3,221 matches
-
tu mori. Din palmă mea, cu gândul meu, tu zbori. Și te răsfir, și mă prefir, așa... Cuvântul meu, în palmă mea vei stă. Noi doi plătim cu vers peșin, ce chin Să nu te-aud și să îmi fii alpin: Tu cât mai sus, eu cât mai jos, - anost, În miez de plumb, cât mai rănit și prost; Și cu ce cost, te mai întreb, ce cost? Ești fără rost... sunt fără rost... Ce rost... Din palmă mea, cu gândul
SILENZIO STAMPA de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374049_a_375378]
-
iadul tău pe iadul meu, mereu... Noi doi plătim cu vers peșin, ce chin! Este abis de nedescris și-i plin De remușcări, care ne-nghit flamand, De așteptări, care mutesc spunând. Să nu te-aud și să îmi fii alpin, Să mă culegi din buruieni de-arin Și roua ta pe roua mea, - buchet, S-ar fi tot scurs și s-ar fi scurs, cochet. Tu cât mai sus, eu cât mai jos, - anost Tu când erai, eu nu cred
SILENZIO STAMPA de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374049_a_375378]
-
sunt fără rost... Ce rost? Și cu ce cost, te mai întreb, ce cost? În miez de plumb, cât mai rănit și prost, Tu cât mai sus, eu cât mai jos, - anost. Să nu te-aud și să îmi fii alpin. Noi doi plătim cu vers peșin. Ce chin! Cuvântul meu, în palmă mea vei stă Și te răsfir, și mă prefir, așa... Din palmă mea, cu gândul meu, tu zbori, În palmă mea, cuvântul meu, tu mori. 3 august 2016
SILENZIO STAMPA de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374049_a_375378]
-
într-atâta glorie/ Acoperită de minunatul nimb.” Altădată Lăură e goală în mijlocul râului și-și spală un voal: „ N-a plăcut mai mult Diana Când, într-o întâmplare asemănătoare, iubitul ei o văzu goală În mijlocul apelor reci Decât mie păstorita alpina și crudă Spălându-și voalul ușor Cu care își apără părul blond de vânt” Toată atenția lui merge spre capul Laurei și în special spre părul blond, tratat cu minuții de bijutier: „Părul ei de aur era risipit în vântul
MADONNA LAURA ŞI PETRARCA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373019_a_374348]
-
ritmul agale șiroit al lacrimilor ce-mi scăldau obrazul și înfloreau într-un adevărat șuvoi argintiu în barba-mi tremurândă, cenușie spre alb - precum albul zăpezilor de pe piscurile munților scanat din pâclele de ceață și aburi țâșnind din gheizerul ierburilor alpine ce presară din loc în loc versanții Meridionalilor dimprejurul satului. Eram îmărmurit de surpriză, prima oară în viață când atâția prieteni și colegi întrun cadru atât de elevat îmi făceau o asemenea onoare, mie, nedeprins cu astfel de mondenități și răsfățuri
IERTARE, DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE ARETIA RĂUŢĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371201_a_372530]
-
fericirea veșnică. Amărât și îngândurat tovarășul făcu cale întoarsă. În zori se trezi pe un vârf de munte pleșuv. Își roti privirile de jur împrejur cu milă, apoi o luă agale la vale pe o cărăruie. În zare, pe golul alpin, zări o stână părăsită. Trecu de ea și coborând prin arșița soarelui spera să pătrundă în curând în pădurea deasă de brad să se răcorească și să-și potolească setea cu apă rece de izvor. Dar spre surprinderea sa pădurea
REÎNTOARCEREA LUI CEAUŞESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347769_a_349098]
-
spiritualitatea întregii populații indoeuropene, încă de cînd a suferit cumplitul șoc glaciar, sau poate șocurile erelor glaciare. Cuaternarul se definește ca ultima perioadă geologică de 2.000.000 de ani, care a început printr-o răcire, culminînd cu erele glaciare alpine. Descoperirile arheologice îl datează pe „omul” de la Bugiulești la începutul cuaternarului. Oamenii de știință sînt de acord cu evoluția omului datorată schimbărilor climatice. Mi se pare surprinzătoare legătura pe care o pot face între era glaciară Gunz, de acum 600
ÎN AŞTEPTAREA LUI MOŞ CRĂCIUN de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347873_a_349202]
-
mai ținem o zi două! BABA: Poate începe să vorbească și ne spune al cui este! MOȘUL . Până vorbește e bozul mare pe noi! EXT. / REGATUL MUNȚILOR / ZI Imaginea cade pe rând atât pe piscurile împădurite cât și de golurile alpine, pe o prăpastie din care ies pinteni stâncoși ce se ridică din versanți și coboară într-o vale cu o cascadă spectaculoasă. Prin chei aleargă în galop o ceată de călăreți. Deodată zările se deschid și pe un pisc îndepărtat
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
din Cer pe o rază de lumină, așteptând cu nerăbdare să-și întâlnească poporul iubit și să admire cu satisfacție măreața sa operă de odinioară cu câmpurile irigate, cu holdele mănoase sau turmele de mioare ce populau munții până la golurile alpine. Vroia să se bucure de noile realizări ale urmașilor săi cu fabrici și uzine performante și oameni fericiți! Dar deodată se trezi în niște hățișuri din dosul cărora îl priveau cercetători doi ochi de lup înfometat. Hăuli de câteva ori
