882 matches
-
să le văd aici, așa cum uimită sunt de propria mea prezență în acest decor. Doamna Hazard îmi povestește, foarte agitată, că adineauri a văzut-o pe prințesa imperială și că i-a vorbit fără să fi știut că era ea. Alteța-Sa imperială venise să se informeze personal dacă aveam în cameră tot ce-mi trebuia. Atenția ei a mers până la a se interesa dacă mi se pusese săpun pe lavabou! Cameristei mele îi era încă rușine că nu știuse cu
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
să scrie“ Jurnalul lui Carol I. Primul volum al jurnalului regelui Carol I a fost lansat de Editură Polirom, la Palatul Elisabeta din București, marți, 26 iunie a.c., în prezența Majestății Sale Regele Mihai, a Majestății Sale Regina Ana, a Alteței Sale Principele Radu de Hohenzollern-Veringen și a Alteței Sale Regale Principesa Margareta. Cartea cuprinde însemnările personale ale monarhului, din perioada 1881-1887, iar în viitor vor apărea alte trei volume care vor merge până în 1914, anul morții lui Carol I. Perioada
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
al jurnalului regelui Carol I a fost lansat de Editură Polirom, la Palatul Elisabeta din București, marți, 26 iunie a.c., în prezența Majestății Sale Regele Mihai, a Majestății Sale Regina Ana, a Alteței Sale Principele Radu de Hohenzollern-Veringen și a Alteței Sale Regale Principesa Margareta. Cartea cuprinde însemnările personale ale monarhului, din perioada 1881-1887, iar în viitor vor apărea alte trei volume care vor merge până în 1914, anul morții lui Carol I. Perioada anterioară, de până la 1881, nu va fi editata
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
lui Carol I R. Chiruță Primul volum al jurnalului regelui Carol I a fost lansat de Editura Polirom, la Palatul Elisabeta din București, marți, 26 iunie a.c., în prezența Majestății Sale Regele Mihai I, a Majestății Sale Regina Ana, a Alteței Sale Regale Principesa Margareta, și a Alteței Sale Regale Principele Radu de HohenzollernVeringen. Cartea cuprinde însemnările personale ale monarhului, din perioada 1881-1887, iar în viitor vor apărea alte trei volume care vor merge până în 1914, anul morții lui Carol I.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
al jurnalului regelui Carol I a fost lansat de Editura Polirom, la Palatul Elisabeta din București, marți, 26 iunie a.c., în prezența Majestății Sale Regele Mihai I, a Majestății Sale Regina Ana, a Alteței Sale Regale Principesa Margareta, și a Alteței Sale Regale Principele Radu de HohenzollernVeringen. Cartea cuprinde însemnările personale ale monarhului, din perioada 1881-1887, iar în viitor vor apărea alte trei volume care vor merge până în 1914, anul morții lui Carol I. Perioada anterioară, de până la 1881, nu va
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
Gh. Gh. Mironescu a fost numit în fruntea unei noi formațiuni guvernamentale. După ce Parlamentul a decis anularea actului de la 4 ianuarie 1926 și a adoptat proiectul de lege prin care se recunoștea că succesiunea tronului României "se cuvine de drept Alteței Sale Regale principele Carol"370, guvernul condus de Gh. Gh. Mironescu a demisionat, pentru ca noul rege să-i poată numi pe miniștii săi, așa cum prevedea Constituția. Ca urmare, la 13 iunie 1930, s-a format un nou guvern național-țărănist, prezidat
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
explicat că socoteam a fi inutilă atitudinea d-sale și a partidului, trensmițându-i un mesagiu, deoarece băniam că, chemarea mea nu putea avea alt rost. La orele 10 în aceeași seară am fost primit în audiență la Cotroceni. Am arătat Alteței Sale că eram la dispoziția sa dacă dorește să transmită un mesagiu șefului Partidului Național Liberal. Alteța Sa mi-a declarat, atunci, că avea nevoie de concursul tuturor partidelor pentru a face față greutății imense ale unei situațiuni economice atât de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
damnarea eternă. Dar le mai aduce și două semne de distincție socială, mai ales, *Legiunea de onoare și intrarea în această nouă nobilime care ia naștere în 1806 în sînul familiei imperiale și se organizează în 1808 cînd mareșalul devine alteță serenisimă, ministrul, baron, iar președintele colegiului electoral, conte. Aceste noi elite aveau să se amestece cu vechea nobilime iar întregul avea să asigure susținerea dinastiei. Viitorul va arăta repede limitele acestor noutăți. Dereglarea sistemului. Dacă societatea dă către 1810 o
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fi numit "Idealul", o asociație comprehensiva, compatibilă cu toate celelalte asociații similare existente de mai multă vreme la Liège ori la Anvers. Am aflat despre inițiativa studentului poet din corespondență lui Mavrodi purtată cu una dintre doamnele de onoare ale Alteței Sale Regale, Principesa României, Eliza Grecianu, din vară aceluiași an35. În corespondență cu pricina am regăsit și obiectivul pentru care era fondată asociația, adică acela de a risipi imaginea cu privire la reputația îndoielnică pe care o aveau în imaginarul comun studenții
