1,032 matches
-
minciună ca fiind binevoitoare (gutmüthige), intenția pozitivă a lui A îl privește doar pe C și nu pe B; drept urmare, nu se poate spune că minciuna este în întregime inofensivă. Traducătorii englezi ai lui Kant au numit intenția lui A "altruistă", și termenul pare acceptabil pentru acest gen de minciună, deși A, în momentul în care pune interesele lui C înaintea celor ale lui B, nu înseamnă neapărat că le plasează și înaintea propriilor interese. După cum remarcă și Durandin (1972:44
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
C înaintea celor ale lui B, nu înseamnă neapărat că le plasează și înaintea propriilor interese. După cum remarcă și Durandin (1972:44 n), minciunile spuse cu scopul de a servi intereselor altcuiva pot în același timp servi și intereselor mincinosului. "Altruist" este cu siguranță un termen mai potrivit decît "inoportun", care astăzi a ieșit din uz și care în limba franceză își are echivalentul în officieux, folosit în secolul al optsprezecelea de către John Wesley (1986:284-285) și Rousseau (1946:65) și
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
religios, și nu doar să lase impresia falsă că ar avea aceste calități. Un individ care ține cont de posibilele reacții ale celorlalți, atunci cînd se hotărăște cum să acționeze, poate să se decidă asupra unei maniere oneste, sincere, chiar altruiste, de a acționa. Însă această abilitate implică, totuși, la fel ca și sfatul lui Machiavelli, posibilitatea permanentă de a înșela, dacă individul consideră că ar fi în interesul său, pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă. Mă voi ocupa
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
succes limitat pînă acum, un și mai mic progres a fost făcut în privința altor două extreme, detectarea completă a minciunilor și imposibilitatea oricărei asemenea detectări. Ekman (1985:281-282) discută pe scurt avantajele și dezavantajele detectării minciunii, menționînd interesele naționale, intențiile altruiste și dreptul individului de a avea secrete personale, ca motive în favoarea nedetectării sau nedezvăluirii minciunilor în anumite situații. El spune: Cred că merită subliniat faptul că, uneori, depistarea minciunii subminează o relație, trădează încrederea, dezvăluie informații care, din motive întemeiate
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
va realiza, chiar în timp, printr-o tendință automată spre echilibru social. În extrasul din lucrarea sa "Evoluția altruismului reciproc", scrisă pe cînd era încă student, Trivers (1971:35) afirmă: Fiecare individ aparținînd speciei umane este văzut ca avînd tendințe altruiste și nesincere, a căror exprimare depinde de variabile ale dezvoltării, care au fost selectate pentru a echilibra aceste tendințe, în funcție de mediul social și ecologic local. Cred că este semnificativ faptul că, 14 ani mai tîrziu, Trives a publicat o carte
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cazul Dilemei Prizonierului. Numeroase teorii despre cooperarea internațională au evidențiat cum cooperarea îndelungată poate fi realizată în ciuda lipsei puterilor coercitive în agențiile internaționale, bazându-se pe acea coordonare a informației pe care Goodin o consideră necesară "chiar" și în cazul Altruistului (ex. Chayes și Chayes 1993). Aceasta subminează argumentul său potrivit căruia sunt necesare instituții cu autoritate efectivă dincolo de nivelul local. Mai departe, această problemă a coordonării nu este una în raport cu care doar poziția ecologiștilor să fie vulnerabilă. Toate tipurile de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
este destinat. Orice societate trebuie să inculce idei, sentimente, practici comune pentru a-și asigura coerența minimală, indiferent de grupurile de apartenență, pentru a-și asigura liantul social. Prin educație sunt temperate simțămintele, atitudinile, comportamentele egoiste și sunt încurajate cele altruiste. "A acționa moral nu înseamnă doar să respecți disciplina, să fii atașat grupului, ci să te supui regulilor, să te atașezi idealului colectiv, să ai conștiința clară a motivelor comportamentului zilnic"408. Sociologul Pierre Bourdieu consideră societatea un sistem de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
în ceea ce privește respectarea liderilor (sfidare). Libertarianism Jocul privilegiatului Consecința optimă: Maximă libertate, gestionare a jocului social de către "mâna invizibilă" (libertate individuală). Consecința negativă: Apariția unor reguli care să slăbească abilitatea indivizilor de a acționa în conformitate cu propriile lor preferințe (constrângere). Anarhism Dilema altruistului Consecința optimă: Individualism violent neregulat. Consecința negativă: Supunere. Adaptare după Douglas D. Heckathorn, "Collective action, social dilemmas and ideology", în Rationality and Society, vol. 10, 1998, p. 466. Se poate observa că, aplicând modelul raționalității instrumentale pe care teoria jocurilor
