1,200 matches
-
cîte ori n-am mers pe drumul ăsta! drum ocolit, inundațiile! Scriptura metodă a supraviețuirii pe trenul azil de noapte fără somn, bărbatul cade din picioare, capul pe brațe, bara de protecție în geam, treci pe locul meu! metodă superioară altruismul de la Verești, confesiv cu muncitoarea din Pașcani, mărunțică, dar neamul nostru e mare, soacră-mea! cea-suri, breee-lo-cu-rlu-mi-noase! în picioare papuci, ăsta e ultimul vagon, așa de repede am ajuns la capăt? uitați-vă! mersi nu, nu e nevoie! viraj complet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
atât de corectă, de inteligentă! Nu și-a folosit vreodată puterea pentru a-mi crea cea mai slabă obligație morală față de ea. Cititorul va spune: „Dar obligațiile existau implicit!“. Mă rog, așa e, însă o grațioasă trăsătură generată de însuși altruismul ei părea să anuleze orice fel de jug, și trăiam într-o lume de aur. Firește, nu-mi făcea niciodată vreun reproș. S-ar fi zis că, pur și simplu, ținea să-mi dizolve orice simț al datoriei față de ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
pentru tot răul făcut poporului oropsit. Iuliu Maniu pare a fi cauza tuturor relelor pe care bietul popor le-a suferit, egoismul său făcându-l atent doar la propriul beneficiu; doritor de putere, acesta nu ar fi fost capabil de altruismul de a recunoaște că viitorul era al celor mulți și, cum altfel, exploatați. Niște înscenări tipice regimului comunist sunt considerate acte de reparație morală, iar vina acuzaților ar fi atât de mare, încât merită o exclamație cinică: "Nebunie, ca să fii
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
se verifică la „proba focului”, la încercări dure, la vremuri grele, la mari nenorociri, catastrofe, calamități, detenții, prizonierat, când adevăratul om se arată prin capacitatea sa de a face sacrificii și dăruiri pentru aproapele lui, când egoismul e înlocuit de altruism, de iubire și bunătate dezinteresată. Și asta nu înseamnă să fii erou, asta înseamnă să fii om. Și datoria noastră a tuturor este să contribuim la făurirea de oameni, la înălțarea sufletească a tinerei generații, la înstruirea și îndrumarea acesteia
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
că a luat Cătălina de la Dvs.? — Ha, cum despre mine se spunea, mai ales în Italia, în Carmen, că semănam cu Claudia Cardinale! Da, mai ales în tinerețe, în anumite fotografii, Cătălina seamănă mult cu mine. Altfel, i-am dăruit altruismul. E bună până la prostie, ceea ce i-a făcut și mult rău, pentru că s-a gândit la toți, în afară de ea. Onestitatea. Cătălina nu minte. Dreptatea. Iubirea pentru tot ce e frumos în viață. — Când vă dați seama că ați greșit față de
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
o scuză, chiar dacă seamănă a acuzație: sunteți de fapt egoiști. Să vă mângâi orgoliul, cu voia lui Cristi: faptul e chiar meritoriu căci egoismul În care fiecare se individualizează crezându-se superior și, implicit, Îndreptățit la ceva e negentropie, În raport cu altruismul uniformizant și egalitar. Negentropici deci, sunteți promotori ai vieții. Dar, chiar dacă viața unui nivel, să-i spunem biologic, Înseamnă degradarea nivelului inferior, să-i spunem acela abiotic, mi-e teamă de exces. Acela În care voi excelați. Mai ales că
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Critica și istoria literară promovată la K. e ilustrată de microstudii monografice aparținând lui Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu și Tudor Vianu (câteva capitole din Istoria literaturii române moderne), de studii despre autori străini (Ion Biberi - Lautréamont, Basil Munteanu - Corneille și altruismul clasic), studii de filosofia culturii (I. Zamfirescu - Omul de azi și filosofia vremii, Grigore Tăușan - Un studiu fundamental asupra lui Kant, Contribuții românești la cultura filosofică) și de cercetări istorico-literare (Perpessicius - De la Napoleon la „Oda în metru antic”, Octav Șuluțiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287698_a_289027]
-
a născocit unelte mai numeroase și mai îndemânatice"159. Conștiința de sine va evolua spre ceea ce azi numim caracteristici, atribute ale comportamentului, ale modului de a fi în lume al omului. Omul va dezvolta într-un dualism natural individualismul și altruismul, morala pozitivă și cea negativă 160; raționalitatea și iraționalitatea; sociabilitatea și egoismul. Morala umană 161 se va forma sub această dublă calitate naturală a omului, de înger și demon. Dintre toate aceste atribute, rațiunea va fi cea care îl va
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
de regăsire pe sine prin ceilalți oameni. Socializarea 166 este un atribut al "eu"-lui, care începe în familie și se finalizează în cuprinderea întregului univers, în cazul omului contemporan. Fukuyama consideră că "Sociabilitatea umană începe cu relația de înrudire, altruismul fiind proporțional cu gradul de rudenie"167. Despre acest tip de relaționare discutăm la omul primitiv. Omul modern a dezvoltat forme extrem de complexe de socializare și cooperare, de-a lungul istoriei afirmându-se legea conform căreia individul uman are tendința