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
întrucat epistola găsită de noi în arhive nu era datata, dar în scrisoarea din 25 aprilie adresată lui Eugen Mavrodi, despre care am vorbit mai sus, se făcea referire la această corespondență, Vasile Butză îi scrisese lui Jules Bosman, secretarul Alteței Regale, Contele de Flandra, rugându-l să intervină că solicitarea să de acordare a unei burse să fie adusă la cunoștința Casei Regală a României. Scrisoarea, pe care o reproducem mai departe, avea și accente critice la adresa statului român, care
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
sprijinită de Ministrul României în Belgia, Eugen Mavrodi. Societatea a fost fondată prin 1904 de un student boem, poetul Florian Becescu. Am aflat despre inițiativa studentului din corespondență lui Mavrodi purtată cu Eliza Grecianu, una dintre doamnele de onoare ale Alteței Sale Regale, Principesa României, iar detaliile privind conferințele și reuniunile asociației, precum și conflictele dintre unii membrii ai ei, inclusiv cu președintele acesteia (nimeni altul decât inițiatorul sau) au fost reconstituite după câteva articole publicate în presa românească a vremii. Aceste
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
prevederile Tratatului dintre Rusia și Franța, încheiat la Tilsit, la 25 iunie/7 iulie 1807, prin care se prevedea că “trupele ruse se vor retrage din provinciile Valahia și Moldova dar zisele provincii nu vor putea fi ocupate de trupele Alteței Sale până la schimbarea ratificării viitorului tratat de pace definitivă între Rusia și Poarta otomană”. Revoluția de la 1821 nu a determinat, prin ea însăși, o schimbare semnificativă de statut juridic, decât indirect, și mult mai târziu, mișcarea pentru „dreptate și slobozenie
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
deosebește de cel din bisericile ortodoxe române, doar calendarul a rămas cel vechi, iulian. Memorabilă, cel puțin pentru mine, a fost participarea la aniversarea mitropolitului a unor reprezentanți ai Casei Imperiale Ruse, adică ai familiei Romanovilor. Este vorba de Secretarul Alteței sale Imperiale, Marea Ducesă Olga, care se consideră moștenitoarea directă a Casei și Tronului, și de Mareșalul Nobilimii. Cei care cunosc cât de cât istoria Rusei știu ce funcție importantă era aceasta din urmă. Când a fost prezentat, eu, sub
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
de bulevard care erau pline de o populație pestriță, cosmopolită venită aici pentru a se distra și a gusta din plăcerile ce-i erau refuzate în altă parte. Artiști avangardiști, scriitori, intelectuali, ziariști renumiți, vedete ale lumii politice și economice, altețe regale, femei frumoase, frecventează localurile scumpe de distracție nocturnă cum sînt "Maxim's", cabaretul Le Boeuf sur le toit sau Revue Nègre unde se remarcă Josephine Baker. Într-o perspectivă total diferită, pictori ca francezul de origine olandeză Kees Von
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
voinței țarului Alexandru; de aceea i-a trimis o telegramă, cerându-i sprijinul. Telegrama sfârșea cu vorbele: „Deoarece Rusia mi-a dat coroana, sunt gata să o încredințez în mâinile suveranului ei“. Iar țarul i-a răspuns: „Am primit telegrama alteței voastre. Nu pot aproba reîntoarcerea voastră în Bulgaria, prevăzând urmările sinistre pe care le poate atrage pentru Bulgaria deja atât de încercată“ etc. etc. Așadar, țarul Rusiei nu primea ca principele de Battenberg să rămână pe tronul Bulgariei, iar Germania
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
eu limba mi-oi uita, Când o crește grâu-n tindă, Ș-o ajunge până-n grindă, Când o crește grâu-n casă, Ș-o ajunge până-n masă! în urma recunoașterii independenței României, principele Carol se hotărăște ca să ia titlul oficial de Alteță Regală, iar agențiile oficioase sunt înălțate la rangul de legațiuni oficiale. Deocamdată aceasta s-a decis pentru Paris, Viena și Berlin; titularii: Callimachi-Catargi, Ion Bălăceanu și Vârnav-Liteanu au primit acest titlu. La 15 septembrie, Camerele sunt convocate în sesiune extraordinară
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
muzică aleasă tot Bucureștiul oamenilor de gust. Să dau o idee despre ce ereau alergările de cai acum 47 de ani. Alergările din primăvara anului 1880 au durat de la 14 la 26 mai și se făceau numai dumineca. I Premiul Alteței Sale Domnitorului, alergare de garduri pe distanță de 2 000 metri. Premiul I, un obiect de artă oferit de Domnitor, premiul II, 500 lei. II Premiul Societății de încurajare, alergare de iuțeală pentru mânzi de 3 și 4 ani născuți