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
indivizi să-și urmărească interesele individuale va determina apariția unor beneficii colective optime. Se poate vorbi, în acest caz, de un "egoism etic", din moment ce indivizii servesc atingerea interesului colectiv prin urmărirea celor individuale 422. În fine, în legătură cu dilema socială a altruistului se află "anarhismul", o ideologie care respinge orice formă de control social, singurul bun public acceptat fiind autonomia individuală 423. Redarea acestui tip de analiză utilizat în teoria politică indică, așadar, că ideologia este interpretată, dincolo de formele plurale pe care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
intimă, stratificând personajele în alegători, candidați și aleși"36. Imaginea promovată și durabilă este cea a politicianului care inversează raportul interes public interes personal, manifestă un comportament labil și oportunist, recurge la mijloace extreme sau imorale pentru atingerea scopurilor deloc altruiste cărora le dă o notă de noblețe prin demagogice discursuri patriotarde. În opera comică a lui Caragiale, politica și familia sunt temele centrale. Dacă de pasiunea politică se face întotdeauna paradă, amorul este invariabil tăinuit și tolerat printr-o adevărată
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
din ministrul Brănescu o marionetă dizgrațioasă, un "rinocer" afundat fără pic de demnitate în mocirla compromisurilor. În schimb, grăjdarul Brană, devenit domnul Brănescu "milostivul" și ajuns ministru prin șantajele manevrate din culise de "conașul Valentin", servește drept paravan pentru scopul altruist al lui Pamfil, de distrugere din temelii a întregii șandramale politicianiste. Pe acest considerent, descoperim în Pamfil un personaj fără corespondent în dramaturgia caragialiană și în cea care are ca temă centrală politica. Eroul lui George Mihail Zamfirescu este un
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
nestatornic, histrionic, dar și ursuz, ultrajovial, placid și ferm în principii; causeur și farseur genial, stăpân agresiv și poruncitor, dar și melodramatic; maestru al travestiului mimetic, acid pâna la perversitate sau cumplit de sadic în demolarea interlocutorului, dar și înțelegător, altruist și atoateîncăpător întru cele umane; dogmatic și antidogmatic, adorând petrecerile și colocvialitatea, însă trădând și batjocorind totul; iubindu-și sau urându-și personajele etc." 24 Florin Manolescu, Caragiale și Caragiale. Jocuri cu mai multe strategii, Editura Cartea Românească, București, 1983
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ochii, fericit să fur câteva clipe de odihnă. N-am văzut cine-mi aruncase monedele: că fusese vorba de compasiune autentică sau că poate fusese vreun suflet vinovat în drum spre sau de la confesiune, care considerase că un mic gest altruist i-ar putea asigura o mai bună primire din partea Atotputernicului, asta nu voi ști niciodată. În orice caz, acea liră și șaizeci împrăștiată pe piatra din fața mea era o sumă considerabilă pentru nevoile mele. I-am mulțumit încet oricărui înger
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
cei ce mă citesc, pe a cititorilor mei, dar și pe-a acelora ce nu mă citesc. Noi toți suntem euri, fiecare dintre voi, cei ce mă citiți, sunteți câte un eu, și ca atare egotismul este poziția cea mai altruistă și mai universală. Și eu nu apăr și nu predic un eu pur, ca acela al lui Fichte, apostolul germanismului, un eu care nu ar fi altceva decât eu, ci apăr și predic eul impur, pe cel care este toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
cum mă apucă nervii. Dar am încercat să nu las să se vadă. Trebuia să mă gândesc că, deși Financial Times-ul nu era important pentru mine, pentru o altă ființă umană, adică James, era important, așa că, fiind o persoană altruistă, plină de grijă și empatică, trebuia să-mi pese. De-asta ai vrut să mă suni? l-am întrebat. Ca să-mi comunici acest aspect? Nu, nu, nu. De ce-am vrut să te sun? A, da! a zis James amintindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
ar plăcea să vin, dar i-am chemat pe câțiva dintre profesorii mai tineri să mergem undeva Împreună mâine seară. M-am gândit că asta ne-ar ajuta să lucrăm mai bine În echipă. Nu pot să lipsesc tocmai eu. — Altruist afurisit. Îi ajuți Întotdeauna pe toți, Împrăștii voie bună oriunde te duci. Zău că te-aș urî dacă nu te-aș iubi așa de mult. M-am aplecat și l-am sărutat de rămas-bun. Am găsit mașinuța Jetta din prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
