9,188 matches
-
Tesaloniceni 2, 7-8). * Din nefericire, ne intoxicăm de la o zi la alta, cu mojicia celor care se cred singuri pe stradă sau în locul în care viețuiesc. Liniștea este vocea lui Dumnezeu, iar zgomotul este vocea diavolului. Lumea de astăzi Îl alungă pe Dumnezeu, răstignindu-L iar și iar, la fiecare pas al vieții, sub privirile noastre, de cele mai multe ori, neputincioase, prin forme de manifestare din cele mai diferite: bubuiala drăcească ce răzbate din mașini și din localuri, claxoane pline de nervii
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Boca - Luptă duhovnicească cu lumea, trupul și diavolul - Ed. Agaton, 2009, pg. 82). Orice faptă rea are drept temelie un gând necurat. Gândul necurat se naște dintr-o inimă care poftește cele ale păcatului. Pofta inimii și ispita pot fi alungate doar prin rugăciune, post și lucrul mâinilor (munca). “Ci fiecare este ispitit când este tras și momit de însăși pofta sa. Apoi pofta, zămislind, naște păcat, iar păcatul, odată săvârșit, aduce moarte.” (Iacov 1, 14-15). În tot locul și indiferent
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
curățirea inimii și minții, pe care este bine să o luăm cu noi în gând și suflet, în fiece dimineață, indiferent unde ne va purta voia sau nevoia: “Preasfântă Stăpâna mea, de Dumnezeu Născătoare, cu sfintele și preaputernicele tale rugăciuni, alungă de la mine smeritul și ticălosul robul tău: deznădăjduirea, uitarea, necunoștința, nepurtarea de grijă și toate gândurile cele necurate, cele rele și hulitoare de la ticăloasa mea inimă și de la întunecata mea minte. Și stinge văpaia poftelor mele că sărac sunt și
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
lasă apa să îi curgă din gură. Cava nosa stă pe canapeaua mult prea mare și mult prea încă pătoare și mult prea pustie și Cavanosa nu mai gân dește absolut nimic. Mintea lui Cavanosa refuză orice gând. Mintea lui alungă orice teamă și zece mililitri de lacrimi curate inundă brusc ochii lui Cava nosa, în timp ce în baie, Sophia pășește delicat pe un covoraș bej, Cawö. Prosopul alintă fiecare rotunjime a trupu lui ei, apoi cade moale pe gresia băii. Trupul
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
larg și o muzică cerească s-a auzit din adâncul nufărului. Fata a stat în cumpănă. Vrăjitoarea o avertizase că puterea nufărului era o putere întunecată. Și că nimeni nu-i rezis tase până atunci. Toți cei care încercaseră să alunge blestemul căzuseră în capcană. Fata a strâns în mâini toporul, hotărâtă să lovească. Și deodată, în mijlocul celor opt petale a apărut un diamant cât pumnul unui om. Lucirile diamantului au orbit-o pe fata cea frumoasă. Și ea și-a
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
la fier vechi, ceea ce au și făcut. Aceeași zonă industrială arată că după bombardament, când trec și văd CFSul distrus, mi se face milă, dar îmi confirmă că ciocoii noi sunt nemiloși și de ce un soldat cu rănile supurânde nu alunga muștele care îl sugeau, ca astea erau satule, altele l-ar fi supt mai rau. Așa și în cei 23 de ani de democrație originală, muscoii, hoții, gunoaiele au devalizat, privatizat, furat, sigur în numele democrației drepturilor omului, libertate etc., si
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
calculatoare intrate aveau anul de fabricație între 1980-1985, erau aruncate la gunoi sau oferite să le iei pe gratis că costă mai mult casarea, deja în vest se punea problema ecologizării. EA: Stai, stai. Noi o duceam încă bine. Am alungat directorii, aveam sindicat, veneam, plecăm, luăm ce voiam, ce mai, era libertate. Încă nu se stricase treaba. EL: din punctul tău de vedere, așa e. Încă mergea. Se fură din fabrica, se mergea la Istambul, acolo se vindea, se cumpărau
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
să moștenească tronul.Prințesa îl iubea pe Postumus,cel mai desăvârșit gentilom din vremurile acelea. In secret cei doi se cununară.Serviciul de spionaj regal o informa pe regină de acest eveniment.Regina îl vesti pe rege,care supărat îl alungă pe Postumus din Britania,la Roma.Perfida regina mijloci o întâlnire secretă între cei doi soți.Imogen îi dărui lui Postumus un inel cu diamante,iar el îi dărui o brațara.Amândoi hotărâră să păstreze cu sfințenie și iubire darul