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
dorește să surprindă, deschiderea spre celălalt, spre ceilalți. Deschiderea specifică umană, pe baza unei relaționări specific umane: "Dar ca să existe conviețuire, este necesar să ieșim din acea simplă stare de deschidere către celălalt, către "alter" și pe care o numeam "altruismul" fundamental al omului. A fi deschis celuilalt este ceva pasiv: este nevoie ca, pe baza unei deschideri, eu să acționez asupra lui și el să-mi răspundă sau să-mi fie reciproc. Nu contează ce anume facem: faptul că eu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
o rană sau că-i dau un pumn la care el răspunde și acționează reciproc cu altul. Și într-un caz, și în celălalt, trăim împreună și în reciprocitate în raport cu ceva (...). Dacă starea de deschidere către celălalt am numit-o altruism, acest a-ne-fi mutual va trebui să se cheme "nostrism" sau "nostritate"260. Ea este prima formă de relație concretă cu celălalt și, ca atare, prima relație "socială" dacă vrem să utilizăm acest cuvânt în sensul său cel mai vulgar, care
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
în lipsa progresului material. Lumea românească nu este destul de evoluată sub aspectul capitalului social pentru a ieși din această capcană a lipsei de încredere și a necooperării. Asta se întâmplă nu numai pentru că nu avem acum doza necesară de generozitate și altruism, ci pentru că nu conștientizăm interesul real comun, reușita ca întreg, nu descoperim forța colectivului. Socialismul agresiv de tip ceaușist a învins și această rezervă de cooperare, sădind în loc suspiciunea și neîncrederea. Fuga de "răsplata fraierului" ester fuga de a cădea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
Științifică, București, 1991, p. 335. 1214 Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație" în Opere, vol. I, Editura Științifică, București, 1991, p. 334. 1215 Vezi Richard Dawkins, Gena egoistă, Editura Publica, București, 2013. "Să încercăm a-i învăța pe oameni generozitatea și altruismul, deoarece, din naștere suntem egoiști. Să înțelegem ce pun la cale genele noastre egoiste, deoarece am avea măcar atunci șansa de a le dejuca planurile, ceea ce nicio altă specie n-a mai încercat să facă vreodată", p. 38. 1216 "Acțiunea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
id="(259, p. 311)"/>. În coordonatele ospitalității tradiționale pare să se contureze logica unui „contract” ritual, a unei reciprocități magice (Do ut des = „Îți dau ca să-mi dai”). În aceste condiții, ospitalitatea rituală nu este determinată neapărat de sentimente de altruism sau de genero- zitate, ci mai degrabă de un arhaic cod cultural al comunității. Nu e puțin lucru, mai ales că există destule colectivități Închise, izolate și endogame, Întemeiate pe coduri culturale esențial dife- rite, care includ xenofobia magică (pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Neill și Raportul lordului Wick. Principiile Nolan 24 reprezintă un set de standarde care se referă la oamenii din viața publică, înalți funcționari publici, funcționari publici sau persoane care lucrează în sectorul public, pe care le prezentăm în continuare: P1. altruismul - deținătorii de posturi publice ar trebui să ia decizii doar în termenii interesului public. Nu ar trebui să ia decizii în vederea unor câștiguri financiare sau a altor beneficii materiale pentru ei înșiși, pentru familia lor sau pentru prietenii lor; 23
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
coordonări dintre cele mai felurite, de la corelări fericite până la discordii ce pot periclita linearitatea relației, ducând chiar la compromiterea ei. Din punct de vedere psihologic, generarea unui raport conjugal presupune o permanentă decentrare, prin părăsirea egoismului și experimentarea progresivă a altruismului, a uitării de sine și chiar a jertfirii pentru celălalt. „Iubirea aproapelui” nu mai rămâne un Îndemn frumos și abstract, ci devine un adevărat șantier - nu lipsit de dificultăți - al unor stări cât se poate de concrete și reale. Principiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
să sugereze că toți actorii istoriei au aceeași importanță În construirea semnificațiilor și În instrumentarea schimbărilor. Dimpotrivă, discuția pe care o realizez, de exemplu, În ceea ce privește relația dintre elita intelectuală română și populația de țărani problematizează pretenția de raționalism obiectiv și altruism patriotic a reformatorilor eugeniști. Analiza mea subliniază poziția privilegiată și interesele pe care eugeniștii le aveau atunci când Încercau să mobilizeze „energiile biologice” ale populației țărănești; În același timp, nu exclude Însă vocile locuitorilor din mediul rural ca agenți activi În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
