Ardeal”, Almanahul presei române, Cluj-Napoca, 1926, pp. 46-47 (tot aici, vezi și articolul „O carte de reculegere”); Septimiu Popa XE "Popa" , „O gazetă poporală românească În anul 1848”, Societatea de mâine, Cluj, 1928, nr. 4, pp. 82-83. Ion Breazu, „Lamennais XE "Lamennais
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aspecte vezi Toader Nicoară XE "Nicoară" , „Mitul «bunului Împărat» În sensibilitatea românească”, În volumul autorului, Transilvania la Începuturile timpurilor moderne (1680-1800). Societate rurală și mentalități colective, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1997, pp. 339-396. Vezi Georgeta Răduică, Nicolin Răduică, Calendare și almanahuri românești. 1731-1918, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. Pentru condiția feminină În secolul al XVIII-lea, vezi Toader Nicoară XE "Nicoară" , op. cit., pp. 137-188; pentru secolul următor, Sorina Paula Bolovan, Familia În satul românesc din Transilvania. A doua jumătate a
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
legații și alți funcționari superiori își dau aere aristocratice, își atribuie origini nobiliare, chiar princiare. Ambasadorul interimar State Daltaban, fiul unui „fioros bivolar” de la Zimnicea, fost hoț de cai, obține prin tertipuri cognomenul „de Seraschier” și visează să figureze în Almanahul de la Gotha, din care îi citește încântat, după cină, consoartei. Un subaltern al său se pretinde descendent din Porfirogeneți și semnează Théodore Trascano-Porphyrogénète, în realitate fiind nepotul unei Profira, preoteasă în satul Trăscău din Vale. Cu foarte rare excepții, nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290700_a_292029]
-
într-o serie nouă, „Tânărul scriitor”, organul special de promovare și îndrumare a debutanților, editat întâi ca buletin intern al cenaclurilor (1951), transformat în 1958 în „Luceafărul”, ca și „Iașul nou” (1950, din 1954 „Iașul literar”, din 1970 „Convorbiri literare”), „Almanahul literar” din Cluj (1949, reintitulat în 1954 „Steaua”), „Gazeta literară” (1954, în locul săptămânalului „Flacăra”, organ al Uniunii Sindicatelor de Artiști, Scriitori și Ziariști, devenită în 1968 „România literară”), „Secolul 20” (1957), „Caiete critice” (1979, supliment al „Vieții românești”, cu periodicitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290357_a_291686]
-
al perfectibilității, T, 1984, 12; Voicu Bugariu, Tineri prozatori, SLAST, 1986, 13; Ion Hobana, Anatomy of Wonder. A Critical Guide to Science Fiction, Londra, 1987, 562-570; Alex. Ștefănescu, Ars longa, prosa brevis, RL, 1990, 7; Ioan T. Morar, „Generoasele cercuri”, „Almanah «Anticipația»”, 1990; George Arion, Tiran după tiran, FLC, 1993, 50; Paul Schveiger, „O mie nouă sute nouăzeci și patru sau Schimbarea care nu schimbă nimic”, „Viața noastră” (Tel Aviv), 1997, 18 iulie; Rusu, Membrii Academiei, 400; Opriță, Anticipația, 306-309, 554-555. E.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288727_a_290056]
-
copiilor din 1924 (oferind condiții excelente de publicare până în 1947, când a fost suspendată), Dimineața copiilor, tot din 1924, patronată de către Victor Ion Popa sau Universul copiilor, proiect demarat de către Stelian Popescu în 1925, care apare până în 1948, împreună cu un Almanah periodic, un sprijin capital acordat benzii desenate.817 În aceste reviste se manifestă prima generație importantă a desenatorilor români de bandă desenată, dintre care se remarcă Ary Murnu (fratele viitorului academician George Murnu, și care publicase și în revista antimonarhică
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