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
desparțire îi dărui prințesei o sticluță de la regină în care se afla un întăritor.Regina conta că în sticluță este otravă,dar vraciul prevăzător pusese în sticluță un narcotic.Prințesa ajunse la o peșteră.Peștera aparținea lui Bellarius,un nobil alungat de la curte de rege pentru o presupusă trădare și acesta «drept răzbunare» îi răpise pe cei doi prinți,Gulderius și Arviragus.El îi rebotezase: Polydore și Cadwal. Când o găsiră pe Imogen în travesti,Bellarius o întrebă: -Unde te duci
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
un CD dăruit de Cadmos,pe care este scris numele „Cymbeline”.L-a vizionat de câteva ori în compania noii asistente Angela Volbea. Asistenta este și tânără și sprințară. La fiecare minut privește galeș spre șef. E hotarâtă să-i alunge norii negri. -Dane,suntem în 7 aprilie 2005. Se anunță timp frumos în week-end. Putem merge la Slanic-Moldova. Când plouă putem urmări telenovele și manele... „Colega mea cea fără teamă Pe scenă mult ne-am sărutat; Nici ce simțim,nici
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Se găsesc paturi,dar căldura e asigurată doar cu energie electrică.Radiatoarele nu fac față.Chiar culcați și îmbrăcați sub pătură nu se acumulează căldura. Se vizionează un film de aventuri cu pirații galbeni. Incepe distracția.Muzica și antrenul mai alungă frigul.Sunt prezentate stiluri noi de dans. Noaptea trece cu anecdote,muzică și iubiri pătimașe. „Cununi de roze clare iubita îmi trimite Dar eu aș vrea petale de trupul ei strivite...”. (Marțial) Spre dimineață toata lumea pică la somn. După
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
pentru oamenii de rând. De fapt, se răzgândi el, nici nu știu dacă se poate vorbi de o experiență a morții. Oamenii nediferențiați trăiesc cu moartea, în moarte. Și, văzut așa, nu e oare o binefacere să fii nediferențiat, omogen?“ Alungând cu o scuturare a capului aceste considerații mult prea sofisticate și literare, ba chiar primejdioase prin elitismul lor pentru scopul pe care și-l propusese, tânărul etnolog Celebi se întoarse spre preot, gazda sa, și-și urmă completarea punctelor din
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Și ce înseamnă asta? întrebă încordat Celebi. — Nimic, taică. Și după proferarea acestui mare adevăr, cum că nu e sens care să cuprinză Sensul, se îndreptară zgribuliți spre casa preotului, unde, așezați lângă o țuică fiartă ce avea să le alunge din oase frigul mult prea aspru pentru acel început de primăvară și prim Paște al Revoluției, își urmară sporovăiala, cu îngăduință și de o parte, și de cealaltă. Când umbrele înserării se lărgiră ca petele de pe sugativă, Celebi se îndreptă
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
o omoare cu pietre, altele să o bage În cușcă cu balauri.Toate, toate au uitat cât de bună fusese Zâna cu ele.Doar o vrăjitoare bătrână și șchioapă i-a ținut partea, așa că până la urmă au hotărât să o alunge, să trăiască singură În locuri ascunse și pustii.Și au aruncat asupra ei blestemul că niciodată să nu se poată Întâlni cu Făt-Frumos și să nu moară, să trăiască până În celălalt veac, singură și necăjită. Și așa a fost: niciodată
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
n-o Îngrijește și care abia așteaptă ca ea să moară. Începu să țipe la Anișoara sa-i aducă mure, de unde-o ști, că altfel n-o să aibă zile bune cu ea.Și o dădu afară pe ușă și o alungă pe biata fata să plece În pădure.Afară era prăpăd: un ger de Înghețau pietrele și un viscol de nu vedeai În fața ochilor. Anișoara făcu o cruce mare și strângându și mai tare cojocul, porni spre pădure. Înainta foarte greu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Anișoara făcu o cruce mare și strângându și mai tare cojocul, porni spre pădure. Înainta foarte greu din cauza troienelor și Îi tremura și inima În ea. Știa că nu se putea Întoarce acasa și stia că baba Dochia anume o alungase, ca să se rătăcească și să Înghețe ori s-o mănânce vreun lup. Merse cât merse, nici ea nu știa cât, dar simțea că nu mai poate urca muntele (căci pădurea era pe un munte). Căzu istovită și abia putu să
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