A ÎNVIAT CEAUŞESCU! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347451_a_348780]
-
și somnul viețuitoarelor cu ecoul întors de pe fața lunii. Ei sunt strigătul dimineții, altfel munții și pădurile ar dormi iar râul lunii ar fi căzut, după țancuri de piatră pe crestele abrupte, speriind caprele negre. Aproape de fruntea muntelui, de marginile alpine, țipătul lor pierde aripa pământului, împrăștie duhul morții și viața urcă și coboară prin arbori adună-n cântec tot răsăritul, și se naște lumina. Referință Bibliografică: Cocoșii de munte / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 314, Anul
COCOŞII DE MUNTE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348473_a_349802]
-
de seară Ghemuită-n locul meu, Picurând din inimioră Daruri de la Dumnezeu. Slovele îmi sunt ca mierea, Îndulcesc fiere sau ceai, Din suflet alung durerea Și șterg orice mucegai. Nu posed plete divine, Nici sub lauri nu poftesc, Peste culmile alpine Doar cuvânt curat dospesc. Eu sunt doar o picătură, Nu aveți de ce vă teme, Nu urzesc nimic cu ură, Nu am timp de-așa probleme. Trăiesc dar, în graba mare Umbre prin spate îmi vin, Mă lovesc fără-ncetare Însă
DE VEGHE de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348468_a_349797]
-
somnului zbuciumat Pronunțarea faptelor într-o doară Vibrează pe harfa cerului înnorat. Ploaia poruncește idei îngenunchind strada Eu credeam că știu totul despre eclipse Însă stelele au înflorit livada Sufletului meu subjugate de eclipse. Plămânii mei au obosit în zona alpină Între două praguri ale infernului fac popas Odihna e resimțită ca o vină Pentru muțenia drumului rămas. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Drum rămas, poezie de Al.Florin ȚENE / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 744, Anul
DRUM RĂMAS, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345182_a_346511]
-
plaja aceea cu flamurăîn dungi albe și albastre... XXIII. AMFORĂ, de Radu Liviu Dan , publicat în Ediția nr. 1628 din 16 iunie 2015. în zgomot de pânză albă se topesc munți înzăpeziți cărări printre nămeți îsi croiesc miei cântând evadare alpină ca într-o încleștare sublimă ai evadat din mine în ascunse peșteri cerești nopțile mi le împreună ca un șirag de mătănii ziua-ntreagă în arșița verii să te strig cu glas de câmpie verde cu tăcerea desei păduri a
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
de zmeură, iar eu împreună cu ceilalți copii, frații celor care lucrau la cabană, și cu nepoți doamnei Anastasia, șefa de complex, o femeie aprigă în felul ei, dar bună ca pâinea caldă, o rupeam la fugă prin păduri și goluri alpine, să scăpăm de lighioană, dar el își vedea liniștit de treaba lui. Nu era zi să nu fac vreo boroboață, iar lemnul pe care se odihneau hainele în dulap, era scos (a câta oară Doamne..?), de sor* mea, pentru a
AMINTIRI DIN PREDEAL de ARON SANDRU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376785_a_378114]
-
a izvoarelor din munții Făgăraș. Am colindat toți munții Făgărașului, de mic copil, împreună cu părinții mei, căci în neamul nostru creșterea oilor era o tradiție respectată cu sfințenie. Acolo, prin munți, pe la amiază, sătul de zbenguială prin păduri și goluri alpine după afine, zmeură și fragi ale căror bobițe le înșiram pe un pai, adormeam cu capul pe drobul cu sare, de unde lingeam împreună cu oile... Așa au fost anii copilăriei mele, colindând munții și pădurile Făgărașului, unde, la lumina focului de
NOSTALGII SI AMINTIRI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375178_a_376507]
-
răspundă la întrebări. Lăsând la o parte fauna locurilor, o mențiune tristă se cuvine regnului vegetal, reprezentat prin pădurile extinse pe care le-am traversat până la intrarea în Parcul Național. La înălțimi la care în Europa nu întâlnești decât vegetație alpină, de jnepeniș, cresc copaci înalți de zeci de metri, dintr-o esență de pin tipic american. Din păcate, în ciuda robusteții lor, versanți întregi erau uscați până la exterminare, ca efect al extinderii unei varietăți de gândaci nocivi, specializați pe distrugerea scoarței
YOSEMITE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375251_a_376580]
-
și din întreaga lume. Într-o dimineață, înainte de răsăritul soarelui, căpitanul Arnăutu în fruntea cetei sale de vânători de vampiri străbătu ulițele satelor, apoi drumeagurile dintre câmpuri și se îndreptă către dealurile împădurite ale subcarpaților. În depărtare, se zăreau culmile alpine cu frunțile abrupte scăldate-n soare. Pe la orele amiezii ajunseră la poalele munților lângă un izvor cu apa limpede și rece ca gheața. Traversară zone stâncoase, apoi se afundară pe cursul unui râu ce se revărsa în cascade și se