străzi ori la locul de muncă, prin marile cuvântări amplificate prin difuzoare în piețele publice sau prin ședințele "cetățenești" de îndoctrinare politică, completate de spectacole de "divertisment educațional", de manifestări sportive politizate, dar și de literatura civică a revistelor și almanahurilor, ori de cea pedagogică a manualelor școlare.888 Istoria exemplară, în "ale cărei falduri roșii s-au scăldat mici comuniști avant-la-lettre ca Burebista, Mihai Viteazul sau Bălcescu, pregătiți, prin patriotism și virilitate politică să-l anunțe pe marele comunist Nicolae
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
279 www.revistacutezatorii.blogspot.com Fig. 31, p. 283 "Taina Galionului", în Luceafărul Copiilor 1/1984, p. 22 Fig. 32, p. 285 www.revistacutezatorii.blogspot.com Fig. 33, p. 287 www.revistacutezatorii.blogspot.com Fig. 34, p. 290 "Victoria", în Almanahul Vacanța Cutezătorilor, 1989, p. 13 Fig. 35, p. 303 Dodo Niță, Kiss Ferenc, Livia Rusz. O monografie, p. 32 Fig. 36, p. 306 Sandu Florea, În lumea lui Harap Alb Fig. 37, p. 311 Valentin Iordache, Epistaxis din hamsii, p.
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
une manipulation, Albin Michel, Paris, 1990 Cernăianu, Călin, Diplomația lupilor. Erată la literatura aplicației tactice din decembrie 1989, Editura Nemira, București, 1997 Chiriac, Mihai, Aniversare însângerată. Academia militară - decembrie 1989, Editura Militară, București, 2003 Ciobotea, Radu, După Revoluție, târziu..., Editura Almanahul Banatului, Timișoara, 1995 Cocan, Aurel Ioan Laurențiu, Trădare la nivel înalt, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 1999 Codrescu, Andrei, Gaura din steag (versiune în limba română de Dan Nicolaescu), Editura Athena, București, 1997 Codrescu, Costache (coord.), Armata română în revoluția din
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
adăugită), Editura Marineasa, Timișoara, 1995 Mioc, Marius, Revoluția din Timișoara așa cum a fost. Mărturii ale răniților, arestaților, rudelor și prietenilor celor decedați în revoluție, Editura Brumar, Timișoara, 1997 Mioc, Marius, Revoluția fără mistere. Începutul revoluției române: cazul Lászlo Tökes, Editura Almanahul Banatului, Timișoara, 2002 Nicolaescu, Sergiu, Un senator acuză!, Editura Pro, București, 1996 Paleologu, Alexandru, Minunatele amintiri ale unui ambasador al golanilor (convorbiri cu Marc Semo și Claire Trean, traducere de Alexandru Ciolan), Editura Humanitas, București, 1991 Patapievici, H.-R., Politice
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Sibiu. În 1947 își susține, la Universitatea din București, teza de doctorat (Recherches sur leș mécanismes de l’emprunt linguistique: adaptations, détours et ratés du système phonétique roumain au contact du système français), obținând titlul magna cum laude. Colaborează la „Almanahul literar”, „Cercetări de lingvistică”, „Familia”, „Gând românesc”, „Bulletin linguistique”, „Națiunea română”, „Revista Cercului Literar”, „Revue de Transylvanie”, „România literară” (Aiud), „Secolul 20”, „Steaua”, „Zorile”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”. Multilateral în preocupări, spirit enciclopedic, J. manifestă multă vreme un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287662_a_288991]
-
apoi ca redactor la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, între 1953 și 1963 a lucrat la secția culturală a Ambasadei Cehoslovaciei la București. Debutează publicistic în „Contemporanul” și colaborează la „Tânărul scriitor”, „Teatrul”, „Gazeta literară”, „Secolul 20”, „Tribuna”, „Magazin”, „Urzica”, „Almanahul literar”, „Viața românească”, „Magazin istoric”. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traduceri (de patru ori), Premiul Uniunii Scriitorilor din Cehoslovacia (1968), Premiul Ministerului Culturii (Praga, 1976), Medalia „Karel Capek” a Uniunii Scriitorilor Cehi (1990), Medalia de aur a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287371_a_288700]