mâncă. Și ca să fie și mai amărâtă și să nu mai râdă de celelalte păsări și puii ei sunt negri și urâți ți nu știu să cânte, aceasta fiind cea mai mare rusine a unei păsări. Și astăzi omul le alungă pe ciori, ba mai mult, În lanuri pune sperietori așa Încât ele să nu le fure boabele. PRIMA ZĂPADĂ Se spune că de mult, tare de mult, cam acum 2000 și ceva de ani, nimeni nu văzuse niciodată o ninsoare.Și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
putu și-i spuse lui Lupu că, dacă nu se liniștește, nu-l mai ține la stană, că doar numai pagube i-a adus.Atunci Lupu, răspunse obraznic celui care Îl ocrotise ca un părinte să nu Îndrăznească să-l alunge că mulți ciobani au pierit prin munți și În multe feluri, iar el se pricepea să-i facaă pierduți. -Nu vorbi cu păcat, Lupule! zise Sâmpetru. -Eu nu mă tem de nimeni, nici de tine, nici de Dumnezeu! rânji trufaș
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
din junglă. După ce bău și ultimul strop care mai era În sticlă, o umplu Înapoi cu apă. Leul vedea tot ce se Întâmplă, de după tufișuri. Ghepardul se simțea puțin amețit și parcă Îl durea burta. Adormi visând cum Îl va alunga pe leu și cum se va Încorona pe sine.Dar n-a fost să fie așa, căci dimineață când se trezi, blana lui, până atunci curată, era acum plină de pete negre.În sticla pe care trebuia să o păzească
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
pe drumuri la bătrânețe. Și doar din vina fiului ei Ion care a mâncat tot ce ea pregătise . Atunci Își blestemă fiul, fiul pe care-l iubise mai ult ca pe sine: să trăiască prin locuri ascunse, singur, să fie alungat ca și ea, toată viața, să naibe parte de liniște nici noaptea. Să Îndure ploile și viscolul și să rabde de foame. Blestemul mamei sale, Îl transfigură pe Ion Într un cerb mândru și frumos. Trăia În pădure, mereu era
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
de teamă ca nu cumva să-i ceară miere. Într-o zi se opri la poarta lui o femeie modestă, obosită de drum, care Îi ceru o lingura de miere și un pahar cu apă, ca să prindă vlagă. Moșul a alungat-o cu vorbe de ocară, neștiind că aceea femeie era Maica Domnului. Lui Dumnezeu nu i-a placut comportarea moșneagului zgârcit și l-a transformat Într-un animal greoi, ursuz-ursul. Și azi ursul trăiește singur, văicărându-se ca Într-o zi
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
au ales să Înflorească toată vara pe dealuri, libere ca toate buruienile. Florile toate sunt frumoase și chiar dacă nu vă vine a crede, uneori sunt răutăcioase. Când a vrut și Busuiocul să-și caute un loc, toate florile l-au alungat și nu au vrut să-l primească să stea lângă ele. Florile se lăudau cu frumusețea lor, erau mândre de parfumul lor și nu vroiau nicicum să fie vecine cu Busuiocul. Busuiocul nu se certă cu ele, chiar dacă Îl durea
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
sângele lor iarba de prin văi, Îi Îngropa și Îngenunchind, lăsa capul În piept, strângea pumnii, scrâșnea din măsele, dar nu plângea. Iar de se Întâmpla ca vreun om din popor să vină să-și plângă sărăcia, el nu-l alunga, ci-l primea și cu luare aminte, asculta ce i se spunea. Fie că unul Îi spunea că i-a ars casa ori că i-a murit nevasta, fie că altul Îi povestea cum apele i-au luat la vale
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
putea avea viitor. De multe ori îmi reamintesc scena și îmi sună în urechi glasul ei, spunându-mi: "am fost grav bolnavă, am băut săpun, am vrut să mor pentru tine". Încă nu pot uita aceste cuvinte! Stela mi-a alungat puțin din durerea pe care o simțeam. Eram un fals vesel și m-am lăsat în voia ei. În acel moment mi-a făcut bine, dar nici ea nu era pentru mine. Așa simțeam atunci. Mama îmi tot spunea: Toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
proprietarul pădurilor de altădată (Vasile Miron, 1971), sau de la huci, care este o răritură de pădure, din NV satului la hotarul cu Tătărușiul. Legenda spune că Heci ar deriva de la „EĂcce Sereturn”, cuvinte pronunțate de Laslău, craiul unguresc, care ia alungat pe tătari până la Siret, în secolul al XIII-lea. LESPEZI este centrul de comună, datat pentru prima oară la 1790. Toponimul provine de la stratul de gresii dure (lespezi) care apar în malul Siretului sub depozitele de terasă. Alte toponime: - Arini
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]