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Camera trece imediat în secții, apoi generalul Lecca, numit raportor, aduce următorul proiect de lege: „Art. 1. Principatul României este înălțat la Regat și prințul Carol I de Hohenzollern ia titlul de Rege. Art. 2. Prințul moștenitor ia titlul de «Alteță regală», prinț moștenitor.“ C.A. Rosetti, președintele Camerei, rostește o cuvântare entuziastă și foarte aplaudată. Alexandru Lahovary, în numele partidului conservator, se asociază și declară că propunerea va fi votată în unanimitate. Apoi a vorbit Vasile Boerescu, ministrul de Externe, după
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Bulgaria, un an pentru România. Comitele Șuvaloff declară că nu poate să primească această combinare care trece peste împuternicirea ce are. Președintele arată că Germania și Italia sunt de acord cu Rusia, că Austro-Ungaria este dispusă a se ralia asemenea. Alteța-Sa întreabă dacă n-ar fi posibil să întrunească încă și voturile Franței și Engliterei. Comitele Andrássy, aderând formal la termenul de nouă luni pentru Rumelia și Bulgaria și de un an pentru România, combinațiune acceptată de plenipotențiarii Rusiei, comitele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
nu crede că admiterea românilor din punctul de vedere al reușitei lucrărilor Congresului să prezinte același interes ca admiterea grecilor, a căror pretențiuni, orice rezultat ar avea, nu ar putea să aibă o influență așa de considerabilă asupra deliberațiunilor Congresului. Alteța-Sa este plecat a crede că ar fi bine să nu se înmulțească dificultățile ce această înaltă Adunare găsește în opera sa de pacificare, prin admiterea delegaților români, a căror reclamațiuni, cunoscute de mai nainte, nu par de natură a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Angliei și Italiei, președintele se adresează la d-nii plenipotențiari ai Rusiei. Principele Gorceacoff declară că se unește cu opiniunea principelului de Bismarck exprimată asupra acestei cestiuni. Scopul Rusiei este de a ajunge la o pace durabilă cât mai curând și Alteța-Sa crede că prezența reprezentanților români este de natură a provoca discuții violente. Fără a vota în contra admiterii lor, principele Gorceakoff insistă ca opiniunea sa să se insereze în protocol. Președintele, stăruind ca plenipotențiarii ruși să exprime într-un mod
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
părți.“ Președintele întreabă dacă Congresul este dispus a menține fără condițiune principiul ce figurează în acel aliniat, sau de a subordona acest principiu cazului când România ar voi să primească întinderi teritoriale ce dânsa se pare de acum că refuză. Alteța-Sa nu are o părere personală asupra acestui punct, dar dorește să afle dacă reprezentanții altor puteri consideră independența României ca legată de recunoașterea de către acest principat a Tratatului de la San-Stefano, în totalitate, și dacă nu privesc prin urmare ca
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
schimb și așteaptă explicațiunile ce colegii săi din Rusia ar putea da asupra angagiamentelor ce Suveranul lor va lua pentru apărarea libertății Dunării. Principele Gorciakoff crede, ca și lordul Beaconsfield, că libera navigațiune a Dunării este un interes european, dar Alteța-Sa nu vede ce influență cesiunea Basarabiei ar putea avea asupra liberei navigațiuni pe Dunăre. România n-a contribuit în nimic la ameliorarea navigațiunii Dunării. Fără îndoială, Tratatul de la Paris a dat Moldovei o parte din Basarabia și Delta Dunării
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
făcând astfel Moldovei un serviciu, nefiind dânsa în stare de a executa lucrările pentru liberul acces a gurii de la Sulina. De atunci Comisiunea europeană a Dunării a executat mari lucrări care au avut de rezultat avantage importante pentru comerțul lumii. Alteța-Sa, considerând cestiunea sub alt punct de vedere, amintește că la 1856 Basarabia a fost legată numai de Moldova, la o epocă când principatele trebuiau să rămâie despărțite. Mai la urmă, Valahia și Moldova s-au unit împotriva Tratatului de la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Moldova, la o epocă când principatele trebuiau să rămâie despărțite. Mai la urmă, Valahia și Moldova s-au unit împotriva Tratatului de la Paris și, fără nici o grije de împotrivire a cabinetelor europene, Principatele-Unite au ales un Domnitor strein căruia, altmintrelea, Alteța-Sa-i poartă cel mai profund respect; situațiunea deci nu mai este azi tot aceeași ca mai nainte. Principele Gorceakoff declară, în fine, că guvernul său n-ar putea nici într un chip să părăsească această cestiune și speră că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]