-
în 1974 cu povestirea Vreau să cânt și eu la revista pentru copii „Luminița”, iar editorial în 1985 cu volumul de teatru Luna de pe cer, scris în colaborare cu H. Salem. Colaborează la emisiuni radiofonice și de televiziune, la „Luceafărul”, „Almanahul literar”, scos de Asociația Scriitorilor din București, „Steaua”, „Asalt” (Constanța), „Steagul roșu” (București), „Femeia”, „Flacăra roșie” (Arad), „Ora” (București), „Agora online”, „Côte des Arts” (Paris). A tradus un roman de Jókai Mór (1984), o piesă de Bujor Nedelcovici (1999), iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290497_a_291826]
-
Vasile (1.I.1862, Drăgănești, j. Bihor - 6.VIII.1942, Vașcău), folclorist. Face gimnaziul la Beiuș, studii „preparandale” la Arad, un curs „complementar” la București (1906) și va fi învățător în câteva localități bihorene; este pensionat în 1928. Colaborează la „Almanahul învățătorilor români”, „Banatul literar”, „Biserica și școala”, „Bunul econom”, „Calendarul diecezan”, „Calicul”, „Cele trei Crișuri”, „Familia”, „Foaia literară”, „Foaia poporului”, „Gazeta de Vest”, „Gazeta poporului”, „Izvorașul”, „Luceafărul literar”, „Poporul român”, „Revista critică-literară”, „Rânduri”, „Sibiul umoristic”, „Șezătoarea”, „Timișana”, „Tribuna poporului” ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
intermitent, se preocupă de altceva (Despre viața viitoare la români, Credințele religioase la români). În aceeași cheie scrie la „Drepturile omului”, „Muncitorul”, „Literatură și știință”, „Munca”, „Lumea nouă”, „Gazeta săteanului”, „Lumea nouă științifică și literară”, „Albina” ori la „Calendarul pozitivist”, „Almanahul social-democrat” ș.a. E directoare (1894) a revistei „Evenimentul literar”, unde publică mult, uneori sub pseudonim (Elisabeta, Eva, Sonia, Sorina, Vanda D.). Recunoscută ca o vajnică militantă în interiorul mișcării social-democrate românești, se vede însă obligată să părăsească partidul în 1899, odată cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288345_a_289674]
-
în 1970 cu volumul Între analiză și sinteză, urmat în același an de altul, Descoperirea operei, ambele premiate de Asociația Scriitorilor din Cluj, al cărei secretar va fi în perioada 1982-1988. Este prezent cu studii, cronici literare și eseuri în „Almanahul literar”, „Tribuna” (e redactor-șef adjunct în perioada 1970-1982), „Steaua” (membru în consiliul editorial), „Viața românească”, „Luceafărul”, „România literară”, „Astra”, „Transilvania”, „Familia”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Vatra”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Echinox”, „Revue roumaine”, „Utunk”, „Korunk”, „Apostrof”, „Transylvanian review” ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
devenind conducătorul opoziției politice din localitate. Activitatea publicistică, începută încă de când era la Blaj, la gazetele „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Amicul școalei”, „Aurora română”, cu articole politice, poezii, traduceri și articole de critică literară, este continuată și la almanahul „Muza românească”, la „Concordia”, „Albina”, „Familia”, „Federațiunea”, „Columna lui Traian”, „Transilvania”, „Revista literară și științifică”. Din cauza persecuțiilor politice, trece la Brașov, unde scoate revista „Orientul latin” (1874-1875) împreună cu Teofil Frâncu și I.Al. Lapedatu, în 1881 mutându-se definitiv la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]