și grupurilor superioare eugenic și pentru educarea tuturor românilor referitor la această ideologie. Moldovan a pus În particular accentul pe necesitatea ca Biserica să adopte În retorica sa spiritul epocii și să promoveze Întâietatea unor valori spirituale și morale precum altruismul și responsabilitatea față de viața de acum În relație cu doctrina abandonării sinelui pentru viața de apoi53. În perioada de Început a scrierilor sale, Moldovan era preocupat și Îngrijorat de rolul negativ al Bisericii În perpetuarea unei viziuni fataliste asupra sănătății
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
În contextul mai larg al ineficienței armatei române În aplicarea celor mai multe dintre politicile sale98. Concluzia la care ajunge Ioanid În privința rolului medicilor români În netratarea epidemiei o contrazice pe cea a lui Ancel: „Medicii militari români s-au luptat cu altruism Împotriva epidemiei de tifos din Moghilev”99. Nici unul dintre autori nu acordă suficient spațiu acestui subiect, astfel Încât, pe baza celor două analize, nu poate fi elucidată problema responsabilității medicilor români, chiar dacă Ancel oferă mai multe dovezi documentare care Îi susțin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
cele ale suveranității"16. Astfel de sentimente și politicile care au decurs din ele l-au făcut pe Henry Kissinger să se plângă că ,,nicio altă națiune nu a renunțat la pretenția de a conduce pe plan internațional din propriul altruism"17. Ca și alții care se consideră realiști, Kissinger credea că țările răspund mult mai mult la interesele strategice decât la apelurile morale. Pentru ele, o moralitate care nu este legată de fapte politice nu este moralitate deloc, pentru că nu
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
nisip se năruie din timp în timp. Tot clasicii ne învățau că economia de piață și întregul sistem capitalist sînt fondate pe interesul particular și pe egoismul util al celorlalți. Toate încercările de a așeza economia pe alte principii, pe altruism bunăoară, s-au văzut sortite eșecului, simple utopii. Da, dar de aici și pînă la "lăcomia contagioasă" despre care vorbea Alan Greenspan, pînă la aviditatea fără limite a baronilor escroci ai finanțelor și antreprenariatului actual, e cale lungă. Acestea nu
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
ților adânc Înr)d)cinate de-a lungul secolelor. Este Ins) inutil, mai ales Într-o atmosfer) de naționalism Înfl)c)rât, s) visezi la o schimbare a culturii arabe ori s) speri c) le vor crește noi organe, ale altruismului. Dac) stânga european) prieten) ar avea inimi noi, pe care s) le ofere arabilor, m) Îndoiesc c) transplanturile ar reuși. Harkabi Îl citeaz) pe fedaynul sirian, care a spus: „M-am num)rât printre cei care acum cinci ani credeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
de cunoaștere. Sunt, cu adevărat, combustibilul psihologic de bază pentru creștere, dezvoltare, acțiune (Gudykunst, 2003, p. 91). Emoția este o stare neural-mentală subiectivă care evocă un răspuns al individului la un stimul. Unele emoții sunt considerate, în general, pozitive (amuzament, altruism, venerație, calm, confort, mulțumire, încredere, dorință, satisfacție, euforie, extaz, bucurie, mulțumire, gratitudine, surpriză, fericire, speranță, bunătate, dragoste, răbdare), altele negative (agitație, furie, angoasă, amărăciune, tristețe, plictiseală, confuzie, depresie, durere, milă, nervozitate, dezamăgire, nemulțumire, dezgust, stânjeneală, invidie, teamă, singurătate, frustrare, durere
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Spre disperarea regimului comunist, Radio „Europa liberă” a fost într-adevăr ceea ce s-a dorit a fi: ziarul vorbit al românilor de pretutindeni. Omagiez memoria unor Ghiță Ionescu, Mihai Cismărescu, Noël Bernard și Vlad Georgescu, oameni care au luptat cu altruism și pasiune pentru cunoașterea și rostirea adevărului. Îi elogiez pe Monica Lovinescu și pe Virgil Ierunca, cei care, exilându-se fizic, au continuat să trăiască zi de zi pentru poporul român, ținând trează, prin emisiunile lor de neuitat de la „Europa
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ale acestora, cărți de rugăciune, colecții muzicale, făcând muzeistică și artă monumentală. Cea de a doua revistă literară, de artă și de știință în Bucovina a fost o necesitate care și-a menținut încrederea românilor două decenii... * Al. Stejaru, exprimând altruismul dar și nostalgia locuitorilor, scria în cronica din Făt-frumos nr.4/1935: „În afară de regretul sufletesc estetic după Suceava voievodală și pitorească (a dangătelor de clopote și a țârâitului de greieri, printre negre, vechi zidiri și a vastelor priveliști peste nespuse
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]