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
Vom porni să mergem de mână, Ne simțim ca fiind o nouă pereche, Atragem spre noi liniștea divină, De multe milenii este așa de veche. Doamne cum mă gândesc la tine, Gândul îmi zboară spre un oraș, Din ținutul înălțimilor alpine, Unde are ființa dragă un sălaș. Referință Bibliografică: ÎMPREUNĂ / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1675, Anul V, 02 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ÎMPREUNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372116_a_373445]
-
adunau cu toții pentru sfat sau petrecere, iar Mama Natură, le-a dăruit acelor oameni, un pământ bogat și roditor, poame din belșug, o apă rece ca gheața și dulce ca mierea, turme de oi și capre, ce pășteau pe golurile alpine, aproape de piscurile munților cu tâmpla ninsă, la răcoarea brazilor, frați și ei cu Cei din Vale, din Ținutul Geto-Dacilor. Ca toate lucrurile să fie orânduite, după felul și trebuințele lor, Unicul Dumnezeu Cel Adevărat și Veșnic Viu, le-a dăruit
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
și zânele pădurilor, hălăduiau ca și altădată prin împrejurimi, laolaltă cu panii păroși și cu copite de țap- aezi cântăreți din flaut și nai, prinzându-se cu toții în hora vieții, împreună cu ciobanii ce-și aveau oile la păscut prin golurile alpine și pădurile ce înconjurau protector, Muntele Sfânt. Auzind că Templul Sfânt a fost reparat și că a sosit acolo un bărbat și o femeie ce avea să nască un prunc sfânt, după ce s-au sfătuit cu toții, au hotărât să asiste
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
fost, de asemenea, completate formularele standard de caracterizare pentru 8 site-uri din Rezervația Biosferei Delta Dunării (regiunea biogeografică Marea Neagră), pentru un site în regiunea biogeografică Marea Neagră, un site în regiunea biogeografică Stepica și trei site-uri în regiunea biogeografică Alpina. În anul 2003, au fost realizate în GIS limitele regiunilor biogeografice Stepica, Panonica și a Mării Negre, la scara de 1:50.000. Delimitarea regiunii biogeografice Alpina era în curs de realizare, în acel moment fiind disponibilă delimitarea în GIS a
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Marea Neagră, un site în regiunea biogeografică Stepica și trei site-uri în regiunea biogeografică Alpina. În anul 2003, au fost realizate în GIS limitele regiunilor biogeografice Stepica, Panonica și a Mării Negre, la scara de 1:50.000. Delimitarea regiunii biogeografice Alpina era în curs de realizare, în acel moment fiind disponibilă delimitarea în GIS a Carpaților (realizată în cadrul Convenției Carpatice). Au fost cartate în sistem GIS limitele Ariilor de Importanță Avifaunistică (AIA), identificate de SOR (Societatea Ornitologică din România), cu sprijinul
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
traduction le syntagme " mă sainte ". V. Lucian Blaga, Lumina raiului (La lumière du paradis), în Poemele luminii, édition trilingue, préface par Constantin Ciopraga, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 55. V. aussi Lucian Blaga, Iezerul (Le lac alpin), în La curțile dorului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 49. Le vers " Caută lung Ochiul spre Nord și spre vârste " est traduit par " L'œil regarde longuement vers le Nord
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
În urma acestor hoarde au rămas numai ruine fumegânde și o populație sărăcită, fugită prin munți și văgăuni, care n-a mai îndrăznit să întemeieze sate în locurile deschise, expuse năvălirilor, ci a trăit în cătune risipite prin poieni și pășuni alpine, obișnuindu-se să umble cu turmele pe plaiurile munților, evitând drumul primejdios din văi. Sub oblăduirea relativ blândă a gepizilor, romanicii vor fi încercat o coborâre din munți în văile mănoase, dar năvălirea slavă, întinzându-se cam în același timp
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Vladimir Streinu e citită din perspectiva ei seniorială. Impresiile („olimpianism natural, de structură și nu de postură”, „virtuoz al imaginii”, „scriitura cea mai fermă și cea mai artistă”, „cel mai maiorescian dintre criticii noștri” etc.) se concentrează în imaginea criticii alpine. Vladimir Streinu ar practica, așadar, o critică a escaladării, ceea ce vrea să spună că el tinde să împingă opera spre un cerc superior de probleme, acolo unde și criticul, și scriitorul comentat pot respira aerul tare și pur al ideii
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]