zi era un proces constant de stabilire a priorităților: cine avea mai mare nevoie de mine: copiii, serviciul sau soțul. Veți remarca faptul că eu nu mă pun pe listă și asta nu pentru că aș fi o persoană bună și altruistă. Nici pe departe. Egoismul chiar nu era o alternativă: nu aveam timp de asta. În weekenduri, Întorcându-mă de la supermarket, mi se Întâmpla de multe ori să mă uit prin ferestrele aburite ale unei cafenele și să văd un cuplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
copiilor sunt nesfârșite. Poți să-ți torni și să-ți torni dragostea și răbdarea În ei și când poți oare să zici gata? Niciodată. Niciodată nu poți să spui gata. Și ca să te pui În serviciul lor la modul acesta altruist, trebuie să Îngenunchezi o parte din tine. Le admir pe femeile care pot face așa ceva, dar numai gândul la asta mă face să Înnebunesc de panică. Nu aș putea recunoaște așa ceva față de nimeni, dar cred că să renunți la muncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
generală a altruismului. Atunci când o cooperativă se găsește în situația de a fi lichidată, partea care rămâne după plata tuturor datoriilor nu este distribuită între membri, ci este utilizată în alte scopuri cooperatiste. Această idee se bazează pe aceeași atitudine altruistă față de capital și pe considerația că nu este echitabil să se distribuie fonduri create prin efortul comun al foștilor și actualilor membri, între persoane care se întâmplă să fie membre în momentul dizolvării cooperativei. În plus, principiul constituirii unui fond
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
renaștere civică și complet detașat, pe moment, de metodele pe care le folosise pentru a obține acea renaștere. Împotriva voinței mele, mă bucuram să-l văd și, ca Întotdeauna, mă simțeam Încurajat de zelul lui evanghelic și de angajamentul său altruist față de locuitorii Residenciei. În același timp, eram sceptic față de credința lui că valul infracțional pe care Îl pornise era motorul schimbării. Cluburile de teatru și sport, precum corespondentele lor din Estrella de Mar, Înfloreau ca rezultat al unei schimbări mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Nu toate motivele sunt însă inconștiente. Există unele motive inconștiente a căror substrat nu este clar delimitat dar care îndeplinesc un rol important în activitate. Motivele sunt extrem de variate: individuale și sociale; inferioare și superioare; minore și majore; egoiste și altruiste etc. Ele nu acționează independent unele de altele, ci interdependent formând, în structura personalității adevărate rețele, configurații sau constelații de motive, acest fapt explicând varietatea enormă a comportamentelor noastre. Interacțiunea motivelor în situații complexe de viață implică: acțiuni de optare
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
trei lucrări fundamentale ale sale; Critica rațiunii pure, Critica rațiunii practice și Critica facultății de judecare. Pentru Kant frumosul este „un tot armonios bazat pe justele raporturi Între lucruri”, așa cum binele reprezintă o „justă proporție Între pornirile noastre egoiste și altruiste” De aici va decurge și concepția sa asupra moralității pe care o vede strâns legată de ideia de bine și frumos. „Numim frumos ceea ce este conceput fără concept, ca obiect al unei satisfacții necesare” „Nu funcționalitățile sau utilul contează În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mental de protagonist, în romanul lui Roth, Portnoy monologhează pe canapeaua psihanalistului, făcând destăinuiri legitime în acest context, șocante în altele. Portnoy's Complaint începe cu o pseudoștiințifică, psihanalitică definiție a bolii: o tulburare în care puternice impulsuri etice și altruiste se luptă în permananță cu dorințe sexuale extreme, uneori de natură perversă. Romanul începe apoi cu o evocare a unei prezențe feminine, care nu este de tip nimfetă à la Lolita, ci ... mama, care îi apărea protagonistului sub forma tuturor
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
iar oamenii se deosebesc doar prin inteligență lor prudent]. Ei au fost pur și simplu primii egoiști luminați. Dimpotriv], în viziunea religioas], întruparea sufletelor a atras dup] sine nu doar inteligență, ci și o gam] larg] de noi motivații, multe altruiste. Spre îngrijorarea lui Darwin, colaboratorul s]u, A.R. Wallace, a adoptat cea de-a doua viziune, susținând c] Dumnezeu a dat suflet trupurilor primatelor printr-o intervenție miraculoas] în cursul evoluției. Și ast]zi, chiar și în rândurile gânditorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mult de orice copil că și de ai s]i. Într-un regim atât de nonșalant și imparțial, probabil c] puțini nou-n]scuti cu sânge clad ar supraviețui. Astfel, dup] cum subliniaz], pe bun] dreptate, sociobiologii, tr]s]turile altruiste ce pot fi moștenite nu sunt ușor transmise mai departe dac] nu fac posibil] o creștere a speranței de viat] a familiei persoanei altruiste, care împarte genă ce le d] naștere. Ins], când acest lucru se întâmpl], asemenea tr]s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]